Bătălia împotriva noilor reguli UE contestate de transportatorii Est Europeni: Statul român cere intervenția în 12 acțiuni în anularea Pachetului Mobilitate 1/ Cererile au fost depuse la Grefa Curții de Justiție a Uniunii Europene

Mai multe cereri privind intervenţia statului român în 12 acţiuni în anularea unor dispoziţii din Pachetul Mobilitate I introduse de Bulgaria, Cipru, Lituania, Malta, Polonia şi Ungaria au fost depuse la Grefa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), transmite Agerpres.

Cererile, elaborate de Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul Guvernamental pentru CJUE, în strânsă colaborare cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, vizează susţinerea argumentaţiilor/concluziilor formulate în acţiunile în anulare promovate înaintea instanţei UE de statele menţionate, informează un comunicat al MAE, transmis joi Agerprs.

Potrivit sursei citate, acest demers se adaugă celor trei acţiuni în anularea parţială a actelor legislative UE din Pachetul Mobilitate I, pe care Guvernul României le-a iniţiat anul trecut la data de 23 octombrie.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Dispoziţiile actelor UE vizate atât de acţiunile în anulare promovate de statul român, cât şi de intervenţiile acestuia în acţiunile iniţiate de statele membre UE cu interese similare sunt următoarele:

• interdicţia efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligaţia întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operaţional al angajatorului sau la locul său de reşedinţă;
• obligaţia întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaţionale în termen de 8 săptămâni de la plecare;
• limitările suplimentare la efectuarea operaţiunilor de cabotaj; normele specifice privind detaşarea conducătorilor auto.

Conform poziţiei „constant” exprimate de autorităţile române aceste dispoziţii ale Pachetului Mobilitate I sunt „restrictive” şi „disproporţionate”, având implicaţii negative „semnificative” asupra pieţei interne şi a competitivităţii companiilor din sectorul transportului rutier, se arată în comunicatul MAE.

Actele legislative UE care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I sunt următoarele:

• Regulamentul (UE) 2020/1054 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor;
• Regulamentul (UE) 2020/1055 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier;
• Directiva (UE) 2020/1057 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

În cadrul procesului legislativ UE, statul român, alături de alte opt – Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, s-a opus adoptării acestor trei acte normative.

La data de 23 octombrie 2020, Guvernul României a sesizat CJUE cu trei acţiuni în anularea parţială a actelor legislative UE din Pachetul Mobilitate I. Statele membre UE cu interese similare au formulat, la rândul lor, acţiuni: Bulgaria (3), Cipru (2), Lituania (2), Malta (1), Polonia (3), Ungaria (1).

Context

România a depus în octombrie 2020 la Curtea de Justiție a UE (CJUE) trei acțiuni prin care cere anularea unor măsuri considerate ”restrictive și disproporționate” din cadrul așa-numitului Pachet de Mobilitate, adică legislația UE care afectează interesele transportatorilor români, a anunțat vineri pe Twitter ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Dispozițiile vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc aspectele care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune:

interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului;

• obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință;
• obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare;
• stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Pachetul Mobilitate, inițiat de vechile state membre UE, a fost votat în acest an de Parlamentul European, în ciuda opoziției eurodeputaților din România și alte state din estul Europei.

Pachetul legislativ Mobilitate 1, care schimbă radical regulile pe piața transportului rutier de mărfuri din Uniunea Europeană, a intrat în vigoare din luna august 2020.

Cea mai importantă prevedere, cu un impact asupra transportatorilor din estul Europei, deci inclusiv asupra celor din România, este cea cu privire la întoarcerea acasă sau la centrul operațional al firmei, la fiecare trei sau patru săptămâni a șoferilor, care lucrează în străinătate.

Transportatorii români spun că o astfel de prevedere încalcă inclusiv dreptul șoferilor la libera circulație și ședere în interiorul Uniunii Europene, așa cum prevede Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului, potrivit căreia românii, în calitate de cetățeni ai UE, au „dreptul de ședere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni, fără nici o altă condiție sau formalitate în afara cerinței de a deține o carte de identitate valabilă sau un pasaport valabil”.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a solicitat, fără succes însă, o serie de clarificări asupra acestei obligații, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de a documenta întoarcerea șoferului acasă în situația în care acesta se întoarce cu alte mijloace de transport precum avionul sau microbuzul, precum și în situația în care acesta refuză acest lucru și alege să-și petreacă perioada de repaus în altă parte.

A doua etapă a Pactului Mobilitate 1 va intra în vigoare peste un an și jumătate și prevede întoarcerea șoferului acasă cu tot cu camion, la fiecare două luni.

Ministerul Transporturilor a transmis pentru G4Media.ro în luna august că a inițiat deja demersuri pentru introducerea a trei acțiuni de anulare pentru Pachetul Mobilitate prin transmiterea scrisorii oficiale și a argumentelor necesare susținerii unui astfel de demers către Agentul guvernamental al României pe lângă Curtea Europeană de Justiție, aflat în coordonarea directă a ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

„Pe lângă demersul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor privind acțiunile în anulare sus-menționate, transportatorii rutieri pot introduce, la rândul lor, astfel de acțiuni; consideram, astfel, ca orice acțiune de acest fel poate susține demersul MTIC”, a declarat Lucian Bode, ministrul Transporturilor.

Ministerul de Externe a primit pe 11 august solicitarea colegilor lor de la Transporturi. „În prezent, sunt în curs de derulare procedurile interne în vederea aprobării de către Guvernul României a principalelor linii ale poziției României față de acest demers.

În ceea ce privește coordonarea cu alte state membre UE, România este într-un dialog constant, atât la nivel tehnic, cât și la nivel juridic, cu acele state care, în cadrul negocierilor la nivelul UE privind Pachetul Mobilitate I, au exprimat puncte de vedere similare: Bulgaria, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Ungaria”, a precizat Ministerul de Externe la solicitarea G4Media.ro.

Demersurile pentru atacarea Pachetului Mobilitate 1 au scopul de a anula sau de a diminua impactul negativ al unora dintre prevederi asupra transportatorilor români. Până când România ar putea obține, însă, o decizie favorabilă la Curtea Europeană de Justiție ar putea trece luni bune, timp în care ar intra în vigoare toate prevederile pachetului legislativ.

„Durata medie a acțiunilor directe pe rolul acestei instanțe a fost, în anul 2019, de 19,1 luni”, a precizat MAE la solicitarea G4media.