Avioane F-35 și F-16 pentru a distruge drone din polistiren: După incursiunea rusă în Polonia, experții consideră că NATO nu este pregătit pentru un război cu drone

După interceptarea dronelor militare care se presupune că au fost lansate de Rusia în spațiul aerian polonez în noaptea de marți spre miercuri, țările NATO au transmis un mesaj liniștitor membrilor lor, asigurându-i că operațiunea de doborâre a acestora s-a desfășurat fără probleme, scrie BFM TV.

Incidentul reprezintă până în prezent cea mai gravă escaladare a războiului din Ucraina pentru Alianța Atlantică, deoarece este prima dată când aceasta lansează avioane pentru a intercepta drone ostile, deși Polonia a denunțat și alte incursiuni ale dronelor sau rachetelor rusești care vizau Ucraina în trecut.

„Sistemele noastre de apărare aeriană au fost activate și au asigurat cu succes apărarea teritoriului NATO, așa cum au fost concepute să o facă”, a declarat Mark Rutte, secretarul general al NATO.

„Reacția rapidă a NATO la dronele rusești care au încălcat spațiul aerian polonez în timpul nopții este fermă. Felicitări tuturor celor implicați, așa lucrăm noi”, a adăugat amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al Alianței.

Este NATO pregătit pentru un război cu drone?

Experții sunt mai puțin convinși și consideră că incidentul a ridicat întrebări importante pentru NATO, cum ar fi dacă Alianța poate tolera incursiunile dronelor în spațiul aerian al unuia dintre membrii săi sau dacă aceștia din urmă sunt echipați corespunzător pentru a face față unei astfel de amenințări.

„Este o ilustrare foarte bună a faptului că nu numai că trebuie să fim vigilenți, dar trebuie să avem și reacții mai eficiente”, a declarat Peter Bator, fost ambasador slovac la NATO.

Deși caracterul deliberat al incursiunii nu este stabilit cu certitudine – Polonia este convinsă că acesta este cazul –, Peter Bator consideră „inacceptabil” faptul că drone au putut pătrunde în spațiul aerian al NATO, deoarece acest lucru arată că Alianța a trebuit să reacționeze la o amenințare în loc să o descurajeze, ceea ce este, teoretic, misiunea sa.

Responsabilul slovac pune întrebarea în următorii termeni: ar fi fost acceptabil ca trupele străine să poată pătrunde pe teritoriul NATO așa cum au făcut-o dronele? „Nu există o mare diferență între drone și soldați”, subliniază el.

Pe termen scurt, Peter Bator estimează că NATO ar putea ajunge la un acord cu Ucraina pentru a doborî în spațiul aerian ucrainean dronele rusești care ar putea constitui o amenințare pentru propriul teritoriu.

Alianța funcționând pe baza consensului, pare totuși foarte puțin probabil ca o astfel de decizie să poată fi luată, mai multe state membre fiind reticente la ideea de a intra într-un cerc vicios sau chiar apropiindu-se mai mult de pozițiile Moscovei, cum este cazul Ungariei.

În cazul incursiunilor anterioare, mai minore, ale dronelor sau ale resturilor provenite din războiul din Ucraina – în țări precum Polonia, Letonia și România – Alianța a ales să nu reacționeze militar.

Moscova a negat orice responsabilitate în acest ultim incident. Ministerul rus al Apărării a declarat că dronele sale au efectuat un atac de amploare împotriva instalațiilor militare din vestul Ucrainei, dar că nu au avut intenția de a lovi ținte din Polonia.

Un răspuns costisitor la drone ieftine

Incidentul a ridicat, de asemenea, întrebarea dacă Alianța, fondată acum peste 70 de ani în timpul Războiului Rece, dispune de o structură militară adecvată și rentabilă pentru a face față amenințării relativ moderne reprezentate de drone.

Un purtător de cuvânt al armatei poloneze a declarat că o mare parte din drone erau de tip Gerbera. Este vorba de o „dronă cu aripi fixe extrem de ieftină, fabricată din polistiren și cu o rază de acțiune de câteva sute de kilometri”, precizează cercetătorul Fabian Hinz, de la Institutul Internațional de Studii Strategice.

Răspunsul NATO a implicat utilizarea unor arme mult mai costisitoare, precum avioane de vânătoare F-35 și F-16, elicoptere Mi-24, Mi-17 și Black Hawk, precum și sisteme de apărare antiaeriană Patriot, potrivit unor oficiali.

Armatele poloneză, olandeză, italiană și germană au participat la operațiune. Acest arsenal multinațional ar fi fost suficient pentru a face față incursiunii a 19 drone dacă Varșovia ar fi considerat că acestea constituiau o amenințare – unele dintre ele au fost, de altfel, doborâte.

Dar războiul din Ucraina arată că am intrat în era războiului cu drone de intensitate ridicată, cu atacuri care pot concentra sute de drone kamikaze în câteva ore. Acest lucru pune o problemă pentru unele dintre sistemele de apărare aeriană mai tradiționale ale NATO, care au fost concepute pentru a proteja împotriva rachetelor și avioanelor.

„Sistemele occidentale de apărare aeriană nu au fost concepute pentru a face față sistemelor de drone ieftine utilizate pe scară largă”, subliniază Fabian Hinz. „Doborârea lor cu ajutorul avioanelor de vânătoare sau elicopterelor este posibilă, așa cum s-a demonstrat, dar acest lucru necesită un ritm ridicat de operațiuni dacă amenințarea este continuă.”

Phillips P. O’Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St Andrews din Scoția, reamintește că incursiunea în Polonia este „o înțepătură de ac în comparație cu ceea ce trăiește Ucraina în fiecare noapte”.

„(Dronele) ar fi trebuit identificate ca potențiale amenințări mult mai devreme, iar pregătirile de apărare ar fi trebuit făcute cu suficient timp înainte”, estimează el într-un mesaj publicat pe platforma de informare Substack.

„Ar fi trebuit să fie un joc de copii pentru NATO. Dumnezeu să-i ajute dacă se vor confrunta (ca Ucraina) cu 600 de drone și rachete într-o singură noapte.”

Întrebat despre necesitatea ca NATO să se protejeze mai bine împotriva dronelor, Mark Rutte a răspuns: „Desigur, trebuie să ne asigurăm întotdeauna că suntem cu un pas înainte. Dar cred că noaptea trecută a demonstrat că suntem capabili să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO.”