G4Media.ro

AUR: Proiectul prin care asociația lui Ivan Patzaichin vrea să schimbe atitudinea…

AUR: Proiectul prin care asociația lui Ivan Patzaichin vrea să schimbe atitudinea comunităților locale față de apele care le traversează

Apele Unite ale României (AUR), un proiect lansat la inițiativa canotorului Ivan Patzaichin, promovează importanța râurilor în viața comunităților pe care le traversează și relația locuitorilor cu apa. E unul dintre primele proiecte care aduc în România Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un document-cheie implementat de Uniunea Europeană.

Ce este AUR și cum funcționează

În România a fost lansat, în aprilie 2019, un proiect pilot care încearcă să informeze și să conștientizeze comunitățile preponderent rurale cu privire la importanța relației pe care ar trebui să o aibă cu apele care le traversează zonele, apoi să ”colecționeze” bune practici de implementare a proiectelor cu obiective din această arie.

Foto: Rowmania

La inițiativa Asociației Ivan Patzaichin – Mila, proiectul AUR a fost demarat ”din dorința de a promova patrimoniul hidrografic românesc prin alcătuirea unei colecții de bune practici cu privire la inițiative care pun în valoare apele riverane”, arată reprezentanții AUR:

Proiectul Apele Unite ale României (AUR) a pornit din dorința de a promova patrimoniul hidrografic românesc prin alcătuirea unei colecții de bune practici cu privire la inițiative care pun în valoare apele riverane. Ne-am bazat pe o vorbă de-a lui Ivan Patzaichin “un râu iubit și îngrijit își răsplătește comunitatea” (ulterior s-a transformat în “un râu iubit și îngrijit e AUR”) și ne-am propus să găsim aceste bune practici și să le promovăm, pentru a îi încuraja și pe alții să le replice în comunitățile lor, pentru a se forma un curent (…) Am lansat proiectul în aprilie 2019, la Orșova, cu lansarea la apă a două dintre bărcile construite de copii. Ziua de lansare a coincis cu acordarea Colanului Olimpic de Aur lui Ivan Patzaichin de către Comitetul Olimpic Român”, a declarat Alina Jantea, reprezentant al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, pentru G4Media.

Pentru colecționarea și promovarea bunelor practici la nivel național, organizatorii au apelat la ajutorul comunităților locale, prin Asociația Comunelor, cărora le-au propus să inițieze competiții în rândul localnicilor prin care să le atragă atenția asupra relației apă-comunitate și să îi responsabilizeze asupra protejării luciilor de apă:

Pentru a construi colecția de exemple de bună practică, am început o cercetare proprie prin ampla rețea de colaboratori (dezvoltată în cei 10 ani de funcționare a Asociației) și am angrenat ACOR (Asociația Comunelor din România). ACOR a acceptat să lanseze o “competiție”, care se va finaliza în februarie 2020 prin acordarea “Ordinului ACOR pentru AUR” acelei comunități care a derulat un proiect care să performeze în îndeplinirea acestor condiții:

– valorifică potențialul cultural al râurilor care le traversează localitățile

– atrage atenția asupra impactului pe care îl are luciul de apă asupra vieții locuitorilor

– își încurajează locuitorii să-și asume responsabilitatea de a proteja activ această resursă extrem de valoroasă: apa”, a mai declarat Alina Jantea.

Proiectul AUR a fost gândit și lansat independent de Agenda 2030 și de orice inițiativă guvernamentală, însă cele mai multe puncte din programul lor coincid cu Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030. N-a durat mult, deci, până când AUR și Executivul, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, au devenit parteneri pentru implementarea normelor europene privind Agenda 2030.

Astfel, la 1 septembrie, la Tulcea a fost semnată Alianța pentru AUR, un grup de lucru ai cărui membrii fondatori sunt Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă:

„Haideți să stabilim ce trebuie să facem în următorii ani ca apele să devină mai curate și mai ales noi să devenim mai prietenoși cu ele. Apele sunt considerate astăzi un coș de gunoi, iar noi nu prea știm să ne mândrim și să ne folosim de ele, în contextul în care sunt zone de pe glob care suferă din lipsa apei”, a declarat Ivan Patzaichin în deschiderea conferinței.

”Am lansat, împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Alianța pentru AUR, prin care vrem să mărim cercul instituțiilor, organizațiilor și persoanelor care pot contribui la promovarea patrimoniului hidrografic și a acțiunilor civice (și instituționale, administrative) de valorificare a acestuia”, a declarat Alina Jantea pentru G4Media.

Catalog de idei, platformă de discuții și implicarea societății civile

”Apele Unite ale României” își propune să fie un program care să aducă în dezbatere importanța râurilor în viața comunităților pe care le traversează și relația locuitorilor cu apa, dar și să lanseze diferite activități de conștientizare asupra acestor obiective.

”Pentru că nu întotdeauna locuitorii sunt conștienți de impactul apei asupra vieții lor, ne dorim să facilităm o platformă de discuție, care să plaseze tema protejării și valorificării patrimoniului hidrografic cât mai sus pe agenda publică românească. Ne propunem alcătuirea unui catalog de idei, care să devină o sursă de inspirație pentru alte localități. Vom prezenta atât acțiuni culturale care evidențiază patrimoniul hidrografic, cât și bunele practici care decurg din acestea și au ca efect proiecte de dezvoltare locală”, mai transmit reprezentanții AUR.

Organizatorii au reușit să ducă proiectul și în Slovenia, cu mesajul că aproape toate apele din Europa ajung în Dunăre, deci, spre vărsare, deșeurile trec toate prin Delta Dunării, astfel că responsabilitatea păstrării apelor curate este, de fapt, a întregului continent:

”În luna mai, am dus proiectul în Slovenia, cu Ambasada noastră din Ljubljana, împreună cu mesajul că “aproape toate apele din Europa se varsă în Dunăre, deci tot ce aduc ele, toate deșeurile sau apele curate, trec prin Delta Dunării în drum spre vărsare. În concluzie, toată Europa are o responsabilitate, unită, față de curățenia apelor – Apele Unite ale României au devenit Apele Unite ale Europei”. Au participat Șeful Reprezentanței Comisiei Europene din Slovenia și alți ambasadori”, a mai declarat Alina Jantea.

Tradiții pe apă care pot schimba atitudinea față de mediu

Organizatorii susțin că proiectul abia a început și este unul pe termen lung. Printre alte activități desfășurate, conexate la proiectul de bază, AUR a amenajat ateliere pentru copii în zece orașe din țară, în cadrul cărora aceștia au învățat să construiască bărci din lemn:

În afară de aceste ateliere de câte o zi, am realizat, împreună cu un colaborator al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, respectiv Viorel Gheorghe, cinci ambarcațiuni, făcute de copii, care pot naviga pe apă. Acestea au fost făcute în timpul unor ateliere de câte 3 săptămâni (activitate școlară extracurriculară), la școlile din comuna Eșelnița, orașul Orșova, Drobeta Turnu Severin, Sulina și Sf Gheorghe”, spune Alina Jantea.

Printre acțiunile din viitorul apropiat, AUR își propune să organizeze o dezbatere în Alba Iulia, unde vor și exemplifica modul în care un eveniment îndrăgit, cum este minifestivalul de vâslit pe Mureș, poate genera o schimbare de atitudine a comunității și autorității locale față de apă și mediu:

”Vom completa acțiunile online cu o dezbatere offline, într-una dintre comunitățile partenere, Alba Iulia, prin care vom exemplifica felul în care se poate ajunge ca un eveniment îndrăgit (un minifestival de vâslit pe Mureș care atrage grupuri de adulți și copii doritori de mișcare în aer liber), transformat într-o tradiție (după organizarea, cu succes, timp de 6 ani consecutiv) poate genera o schimbare de atitudine a autorităților locale (prin decizia de alocare bugetară pentru dezvoltarea de infrastructură specifică), devenind astfel un vehicul de dezvoltare locală și de îmbogățire a profilului identitar al comunității”, a transmis Alina Jantea, reprezentant al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.

În cadrul proiectului, AUR are ca parteneri Asociația Comunelor din România, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Municipiul Alba Iulia, Apele Române, World Wildlife Fund Romania (WWF Romania) și DC Communication.

Context:

Organizația Națiunilor Unite a adoptat, în cadrul summitului de la New York din 2015, 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) strânse într-un proiect universal pe care l-au numit Agenda 2030.

Documentul propunea o strategie care urma să fie implementată în următorii 15 ani prin trei mari piloni:

  1. Eradicarea sărăciei extreme
  2. Combaterea inegalităților și a injustiției
  3. Protejarea mediului și a planetei

După lansarea Agendei 2030 de către ONU, Comisia Europeană a transmisUniunea Europeană se angajează să fie lider în punerea în aplicare a Agendei 2030 și a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD), împreună cu statele sale membre, respectând principiul subsidiarității:

UE a avut un rol esențial în conturarea Agendei 2030, care este pe deplin compatibilă cu viziunea Europei și care a devenit în prezent proiectul principal pentru dezvoltare durabilă la nivel mondial”, arată Comisia Europeană într-o comunicare transmisă în noiembrie 2016 Parlamentului și Consiliului European, dar și Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social.

Pentru alinierea la cerințele europene privind obiectivele Agendei 2030, România a înființat, în 2017, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, instituție aflată în directa subordine a primului ministru. Departamentul, coordonat de consilierul de stat László Borbély, a lansat în anul 2018 Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, o clonă românească a Agendei 2030 susținută de UE:

”Această strategie reprezintă „farul” care ghidează implementarea Agendei 2030 în toate politicile sectoriale ce pot promova dezvoltarea durabilă pe plan național (…) România, ca membră a familiei europene și a comunității internaționale, își asumă rolul regional în promovarea colaborării pentru realizarea celor 17 obiective”, a declarat Borbély cu ocazia lansării Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030.

O mare parte din obiectivele AUR coincid cu Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030.

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Minunat! Oamenii s- au indepărtat de ape, păduri, iar rezultatele se văd: poluare, inundații, alunecări de teren etc. Natura e viață

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.