G4Media.ro

Asociația de magistrați înființată de procurorul din dosarul 10 August a făcut…

Asociația de magistrați înființată de procurorul din dosarul 10 August a făcut o plângere penală pe numele Liei Savonea, șefa CSM, pentru abuz în serviciu și uzurparea funcției

Asociația Inițiativa Pentru Justiție, fondată de procurorii Bogdan Pîrlog (dosarul violențelor de la 10 August 2018) și Sorin Lia, a depus la Parchetul General o plângere penală împotriva șefei CSM, Lia Savonea, și a altor membri ai CSM. Savonea e acuzată de abuz în serviciu și urzurparea funcției în legătură cu mai multe decizii ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Cei doi procurori susțin că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu are competența de soluționare a cauzei pentru că aceasta nu ar fi fost legal constituită.

Comunicatul integral al Asociației Inițiativa Pentru Justiție:

PLÂNGERE și DENUNŢ PENAL Cu privire la săvârșirea următoarelor infracțiuni săvârșite de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:

1. O infracțiune de uzurparea funcției, prev de art. 300 C.p., săvârșită de
numiții SAVONEA LIA , OPRINA EVELINA și ALISTAR VICTOR, constând în
acea că: Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișef
al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie
2019, la data de 27.03.2019, numita SAVONEA LIA, împreună cu numiții OPRINA
EVELINA și ALISTAR VICTOR, în calitate de președinte al comisiei de concurs și
respectiv în calitate de membri ai comisiei de concurs, cu intenție, în scopul favorizării unicului candidat, au hotărât adăugarea a câte cinci subcriterii pentru fiecare din cele cinci criterii de evaluare stabilite pentru acest concurs prin art. 67
alin. (1) din Legea nr. 317/2004 și reluate fără dezvoltări de art. 10 al
Regulamentului adoptat prin HCSM nr. 1074/2018, precum și obligativitatea
acordării unui punctaj minim de 1 punct pentru fiecare subcriteriu, sub sancțiunea
anulării fișelor de notare ale membrilor comisiei de concurs care nu se conformează,
îndeplinind astfel un act care nu intra în atribuțiile membrilor comisiei de
concurs, întrucât, pe de o parte, stabilirea regulilor de desfășurare a acestui concurs
revenea, potrivit art. 67 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, Plenului CSM, iar pe de
altă parte, Plenul CSM nu a prevăzut pentru comisia de concurs prerogativa de a
introduce subcriterii obligatorii, punctaje minime de acordat ori posibilitatea anulării
fișelor de notare care corespund cerințelor legii și regulamentului – acțiune care a
cauzat vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției,
ca acest concurs să se desfășoare în conformitate cu legea și regulamentul, precum și
vătămarea interesului tuturor magistraților ca la conducerea Inspecției Judiciare
să se afle o persoană numită în urma unui concurs obiectiv, desfășurat cu respectarea
legii și regulamentului, iar nu cineva numit în urma unei proceduri nelegale, care nu
poate prezenta garanții de imparțialitate, fiind susceptibil de a acționa la comanda
grupului de interese care l-a favorizat la numire.

2. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită
de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:

Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișef
al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie
2019, la data de 15.05.2019, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al
CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzută
la art. 24 alin (3) lit b) din Legea nr. 317/2004, prin aceea că a stabilit ordinea de zi a
lucrărilor Plenului în care urma să se discute – și în final s-a și hotărât – validarea
rezultatelor acestui concurs pentru aceeași zi, la un interval de circa 4 ore, iar nu „cu
3 zile înainte”, încălcând astfel prevederile art. 29 alin. (10) din Legea nr. 317/2004,
– acțiune care a cauzat vătămarea dreptului asociațiilor profesionale ale
magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” de
a participa la ședință, în numele membrilor lor, drept prevăzut de art. 29 alin. (2) din
Legea nr. 317/2004 și care trebuia respectat cu atât mai mult cu cât solicitaseră
invalidarea, vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței
justiției, ca la ședința în care urma să se discute validarea acestui acest concurs,
raportat la respectarea legii și regulamentului, să poată participa cât mai mulți dintre
membrii săi, vătămarea interesului magistraților împotriva cărora se desfășoară proceduri disciplinare ori împotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri ca la conducerea Inspecției Judiciare să se afle o persoană numită în urma unui
concurs obiectiv, desfășurat cu respectarea legii și regulamentului, iar nu cineva
numit în urma unei proceduri nelegale, care nu poate prezenta garanții de
imparțialitate, fiind susceptibil de a acționa la comanda grupului de interese care l-a
favorizat la numire.

3. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită
de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:
Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișef
al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie
2019, la data de 15.05.2019, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al
CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu
prevăzute de art. 24 alin (3) lit b) și c) și 29 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, prin
acea că nu a inclus pe ordinea de zi a Plenului CSM publicată pentru data de
15.05.2019, iar în cadrul ședinței Plenului nu a solicitat suplimentarea ordinii de zi
cu cererea de invalidare a acestui concurs formulată de asociațiile profesionale ale
magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție”, în
condițiile în care stabilise că la data respectivă urma să se analizeze dacă sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de lege și regulament pentru validarea acestui
concurs, încălcând astfel art. 51 din Constituție, care reglementează dreptul la
petiționare, prin golirea acestuia de conținut, deoarece după adoptarea oricărei
hotărâri, cererea nu mai putea fi analizată pe fond – acțiune care a cauzat
vătămarea dreptului asociațiilor profesionale ale magistraților „Forumul
Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” de a le fi analizată cererea,
eventual după amânarea discutării problemelor legate de validarea concursului,
amânare care se impunea având în vedere imposibilitatea de participare a acestora
imputabilă CSM, ca urmare a nerespectării art. 29 alin. (10) din Legea nr. 317/2004
și vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției, de a
soluționa cererile asociațiilor profesionale ale magistraților, în scopul realizării
rolului constituțional.

4. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită
de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:
Cu ocazia desfășurării Concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișef
al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie
2019, la data de 15.05.2019, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al
CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzută
de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, de a se manifesta cu prilejul votului în
plen cu privire la chestiunea validării/invalidării acestui concurs, prin nerespectarea
obligației de imparțialitate a judecătorilor membri ai CSM, care rezultă din art. 133
alin. (1) din Constituție, art. 7 alin. (4) lit. e) și art. (5) teza a II-a din Legea nr. 317/2004, art. 104 din Legea nr. 161/20032 și art. 4 alin (1) din Legea nr. 303/20043, prin acea că nu s-a abținut de la vot, în condițiile în care nu exista o
prevedere legală de excepție care să statueze că nu este incompatibilă, deși
participase în calitate de președinte al comisiei pentru organizarea aceluiași concurs
și făcuse acte în scopul declarat de a-l favoriza pe unicul candidat, iar ceea ce se
punea în discuție era tocmai legalitatea actelor sale, și chiar știa că asociațiile
profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa
pentru Justiție” formulaseră o cerere de invalidare în care îi acuzau de ilegalități pe
ea și pe OPRINA EVELINA și ALISTAR VICTOR – acțiune care a cauzat
vătămarea dreptului asociațiilor profesionale ale magistraților „Forumul
Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție”, de a nu fi eludate
prevederile art. 11 din Ordonanța nr. 27/2002 („În cazul în care prin petiție sunt
sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi
soluționată de persoana în cauza sau de către un subordonat al acesteia.”),
vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al independenței justiției, de a
asigura magistrații și justițiabilii că persoana aflată la conducerea Inspecției
Judiciare nu este susceptibilă de a efectua presiuni asupra magistraților, ca o
contraprestație în interesul unor persoane care i-au favorizat numirea, vătămarea
interesului magistraților împotriva cărora se desfășoară proceduri disciplinare ori
împotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri ca organul administrativ
care efectuează verificări și cercetări și care exercită acțiunea disciplinară să fie
condus de o persoană numită cu respectarea legii.

5. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită
de numita OPRINA EVELINA, constând în aceea că:
Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișef
al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie
2019, la data de 15.05.2019, numita OPRINA EVELINA, în calitate de membru
CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzută
de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, de a se manifesta cu prilejul votului în
plen cu privire la chestiunea validării/invalidării acestui concurs, prin nerespectarea
obligației de imparțialitate a judecătorilor membri ai CSM, care rezultă din art. 133
alin. (1) din Constituție, art. 7 alin. (4) lit. e) și art. (5) teza a II-a din Legea
nr. 317/2004, art. 104 din Legea nr. 161/2003 și art. 4 alin (1) din Legea nr.
303/2004, prin acea că nu s-a abținut de la vot, în condițiile în care nu exista o
prevedere legală de excepție care să statueze că nu este incompatibilă, deși
participase în calitate de membru al comisiei pentru organizarea aceluiași concurs și
făcuse acte în scopul declarat de a-l favoriza pe unicul candidat, iar ceea ce se punea în discuție era tocmai legalitatea actelor sale – acțiune care a cauzat vătămarea dreptului asociațiilor profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din
România” și „Inițiativa pentru Justiție” (indiferent dacă SAVONEA LIA o
informase sau nu cu privire la cererea celor două asociații profesionale) ca aspectele
invocate prin cererea de invalidare să nu fie tranșate cu eludarea prevederilor art. 11
din Ordonanța nr. 27/2002, vătămarea interesului CSM, în calitate de garant al
independenței justiției, de a asigura magistrații justițiabilii că persoana aflată la
conducerea Inspecției Judiciare nu este susceptibilă de a efectua presiuni asupra
magistraților, ca o contraprestație în interesul unor persoane care i-au favorizat
numirea, vătămarea interesului magistraților împotriva cărora se desfășoară
proceduri disciplinare ori împotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri ca
organul administrativ care efectuează verificări și cercetări și care exercită acțiunea
disciplinară să fie condus de o persoană numită cu respectarea legii.

6. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită
de numita ALISTAR VICTOR, constând în aceea că:
Cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectoruluișef
al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie
2019, la data de 15.05.2019, numitul ALISTAR VICTOR, în calitate de membru
CSM, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuția de serviciu prevăzută
de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, de a se manifesta cu prilejul votului în
plen cu privire la chestiunea validării/invalidării acestui concurs, prin nerespectarea
obligației de imparțialitate a reprezentanților societății civile membri CSM, care
rezultă din art. 133 alin. (1) din Constituție, art. 16 alin (1) din Constituție4 și art. 19
alin. (2) lit. c) din Legea nr. 317/2004, prin acea că nu s-a abținut de la vot, în
condițiile în care nu exista o prevedere legală de excepție care să statueze că nu este
incompatibil, deși participase în calitate de membru al comisiei pentru organizarea
aceluiași concurs și făcuse acte în scopul declarat de a-l favoriza pe unicul candidat,
iar ceea ce se punea în discuție era tocmai legalitatea actelor sale – acțiune care a
cauzat vătămarea interesului asociațiilor profesionale ale magistraților
„Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” (indiferent
dacă SAVONEA LIA îl informase sau nu cu privire la cererea celor două asociații
profesionale,) ca aspectele invocate prin cererea de invalidare să nu fie tranșate cu
eludarea prevederilor art. 11 din Ordonanța nr. 27/2002, vătămarea interesului
CSM, în calitate de garant al independenței justiției, de a asigura magistrații și
justițiabilii că persoana aflată la conducerea Inspecției Judiciare nu este susceptibilă
de a efectua presiuni asupra magistraților, ca o contraprestație în interesul unor
persoane care i-au favorizat numirea, vătămarea interesului magistraților
împotriva cărora se desfășoară proceduri disciplinare ori împotriva cărora s-ar putea desfășura astfel de proceduri ca organul administrativ care efectuează verificări și cercetări și care exercită acțiunea disciplinară să fie condus de o persoană numită cu respectarea legii.

7. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită
de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:
Ulterior adoptării de către Secția pentru judecători a CSM a Hotărârii
nr. 1269/26.08.2019 privind înaintarea către Președintele României a propunerii
privind eliberarea din funcție, prin demisie, a doamnei Dana Cristina Gîrbovan,
judecător la Curtea de Apel Cluj, conform art. 65 alin. (1) lit. a) din Legea
nr. 303/2004, numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM și al Secției
pentru judecători, cu intenție (care rezultă din graba cu care a pus pe ordinea de zi
cererea intens mediatizată a doamnei judecător și care exclude culpa prin simplă
„uitare”), nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de a art. 24 alin. (3) lit. a) și b) din
Legea nr. 317/2004 rap. la art. 65 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, prin aceea
că nu a înaintat Președintelui României propunerea privind eliberarea din funcție a
doamnei Dana Cristina Gîrbovan – acțiune care a cauzat vătămarea interesului
doamnei Dana Cristina Gîrbovan de a deveni ministru al Justiției, propunerea
fiind respinsă pe motiv că avea calitatea de magistrat, vătămarea interesului CSM,
de a-și îndeplini cu promptitudine și responsabilitate rolul constituțional de garant al
independenței justiției și de a avea o imagine impecabilă în ochii cetățenilor, prin
crearea unei situații care a dus la decredibilizarea sa, în condițiile în care a eșuat în
garantarea ne-apariției unei stări de incompatibilitate vădită între calitatea de
judecător și cea de persoană propusă oficial de un partid politic pentru a ocupa
funcția ministru al Justiției și vătămarea interesului magistraților de a fi percepuți
de către cetățeni ca fiind independenți de factorul politic și mai presus de orice
„combinații” privind ocuparea unor funcții politice.

8. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită
de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:
Numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM și președinte al
secției pentru judecători, cu intenție, și-a îndeplinit în mod defectuos una din
atribuțiile de serviciu prevăzute la art. 24 alin (3) lit b) din Legea nr. 317/2004
(„coordonează activitatea Consiliului Superior”), prin aceea că la data de
30.05.2019, asumându-și declanșarea procedurii de ocupare a funcției de președinte
al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin publicarea anunțului privind declanșarea
procedurii și a calendarului estimativ, a adus la cunoștință publică faptul că
depunerea candidaturilor pentru funcția de președinte al ÎCCJ se face în perioada 30
mai – 1 iulie 2019, cu nerespectarea prevederilor art. 53 alin. (4) din Legea nr.
303/2004 [„Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc
condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de
președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte
de secție a devenit vacantă.”], în condițiile în care funcția urma să se vacanteze
începând cu data de 15 septembrie 2019 – acțiune care a cauzat vătămarea
dreptului de a participa la concurs al judecătorilor care în perioada stabilită
pentru depunerea candidaturilor nu îndeplineau criteriile de vechime în funcție ori în
instanță, dar care ar fi îndeplinit aceste condiții, dacă acest concurs se organiza în
condițiile prevăzute de lege, la expirarea mandatului președintelui în funcție,
vătămarea interesului judecătorilor care îndeplineau condițiile de înscriere de a
participa la o procedură de selecție organizată cu respectarea legii, ca o condiție sine
qua non pentru garantarea faptului că persoana „câștigătoare” nu este stabilită
dinainte, vătămarea interesului CSM de a-și îndeplini rolul constituțional de garant
al independenței justiției, garantare care nu poate exista atunci când președintele
ÎCCJ este numit cu încălcarea legii, în condițiile în care, conform art. 126 alin. (1)
din Constituție, „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
celelalte instanțe judecătorești”, vătămarea interesului ÎCCJ de a avea un
președinte numit cu respectarea legii, nelegala numire a acestuia atrăgând nulitatea
absolută a tuturor actelor pe care le va îndeplini sau la care va participa în calitate de
președinte al ÎCCJ, membru de drept al CSM și reprezentant al autorității
judecătorești, vătămarea drepturilor magistraților și justițiabililor afectați de
starea de insecuritate juridică creată ca efect al numirii președintelui ÎCCJ în urma
unei proceduri în care s-a încălcat legea.

9. O infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C.p., săvârșită
de numita SAVONEA LIA, constând în aceea că:
Numita SAVONEA LIA, în calitate de președinte al CSM, cu intenție, și-a
îndeplinit în mod defectuos atribuția prevăzută de art. 24 alin. (3) lit. a) din Legea
nr. 317/2004, prin aceea că la data de 28.05.2019, fără a solicita un punct de vedere
al Plenului, și chiar fără a informa restul membrilor CSM, a transmis, în numele
CSM 5 , Curții de Justiție a Uniunii Europene, referitor la cauza nr. C-127/19-1, (în
care este pusă în discuție compatibilitatea cu dreptul european a normelor juridice
care reglementează înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție),
un document intitulat „Observații” , prin care a prezentat o falsă poziție a CSM față
de necesitatea existenței Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție,
(comunicând, printre altele, că „SIIJ constituie o garanție legală a principiului
independenței justiției în general, și a independenței judecătorului în special”, deși,
în realitate, CSM avizase negativ, de două ori, prin hotărârile nr. 974/28.09.2017 și
nr. 1148/09.11.2017, modificările legislative care prevedeau înființarea în cadrul
PÎCCJ a unei structuri specializate pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, fapt care constituie o încălcare a art. 14 alin. 1 C.civ.7, art. 15 C.civ.8, art, 4 alin. (1) din Legea nr. 303/20049 și art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană10, – acțiune care a cauzat vătămarea interesului părților din cauzele
reunite în fața CJUE, vătămarea dreptului CSM de a fi reprezentat cu bună
credință de către președintele său, prin comunicarea poziției sale reale, exprimate
prin acte oficiale, vătămarea interesului al CSM de a-și îndeplini cu
responsabilitate obligațiile care îi revin, în calitate de autoritate publică, din tratatele
internaționale la care România este parte și de a avea o imagine impecabilă, prin
crearea unei situații care a dus la decredibilizarea sa, vătămarea intereselor
Uniunii Europene și a statelor membre, inclusiv România, privind cooperarea
loială între state, relația se de încredere reciprocă fiind grav afectată atunci când o
instituție a unui stat membru transmite informații false unui organism al UE,
vătămarea drepturilor magistraților și justițiabililor afectați de starea de
insecuritate juridică creată ca urmare a instituirii unei unități de parchet și a unor
proceduri incompatibile cu statul de drept și valorile Uniunii Europene.

Aspecte procedurale

În ceea ce privește competența de soluționare a cauzei, apreciem că aceasta
nu aparține Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție întrucât aceasta nu a
fost încă legal constituită. Niciunul dintre procurorii care activează în cadrul secției
nu a fost selectat în urma susținerii unui concurs în fața unei comisii legal
constituite, numirea lor fiind lovită de nulitate absolută.

Astfel:

Comisia desemnată pentru selectarea procurorului șef nu s-a constituit legal,
nefiind desemnat un membru CSM procuror conform dispozițiilor art. 883 alin. (2)
lit. b) din Legea nr. 304/2004 care prevede următoarele:
”(2) Componența comisiei de concurs este următoarea:
a) 3 membri judecători, care fac parte din Secția pentru judecători;

b) Un membru procuror, care face parte din Secția pentru procurori și a
funcționat la un parchet de grad de cel puțin parchet de pe lângă curtea de apel,
desemnat de Secția pentru procurori.”
Art. II alin. 3 din OUG nr. 90/2018 prevede că respectiva comisie de concurs
își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin 3 membri. Aceasta se referă la
funcționarea, iar nu la constituire comisiei de concurs. Pentru a fi legal constituită,
trebuie desemnați cei 4 membri. Pentru a funcționa legal este suficientă prezența a 3
dintre cei 4 membri desemnați. Or, prin nedesemnarea unuia dintre membri, suntem
în prezența unei nelegale compuneri a comisiei, care în fapt are 3 membri în loc de
4, cum prevede legea.
Comisia desemnată pentru numirea procurorilor în cadrul Secției pentru
investigarea infracțiunilor din justiție nu s-a constituit legal, nefiind desemnat în
comisie un membru CSM procuror și nici desemnat legal procurorul-șef al Secției
pentru investigarea infracțiunilor din justiție, conform disp. art. 885 alin. (5) lit. a)
din Legea nr. 304/2004 care prevede următoarele:
”(5) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:
a) Un interviu, transmis direct și ulterior arhivat pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii, susținut în fața comisiei prevăzute la art. 883
alin. (2) din care face parte de drept și procurorul șef secție.”
Din alt punct de vedere, în fapt, constatăm că numita SAVONEA LIA a
condus toate comisiile de selecție a procurorilor cu funție de conducere și execuție
din cadrul SIIJ, controlând procesul de selecție. Revocarea oricărui procuror din
cadrul acestei secții este, de asemenea, la discreția numitei SAVONEA LIA și a
grupului său de susținători din cadrul secției pentru judecători, după cum rezultă din
prevederile art. 883 alin. (2) și (7), art. 884 alin. (3), art. 887 alin. 1 din Legea nr.
304/2004 aplicate în condițiile actualei structuri a CSM.
În atare condiții, având în vedere ascendentul pe care numita SAVONEA LIA
îl are asupra tuturor procurorilor din cadrul SIIJ, chiar dacă s-ar considera că aceștia
ar fi fost recrutați în urma unor proceduri legale (ceea ce nu este cazul), se constată
că există o stare de incompatibilitate a tuturor procurorilor din cadrul SIIJ în
efectuarea urmăriri penale față de SAVONEA LIA, încadrabilă în cazul de la art. 65
alin. (1) C.p.p. rap. la art. 64 alin. (1) lit. f) C.p.p., care împiedică efectuarea unei
urmăriri penale imparțiale și echitabile a prezentei cauze, de către aceștia.
Pentru a înlătura acest impediment grav, solicităm procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca, în temeiul art. 325
alin. (2) C.p.p., să efectueze urmărirea penală proprie în cauză sau să desemneze pe
unul dintre adjuncți să o efectueze, în concret urmărirea penală putând fi efectuată
fie direct, fie prin delegarea efectuării unor acte către procurorii cu funție de
execuție din cadrul PÎCCJ.
În susținerea acestei solicitări, arătăm că procurorul general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are calitate de procuror ierarhic superior
inclusiv față de procurorul șef al SIIJ și ceilalți procurori din cadrul SIIJ, neexistând nicio diferență între procurorii din cadrul SIIJ și ceilalți procurori din cadrul ministerului public.

În acest sens, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 33/2019 a reținut următoarele:

„149. Din analiza coroborată a tuturor acestor norme, rezultă că procurorul
șef de secție din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
este subordonat conducătorului acestui parchet. Așa cum s-a precizat mai sus,
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o structură specializată din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că
procurorul șef al acestei secții este subordonat ierarhic procurorului general al
Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

150. Prin urmare, Curtea constată că (…) indiferent de modul de numire în
funcțiile de conducere în cadrul parchetelor, potrivit principiului constituțional al
controlului ierarhic pe care se fundamentează activitatea procurorilor, toți aceștia
sunt subordonați procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

151. Astfel, în raporturile dintre procurorul șef al Secției pentru Investigarea
Infracțiunilor din Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție sunt aplicabile dispozițiile art.64 din Legea nr.304/2004,
potrivit cărora „(1) Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în
conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine”, iar „(3)
Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic
superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale”. De asemenea, sunt incidente
prevederile procesual penale cuprinse, de exemplu, în art.304, art.335 alin.(1),
art.328 alin.(1) sau în art.339 alin.(2) din Codul de procedură penală.”
Solicităm să se constate că în privința semnatarilor ai prezentului denunț sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 5 lit. a) din Legea nr. 571/2004 privind
protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități
care semnalează încălcări ale legii.

Foto: Lia Savonea (InquamPhotos / Octav Ganea)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

19 comentarii

  1. Votați Viorica Dancila!
    Votați bunastarea și echilibrul!

  2. O adevârată pată de obrazul (deja pătat) al Justitiei din RO – magistrată coruptă, incompetentă, inhăitată cu cele mai abjecte grupari infracîionake ale Ciumei Roșii si o sluga politica de joasa speta. Aceasta Savonea e o rusione pentru magistratii din Ro (cei putini, care mai sunt inca onesti).

    • Alex.. vad ca esti un fin cunoscator al justitiei, te rog sa ne spui si noua care este formatul in care sunt alesi membri CSM, eventual ce influenta are politicul acolo in mumirea votarea lor. De asemenea te rog sa ne spui cum sunt alesi sefii de instante: judecatorii, tribunale, curti de apel, ICCJ, eventual care este influenta politica acolo.
      Astept cu mare interes răspunsul tău… Pentru a da si mai mare legitimitate celor afirmate.

    • Postace corect, in seara asta iti dau raport, pentru ca sunt satula de mizeriile psdiste zilnice, asadar, cara-te pe siturile de profil : dcsnews, stirIpesurse, si care mai sunt, ca sa te simti iubit si printre frati! JAVRA!

    • La o intrebare de bun simt, intervine aceasta persoana, refuz a o mai numi doamna, bineinteles cu un atac la persoana….
      Sper sa intelegeti asta… faceti parte din acel grup de persoane care au umbrit prin comportament si vulgaritate tot ceea ce de doi ani incoace, oameni de bun-simț au cerut in strada o Romanie curata si prospera.
      Sunteti cumva Angi Șerban, Bot, Ceausescu?

    • @corect in momentul in care persoane aleg sa sa fie pro-puterea-anti-justitie, iau decizii anti-justitie, anti-colegi, iar afinitatile sunt destul de clare, si increngaturile vizibile, nu trebuie sa scrie pe cineva pe frunte ca esti politic sau ne-politic, te pozitionezi.

      nici nu trebuie sa ai studii in drept, ci putin creier si moralitate sa vezi ce tare pute in justitie si deciziile luate de CSM, cand exista dublu standard dovedit clar (ceva ca la CCR-ul politic), cam la fel bate vantul si deciziile.

      binenteles exista aceasta „umbrela” si ceatza fina ca ei nu sunt politici, dar ….

      sa nu se ascundem dupa sintaxa, cucoana e un jeg infiltrat psdist

      subscriu la ce ai scris despre „d-na” gabriela, injura pe oricine care nu e cu pnl si iohanis

    • @Co RECT: In niciun caz nu faci tu parte dintre oamenii aceia corecti si de bun simt.
      Ai venit cu o intrebare gen perdea de fum. Alegerile/numirile nu au mare legatura cu gunoiul care este madam savonea. Declaratia data de scarnavie cand Presedintele Iohannis a respins-o pe corupta garbovan a fost una politica. Nu mai vorbim de faptul ca ar fi trebuit sa taca, nefiind „parte procesuala”. Cum-necum, la sectia pentru judecatori a CSM s-a instalat o cloaca infractionala. Acum avem o sefa iccj corupta, avem o alta corupta propusa sa fie sefa la ss. O avem pe scroafa aia imbuibata de javriela baltag, pe care o auzi mereu vorbind de presiunile asupra judecatorilor dar exemple concrete, DOVEDITE IN JUSTITIE zero. Numai faptul ca potaile astea latra la haznaua 3 le descalifica total. Evelina aia la fel, victor alistar la fel, si mai sunt pe acolo alte 2-3 femele, niste jeguri de aparatori ai coruptior.
      Ne mai lasi cu cacaturile tale de intrebari pe langa subiect, mars si canta la alta masa!

  3. Asociatia asta cati membri are ?

    • Mai multi decat Uniunea Națională a Judecătorilor din România a doamnei Garbovan!

    • Are cel putin 3 membri:
      https://romanicablues.wordpress.com/tag/asociatia-initiativa-pentru-justitie/
      Nu am gasit sa aiba un site al lor, cum are unjr un site fals iar amr unul cu linkuri moarte si informatii despre Pazvante.
      La „asociatia” jibovinei garboVARAN, care e mult mai veche, am numarat doar doi pana acum: jibovina insasi si una florica nu-stiu-cum de pe la Oradea.
      La cealalta, unde era presedinta scroafa javriela baltag iar acum e una andreea ciuca, nu stiu sa existe alt membru. Javriela trebuie sa fi demisionat, pentru ca altfel cred ca ar fi in incompatibilitate.
      Ultimele doua asociatii seamana foarte mult cu „Coalitia Romanilor impotriva Coruptiei”, unde era presedinte impostorul terhes pe vremea cand locuia in Irvine, Ca. Asociatia era inregistrata in apartamentul lui dintr-un compex jegos numit „San Mateo Apartments” si conform datelor oficiale nu avea niciun membru. Nu avea nici cont la banca, unde sa se depuna cotizatiile membrilor… hehehe… Coalitia raspopitului a disparut ca prin farmec atunci cand impostorul a ajuns europarlamentar.

  4. Nu ar trebui inlocuite cel putin seriile de buletin si adresele de mail cu niste stelute pe ici-colo, asa de bun simt si sa nu dea vreunii cu GDPR-ul in voi?

  5. Izolati social secaturile . Aruncati-le la marginea societatii . Au un singur drept ; sa respire .

  6. Nea Corect nu ești sănătos! Matale, mai subtil așa, vrei să ceri argumente la lozincile propagandei. Păi lozincile se răspândesc nu se argumentează. Pârlog este ăla care a luat nota 3 la acest examen. PĂI dacă secția este ilegală de ce te-ai înscris la examen Bogdanele? Vulpea când nu ajunge la struguri…!

    • Pai cat voiai sa ia daca la concurs a spus ca e ilegala si vrea sa o desfiinteze?
      Si exact asa si este, un instrument de politie politica in mana pesedelei.

  7. Voi propune ca procurori sa fie scosi de la magistrati

    • Mai intai refa clasele 1-4. Dupa ce reusesti sa vorbesti corect, mai discutam. Poate pana atunci iti cresc si 2-3 neuroni!

  8. Bravo, domnule procuror Pirlog! Poate reusesti sa mai speli din rusinea pe care acesti ticalosi au atras-o asupra justitiei/ CSM-ului.

  9. Consider ca Grupul CSM in frunte cu Sefa , franeaza o serie de actiuni si proiecte de imbunatatire a actului de justitie. Prin grabirea plecarii Dnei Tarcea dela ICCJ si-au vazut visul implinit prin numirea laICCJ a unei persoane din grupului de asalt al CSM Un singur ex. am urmarit: asaltul asupra Dnei Birchall , privind vizita in SUA, , cu
    intrebarea:”daca ati semnat sau nu , o foaie de parcurs ptr. imbunatatirea luptei anticoruptie in Romania”, revenind de cateva ori cu”Da sau NU ?”. Curat inchizitie . La acest moment , o persoana din grupul Sefei , intreaba :daca a avut mandat dela Premiera? Acest comportament comunisto-bolsevic, este de toata rusinea si inadmisibil ptr. Cei care dirijeaza justitia azi, in sec 21, in plin parteneriat strategic cu
    SUA si intr-o Tara membra UE. Doamnele , in ce secol se trezesc, cred ca dupa acest episod se impunea o, decizie imediat a Parlametului Tarii. Revenind la actiunea celor doi procurori,le adresez felicitari si sustinere ptr. curajul si onoarea lor.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.