Asaltul marxiștilor

Lideri PSD, profesori de economie, ziariști și analiști au început o campanie susținută pentru taxarea progresivă și creșterea impozitării companiilor private. Au reapărut citate din Marx, ideologul comunismului, plus apeluri la justiția socială, la distributism – culmea, doctrina lui Călin Georgescu. Toată campania vine pe fondul discuțiilor despre reducerea deficitului bugetar. Soluțiile propuse de stânga sunt însă incorecte și periculoase pentru economie. Discuția reală trebuie să fie despre reducerea rapidă a cheltuielilor statului, scăpate de sub control.

Tonul populismelor de stânga a fost dat de Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, care a readus în discuție impozitul progresiv. Profesori și analiști care recunosc cu mândrie că sunt marxiști au preluat ideea și au dus și mai departe asaltul asupra economiei private. Cu toții cer impozite mai mari pentru companii și antreprenori și taxarea suplimentară (progresivă) a angajaților cu venituri mari, adică performanți.

Asaltul stângii a continuat cu critici dure la adresa consilierilor economici de la Cotroceni, Dragoș Anastasiu și Radu Burnete, pe motiv că vin din mediul de afaceri. Au ajuns ziariști și formatori de opinie să-i critice doar pentru că vin din zona privată și nu au lucrat la stat. Am văzut pe HotNews un articol semnat de Cătălin Tolontan, o înfierare ca în Pravda, fostul organ de presă al Uniunii Sovietice. Cumplită vină, să nu fi lucrat niciodată pentru stat.

Ce vor acești oameni? Exact ce promitea Călin Georgescu: redistribuirea de către guvern a banilor de la cei care îi produc la restul populației. Doctrina se numește distributism și e baza comunismului și a socialismului. Atenție, nu vorbim despre protecția socială absolut normală într-o societate democratică. Distributismul presupune altceva: un guvern atotputernic și un stat supradimensionat în detrimentul mediului privat.

Soluția propusă de stânga ar duce România într-o criză structurală. E ce a pățit Grecia în criza financiară din 2008-2010, când guvernul a mărit taxele și impozitele ca să reducă deficitul bugetar și datoria publică. Rezultatul a fost catastrofal: distrugerea capitalului și a mediului privat.

Singura soluție corectă ca să reparăm dezastrul bugetar lăsat în urmă de guvernele PSD-PNL conduse de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă e reducerea rapidă a cheltuielilor publice nejustificate. Coaliția a vrut să cumpere voturile cetățenilor cu bani publici și a crescut constant, timp de trei ani, toate cheltuielile posibile. A făcut zeci de mii de angajări la stat – deși suntem în plin efort de digitalizare, a crescut pensii și salarii, a aruncat în stânga și-n dreapta cu ajutoare guvernamentale, a alocat miliarde de euro baronilor locali pentru investiții cu zero valoare adăugată.

A venit momentul ca acest exces să fie stopat. Rapid, fără mari negocieri. Nu vrea conducerea PSD să gireze reformele, de teamă că își va pierde combustibilul care îl ține în viață, adică banul public? Sunt convins că există o facțiune reformistă în partid care poate asigura o majoritate în Parlament. S-a mai întâmplat în perioada 2010-2012, cu defunctul UNPR.

Direcțiile de acțiune sunt clare. Reforma statului trebuie să înceapă cu numerele mari.

Reducerea sporurilor nejustificate ale salariaților din instituții de stat și companii cu capital de stat. G4Media și Economedia au scris constant despre sporurile de antenă, de condiții grele, de toxicitate sau de fonduri UE care sunt acordate abuziv, arbitrar.

Reducerea de personal în instituțiile publice centrale și locale. Ilie Bolojan a arătat că pot fi tăiate posturile inutile la Senat, la fel a făcut primarul din Videle (Teleorman). Aproape toate instituțiile publice sunt supradimensionate, ca rezultat al angajărilor de pile, fără ca serviciile publice să fi devenit mai bune.

Stoparea alocării de bani din bugetul public către primăriile care nu își pot plăti singure salariile angajaților. Dacă un primar vrea să-și angajeze toată familia și toți colegii de partid în primărie, atunci să-și facă singur rost de bani.

Oprirea programelor guvernamentale inutile sau care au ajuns să distorsioneze piața. Economedia și G4Food au scris despre ineficiența unor scheme de sprijin precum Tomata. Marile programe de investiții PNDL și Anghel Saligny s-au transformat în instrumente de cheltuit banii publici pe investiții fără sens – școli în sate fără copii, sisteme de utilități în localități depopulate etc.

Curățenie rapidă în companiile de stat și privatizare parțială sau totală unde e cazul. Majoritatea firmelor de stat s-au transformat în moșiile partidelor, ale serviciilor secrete sau ale unor personaje scăpate de sub orice control. Cazul monopulului Transgaz e extrem de relevant: directorul general Ion Sterian a ajuns să-și cumpere proprietăți în Emiratele Arabe din salariul de aproape 2 milioane de lei. Aproape nimeni din presă nu scrie despre el pentru că are pe statul de plată zeci de ziariști, politicieni sau rude ale acestora.

Desființarea instituțiilor inutile. Sute de agenții și deconcentrate din subordinea Parlamentului, Guvernului și ministerelor au apărut din nevoia partidelor de a-și angaja la stat membrii, rudele și amantele. Multe din aceste instituții parazitează mediul privat și produc o birocrație infernală care frânează antreprenorii și naște corupție.

Abia după ce toate aceste măsuri obligatorii vor fi luate trebuie deschisă discuția despre eventuale creșteri de taxe ori impozite care să acopere necesarul de bani pentru reducerea deficitului bugetar. În nici un caz însă soluția nu poate fi impozitarea progresivă ori cocoșarea mediului privat cu noi taxe sau mărirea celor existente.

Lucian Croitoru a explicat deja că, în cazul în care o creștere a taxelor devine inevitabilă, cea mai eficientă soluție e o creștere a TVA. Dar orice astfel de creștere de fiscalitate trebuie să fie temporară.

Echilibrarea bugetului de stat trebuie făcută exact în direcția din care a apărut problema: cheltuirea banului public. Deficitul bugetar a apărut din cauza guvernului risipitor, nu din cauza mediului privat. Deci guvernul, statul în general, trebuie să ducă povara reformelor. Nu mediul privat.