ANALIZĂ Va putea Trump să aducă pacea în Ucraina?

Președintele Donald Trump are o misiune extrem de dificilă de a pune capăt conflictului dintre Kiev și Moscova, în condițiile în care cele două tabere au poziții aparent ireconciliabile, iar situația este mult diferită față de războiul recent încheiat dintre Israel și Hamas. După valul de aprecieri primite pentru rolul său în negocierea unui armistițiu în Gaza și eliberarea ostaticilor israelieni, liderul de la Casa Albă pare concentrat acum către conflictul despre care s-a lăudat că îl va încheia chiar din prima zi a revenirii sale la Casa Albă: războiul lui Putin împotriva Ucrainei.

Informația pe scurt:

• Trump încearcă să medieze pacea în Ucraina după succesul din Gaza
• Misiunea este mult mai dificilă: Kiev și Moscova au poziții aproape ireconciliabile, iar Putin evită discuțiile directe cu Zelenski
• Casa Albă s-a arătat reticientă să ofere rachete Tomahawk guvernului de la Kiev
• Liderul american afirmă că pacea e posibilă “în curând” dacă există flexibilitate și pregătește o întâlnire cu Putin la Budapesta
• Experții sunt sceptici că republicanul va aduce pacea în Europa de Est, din cauză că SUA au mult mai puține pârghii asupra Rusiei
• Implicarea pe multiple fronturi externe (Iran, Gaza, Ucraina, Venezuela) întărește profilul global al lui Trump, dar neliniștește MAGA

Da păcii, nu rachetelor

Președintele Trump i-a transmis vineri președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că se gândește să nu vândă Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune, exprimând totodată optimismul că războiul se îndreaptă spre un final care ar face inutilă o astfel de armă.

Reamintim că, de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022, Kievul a formulat în repetate rânduri cereri pentru rachete cu rază lungă de acțiune, analizând posibilitatea de a lovi baze militare, infrastructură energetică și alte obiective critice ale Rusiei aflate departe de liniile frontului. Zelenski a susținut că posibilitatea unor astfel de atacuri l-ar determina pe Putin să trateze mai serios apelurile lui Trump la negocieri directe pentru încheierea războiului.

Rachetele Tomahawk, dezvoltate de gigantul Raytheon, pot zbura la circa 2.000 km, ceea ce ar face ca Moscova să se afle în raza de acțiune a Ucrainei.

La începutul discuțiilor de la Casa Albă de vineri, Zelenski a spus că are o “propunere” prin care Ucraina ar putea oferi Statelor Unite dronele sale avansate, în timp ce Washingtonul ar vinde Kievului rachetele Tomahawk, despre care oficialii ucraineni spun că sunt esențiale pentru a-l convinge pe președintele rus să ia în serios negocierile de pace.

Trump a declarat însă că este ezitant să apeleze la stocul american de rachete Tomahawk, schimbându-și poziția după câteva zile în care sugerase că ia în considerare trimiterea lor pentru a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă. “Am obligația să mă asigur că țara noastră este complet aprovizionată, pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla în război sau pe timp de pace,” a spus Trump.
“Am prefera ca Ucraina să nu aibă nevoie de Tomahawk-uri. Sincer, am prefera ca războiul să se termine,” a adăugat ocupantul Biroului Oval.

AP a precizat că Zelenski și principalii săi consilieri s-au întâlnit cu Trump și echipa sa la prânz, la o zi după ce președintele american și Putin au avut o lungă convorbire telefonică despre conflict.

Liderul de la Kiev l-a felicitat pe Trump pentru armistițiul și acordul de eliberare a ostaticilor din Gaza și a spus că acum Trump are “momentumul” pentru a opri războiul dintre Rusia și Ucraina. “Președintele Trump are acum o mare șansă să încheie acest război,” a spus Zelenski.

Potrivit comentatorilor de peste ocean, schimbarea de ton a lui Trump privind rachetele Tomahawk i-a dezamăgit pe ucraineni. În ultimele zile, liderul de la Casa Albă păruse deschis ideii de a vinde Ucrainei aceste rachete, în ciuda avertismentelor lui Putin că un astfel de pas ar tensiona și mai mult relațiile americano-ruse.

De exemplu, întrebat duminică dacă va furniza Kievului rachete Tomahawk, Trump a răspuns atunci: “Vom vedea… poate că da.”

“Le-aș putea spune (rușilor) că, dacă războiul nu se încheie, e foarte posibil (să trimitem Tomahawk-uri la Kiev); poate că nu o vom face, dar e posibil,” a afirmat el.

“Aș putea spune că Tomahawk-ul este o armă incredibilă, o armă foarte ofensivă. Și, sincer, Rusia nu are nevoie de așa ceva”, a spus Trump. “Vor (rușii) ca rachetele Tomahawk să fie îndreptate în direcția lor? Nu cred,” a adăugat liderul de la Casa Albă.

Dar după apelul telefonic de joi cu Putin, Trump a părut să minimizeze șansele ca Ucraina să primească rachetele.

Țarul rus l-a avertizat pe Trump în timpul apelului că furnizarea de rachete Tomahawk forțelor guvernului de la Kiev “nu va schimba situația de pe câmpul de luptă, dar va provoca daune semnificative relațiilor dintre țările noastre,” potrivit consilierului său de politică externă, Iuri Ușakov.

Moscova a avertizat anterior Washingtonul împotriva acestui pas, afirmând că livrarea de rachete cu rază lungă guvernului de la Kiev ar provoca o escaladare majoră a conflictului și ar tensiona relațiile americano-ruse.

Duminică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că subiectul rachetelor Tomahawk este “de o preocupare extremă” pentru Rusia. “Acum este într-adevăr un moment foarte dramatic, din cauza faptului că tensiunile cresc din toate părțile,” a spus el.

Peskov a remarcat că, dacă rachetele Tomahawk ar fi lansate asupra Rusiei, Moscova nu ar putea ști dacă acestea transportă focoase nucleare. “Ce ar trebui să gândească Federația Rusă? Cum ar trebui să reacționeze?” s-a întrebat oficialul de la Kremlin.

De partea sa, ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha a spus că simpla discuție despre furnizarea rachetelor și-a atins scopul, forțându-l pe Putin să intre în negocieri. “Concluzia este că trebuie să continuăm cu pași fermi. Forța poate într-adevăr să creeze un impuls pentru pace,” a scris Sibiha pe platforma X.

Oficialii ucraineni au indicat, de asemenea, că Zelenski intenționa să apeleze la interesele economice ale lui Trump, propunând o colaborare în domeniul energetic cu SUA. Analiștii se așteptau ca liderul de la Kiev să ofere depozitarea gazului natural lichefiat american în facilitățile de stocare ale Ucrainei, ceea ce ar permite o prezență americană în piața energetică europeană.

Această strategie a fost pregătită joi în întâlnirile cu secretarul american al energiei, Chris Wright, și cu directori ai companiilor energetice americane. Zelenski a scris ulterior pe X că este important să se refacă infrastructura energetică a Ucrainei după atacurile rusești și să se extindă “prezența companiilor americane în Ucraina.”

Întâlnirea de vineri a fost a patra întrevedere față în față între Trump și Zelenski de la revenirea republicanului la Casa Albă în ianuarie, și a doua într-o lună.

După apelul cu Putin, Trump a anunțat că se va întâlni în curând cu liderul rus la Budapesta pentru a discuta modalități de a pune capăt războiului. Cei doi au convenit ca echipele lor, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, să se întâlnească săptămâna viitoare într-o locație nedezvăluită.

Trump a spus vineri că “rămâne de stabilit” dacă Zelenski va fi implicat în discuțiile din Ungaria, sugerând că o “întâlnire dublă” cu ambii lideri ar putea fi cea mai practică soluție pentru negocieri eficiente. “Cei doi lideri nu se plac reciproc, iar noi vrem să fie o atmosferă confortabilă pentru toată lumea,” a spus Trump.

Liderul american a afirmat că crede că pacea în Ucraina poate fi atinsă în curând, posibil chiar înainte de întâlnirea sa cu președintele chinez Xi Jinping, programată la sfârșitul acestei luni.

“Dacă se arată puțină flexibilitate, cred că avem șanse foarte bune să aducem acest război la o concluzie,” a declarat Trump.

“Cred că președintele Zelenski vrea să se încheie (războiul) și cred că și președintele Putin vrea să se încheie. Acum tot ce trebuie să facă este să se înțeleagă puțin între ei,” a spus Trump.

Schimbare de atitudine

BBC a scris recent că atitudinea lui Trump față de Rusia s-a înăsprit în ultimele luni, pe măsură ce acesta s-a arătat tot mai frustrat de lipsa de cooperare a lui Vladimir Putin în atingerea unui acord de încetare a focului cu Kievul.

Luna trecută, liderul american a declarat că crede că Ucraina poate recuceri toate teritoriile pierdute în favoarea Rusiei, o schimbare semnificativă față de apelurile sale anterioare ca Kievul să facă concesii pentru a opri războiul.

“După ce am ajuns să cunosc și să înțeleg pe deplin situația militară și economică dintre Ucraina și Rusia și, după ce am observat problemele economice pe care aceasta le provoacă Rusiei, cred că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, este într-o poziție din care poate lupta și recâștiga întreaga Ucraină în forma sa inițială,” a scris Trump pe Truth Social.

“Cu timp, răbdare și sprijinul financiar al Europei și, în special, al NATO, granițele originale de unde a început acest război sunt cu siguranță o opțiune,” a postat președintele republican.

Trump a continuat: “De ce nu? Rusia se luptă fără scop de trei ani și jumătate într-un Război pe care o Putere Militară Reală ar fi trebuit să-l câștige în mai puțin de o săptămână. Asta nu pune Rusia într-o lumină favorabilă. De fapt, îi face să pară mai degrabă un “tigru de hârtie.” Când oamenii din Moscova și din toate Marile Orașe, Târguri și Districte din întreaga Rusie vor afla ce se întâmplă cu adevărat în acest Război, faptul că le este aproape imposibil să-și procure Benzină din cauza cozilor uriașe și toate celelalte probleme din Economia de Război, unde cea mai mare parte a banilor lor este cheltuită pentru a lupta împotriva Ucrainei, care are un Spirit Grozav și devine tot mai puternică, Ucraina va putea să-și recâștige Țara în forma ei inițială și, cine știe, poate chiar să meargă mai departe! Putin și Rusia sunt într-un MARE impas economic, iar acesta este momentul ca Ucraina să acționeze.”

“Oricum ar fi, le doresc bine ambelor Țări. Vom continua să furnizăm arme NATO pentru ca NATO să facă ce dorește cu ele. Mult succes tuturor! DONALD J. TRUMP, PREȘEDINTELE STATELOR UNITE ALE AMERICII,” și-a încheiat Trump postarea de pe Truth Social.

Analiștii americani au spus atunci că, printre altele, declarațiile surpinzătoare ale liderului de la Casa Albă urmăreau să-l oblige pe țarul de la Kremlin să-și modifice poziția intransigentă legată de sfârșitul războiului și să se așeze în sfârșit la masa de discuții.

Încă din campania sa din 2024, Trump a insistat că va pune rapid capăt războiului, însă eforturile sale de pace păreau să se blocheze după ofensiva diplomatică din august, când a organizat un summit cu Putin în Alaska și o întâlnire la Casa Albă cu Zelenski și aliații europeni.

După acele întâlniri, Trump era convins că este pe drumul cel bun pentru a aranja discuții directe între Zelenski și Putin. Dar liderul rus nu a arătat niciun interes de a se întâlni cu omologul său ucrainean, iar Moscova și-a intensificat bombardamentele asupra Ucrainei.

Întrebat vineri dacă îl îngrijorează faptul că Putin îl duce de nas, Trump a recunoscut că este o posibilitate, dar a spus că are încredere că poate gestiona situația. “Am fost păcălit toată viața de cei mai buni, și totuși am ieșit destul de bine,” a spus el. “Cred că mă pricep destul de bine la genul ăsta de lucruri,” a adăugat Trump. (https://www.axios.com/2025/10/17/zelensky-trump-meeting-tomahawks-end-ukraine-war)

Misiune (aproape) imposibilă

După ce și-a adus un aport semnificativ la încheierea conflictului dintre Israel și Hamas, precum și la repatrierea celor 20 de ostatici israelieni deținuți de gruparea teroristă timp de doi ani, liderul de la Casa Albă pare decis în prezent să găsească o soluție războiului dintre Ucraina și Rusia, care durează de mai bine de trei ani și jumătate.

Într-un discurs susținut în fața legislativului israelian marți, Trump a spus că încheierea celui mai grav conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial este o prioritate de vârf.

“Mai întâi trebuie să rezolvăm problema cu Rusia,” a spus el, privind către Steve Witkoff, trimisul special al Statelor Unite, care a fost principalul său interlocutor cu președintele Putin. “Trebuie să o rezolvăm pe asta.”

Trump a vorbit cu liderul de la Kremlin joi și a spus că, în timpul convorbirii, cei doi au convenit să se întâlnească pentru a vedea dacă pot pune capăt războiului.

Liderul american a spus că discuția cu Putin a fost “bună și productivă,” adăugând că “consilieri de rang înalt” din ambele țări se vor întâlni săptămâna viitoare.

“Președintele Putin și cu mine ne vom întâlni apoi într-o locație convenită, la Budapesta, în Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război ‘rușinos’ dintre Rusia și Ucraina,” a declarat el pe Truth Social.

Misunea lui Trump de a pune capăt conflictului dintre Kiev și Moscova pare însă acum aproape imposibilă, cred experții, în ciuda eforturilor pe care ocupantul Biroului Oval și echipa sa de diplomați le fac în acest sens.

În acest context, CBS News a reamintit că Trump a făcut din oprirea războaielor din Ucraina și Gaza un pilon central al campaniei sale de realegere din 2024, afirmând la un moment dat că ar putea pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina în 24 de ore. Însă, până acum, eforturile sale au fost zădărnicite, iar unul dintre principalele obstacole în fața păcii este țarul de la Kremlin.

Inițial, Trump a dat vina pe ambele părți pentru eșecul de a obține o înțelegere, dar, așa cum am menționat anterior, în ultima perioadă el își îndreaptă tot mai mult frustrarea către Putin, în condițiile în care președintele rus continuă să reziste presiunilor de a purta discuții directe cu Zelenski.

După ce anterior l-a acuzat pe Zelenski pentru izbucnirea războiului, Trump a vorbit recent despre impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, numind-o “agresorul” – deși până acum s-a abținut să adauge sancțiuni directe la cele impuse de predecesorul său, fostul președinte Joe Biden.

Întrebat marți despre întâlnirea cu Zelenski și despre războiul care durează de mai bine de trei ani, Trump și-a exprimat dezamăgirea față de poziția inflexibilă a omului forte de la Moscova: “Vladimir și cu mine am avut o relație bună, probabil că încă o avem… Nu știu de ce continuă acest război… Pur și simplu nu vrea să-l încheie.”

De partea sa, așa cum am văzut mai sus, Zelenski încearcă să stabilească o legătură între succesul lui Trump în Orientul Mijlociu și potențialul său de a opri războiul din Europa. “Este important să nu pierdem impulsul pentru a promova pacea,” a scris Zelenski pe rețelele sociale în această săptămână. “Acțiunile potrivite ale Statelor Unite pot, de asemenea, ajuta la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.”

În ciuda speranțelor lui Zelenski și a insistenței lui Trump că poate aduce pacea între Rusia și Ucraina, experții cred că aceasta va fi o sarcină mult mai dificilă decât oprirea războiului dintre Israel și Hamas.

Charles Kupchan, cercetător principal la Council on Foreign Relations, un think tank din Washington D.C., afirmă că asemănările dintre cele două conflicte sunt îndepărtate.

“În cazul Israel-Hamas, războiul era aproape încheiat”, a declarat Kupchan. “Trump a trebuit doar să-l ducă până la capăt, dar era deja aproape rezolvat pe câmpul de luptă. Nu este deloc același lucru în cazul Rusia-Ucraina.”

Kupchan a mai subliniat o altă diferență esențială: cât de multă influență au Statele Unite asupra Israelului comparativ cu Rusia.

“SUA sunt principalul susținător al Israelului – ele oferă sprijin diplomatic, economic, militar și cooperare tehnologică. Nimic din toate acestea nu există între Statele Unite și Rusia,” a spus el.

De asemenea, sancțiunile occidentale nu au oferit prea multă pârghie, având în vedere legăturile comerciale și economice ale Rusiei cu China și India. “Ideea că vom strangula economia rusă și că asta va pune capăt războiului nu este credibilă,” a spus Kupchan.

Maria Snegovaya, cercetătoare principală la Center for Strategic and International Studies (CSIS) din Washington, a fost și ea de acord că oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o provocare mult mai mare pentru Trump decât negocierea acordului din Gaza.

“Vorbim despre tipuri de conflicte complet diferite,” a declarat Snegovaya. “Este puțin probabil ca el să reușească o descoperire majoră, cel puțin în viitorul apropiat, atât timp cât Putin dispune de resurse (militare), cu excepția cazului în care Trump este dispus să folosească nu doar stimulente, ci și măsuri coercitive.”

Una dintre “măsurile coercitive” cu care Trump pare să amenințe este posibilitatea de a furniza Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk, o idee la care republicanul pare însă că rezistă.

O alta ar fi impunerea de sancțiuni. Snegovaya consideră că economia Rusiei trebuie serios slăbită înainte ca Putin să fie dispus să facă concesii.

“Rusia tinde să își oprească războaiele atunci când este în dificultate economică și când menținerea conflictului devine tot mai problematică din motive interne,” a spus experta, adăugând: “Nu cred că am ajuns încă în acel punct.”

În ciuda tuturor dovezilor că acordul de încetare a focului în Gaza și eliberarea ostaticilor dintre Israel și Hamas nu pot fi un model pentru oprirea războiului dintre Ucraina și Rusia, Trump continuă însă să se arate încrezător.

“Cine ar fi crezut că am creat pace în Orientul Mijlociu și nu pot să-i fac pe (Putin și Zelenski) să se înțeleagă?” a spus el joi. “Cred că vom reuși.”

Semnificațiile atitudinii actuale ale lui Trump sunt uriașe. Republicanul a revenit la Casa Albă promovând agenda sa tradițională “America First,” care are în centrul doctrine externe ideea că interesele Statelor Unite trebuie puse pe primul loc, înaintea celor ale altor țări sau alianțe internaționale.

Mai mult, “America First” înseamnă o orientare naționalistă și realistă, care respinge intervențiile militare costisitoare în străinătate, acordurile comerciale percepute ca dezavantajoase pentru SUA și implicarea excesivă în problemele altor state. Trump a spus adesea că nu vrea ca America să mai fie “polițistul lumii.”

În ultimele luni însă, liderul american pare că își concentrează tot mai mult atenția pe politica externă, în special pe Iran, Gaza, Ucraina și Venezuela, chiar dacă în Statele Unite persistă probleme interne precum închiderea guvernului, proteste și temeri economice. Deși aceste eforturi diplomatice – inclusiv acordul de pace din Gaza și discuțiile cu liderii Rusiei, Ucrainei și Chinei – îi consolidează imaginea de lider global, ele riscă să estompeze mesajul său “America First,” provocând reacții contradictorii printre aliații săi din mișcarea Make America Great Again.

Aceștia spun că intervențiile militare în Iran și Venezuela sau sprijinul financiar pentru Israel și Argentina contravin principiului non-intervenționist. Chiar și așa, mulți republicani cred că demonstrarea forței americane peste hotare întărește poziția sa internă. Strategul Steve Bannon a spus că aceste inițiative arată o “Americă puternică, dar non-intervenționistă,” iar alți aliați afirmă că succesul diplomatic al lui Trump ar putea marca începutul unei perioade de “pace globală,” pe care președintele o vede ca parte esențială a moștenirii sale politice. După succesul din Gaza, va fi Trump cel care va pune capăt ororilor din Ucraina? Republicanul și aliații săi cred că, în ciuda dificultăților majore cu care se confruntă, obținerea păcii ar putea să fie mai aproape decât se crede.

Surse: AP, BBC, CBSNews, Axios, CBC, YouTube, Truth Social