ANALIZĂ The Kiev Independent: Populismul crește în țările din proximitatea Ucrainei, dar situația nu este chiar atât de sumbră pe cât pare

Alegerile viitoare din România și Republica Cehă au potențialul de a amenința stabilitatea coaliției pro-ucrainene din jurul Kievului, însă lucrurile nu sunt chiar așa sumbre cum ar putea părea, scrie publicația ucraineană The Kiev Independent, într-o analiză.

Cu o forță suficientă în parlament, AUR ar putea alimenta în România sentimente negative cu privire la chestiuni precum baza de antrenament F-16. Cu toate acestea, este puțin probabil ca ei să determine o schimbare majoră în politicile Bucureștiului față de Ucraina, au declarat Răzvan Petri și Vlad Adamescu, fondatorii publicației Politica la Minut. Alegerile din Cehia vin și ele cu riscuri din cauza succesului populiștilor din această țară, însă până în 2025 susținerea electoratului mai poate suferi modificări.

Majoritatea țărilor din vecinătatea Ucrainei primesc mult mai mult de la bugetul UE decât contribuie, ceea ce înseamnă că opoziția față de curentul principal în materie de politică externă ar risca mai degrabă propria lor izolare decât să amenințe să îi atragă pe alții de partea lor.

Cei mai vocali împotriva Ucrainei sunt noul prim-ministru al Slovaciei, Robert Fico, foarte consecvent în comentariile sale conform cărora țara sa va înceta să mai acorde ajutor Ucrainei. El repetă cu regularitate propaganda rusă, acuzând Kievul de invazia Rusiei. Dar este al doilea după premierul Ungariei, Viktor Orban, acuzat de mult timp că este liderul UE preferat al Moscovei.

Totuși, o privire mai atentă relevă că liderii populiști din Europa Centrală și de Est nu au voința, forța și, de altfel, nici interesul de a forma un bloc antiucrainean real în cadrul UE.

Slovacii se tem de Rusia

Un sondaj realizat de think tank-ul Globsec arată că 69% dintre slovaci se tem că livrările de arme către Ucraina riscă o escaladare a conflictului cu Moscova, cel mai mare număr din regiune. Țara are, de asemenea, cel mai mare procent de persoane care dau vina pe Occident (34%) sau pe Ucraina (17%) pentru că au provocat războiul.

Dar o combinație între inflația ridicată și moștenirea haotică a guvernului anterior a fost cea care a deschis calea spre victoria lui Smer.

Potrivit analistului Lukas Dravecky de la Globsec, retorica aprinsă a lui Fico a avut mai mult de-a face cu capitalizarea sentimentelor populare decât cu o bază ideologică pentru noua politică externă a Bratislavei.

Cu victoria în buzunar, Fico a început să își îndulcească declarațiile.

În ciuda promisiunii sale anterioare de a nu trimite „nici măcar un singur cartuș” în Ucraina după ce va fi ales, el a clarificat recent că aceasta se referă doar la vechile stocuri din epoca sovietică – care deja se epuizează – și nu la vânzările comerciale.

În mod notabil, el nu a făcut această distincție în timpul campaniei electorale.

La urma urmei, interzicerea vânzărilor de arme ar fi împotriva propriului interes al Bratislavei. Anularea contractelor comune cu aliații NATO pentru a furniza Ucrainei 16 obuziere autopropulsate Zuzana 2 ar putea lovi compania de stat Konstrukta-Defence și ar putea cauza pierderea de locuri de muncă.

Ministrul Apărării numit de Smer, Robert Kalinak, deține el însuși acțiuni în industria de apărare.

Opoziția lui Fico față de sancțiunile anti-Rusia se bazează mai degrabă pe evitarea unor consecințe negative pentru economia slovacă. Noul prim-ministru va încerca probabil să negocieze scutiri de la măsurile care ar putea avea un impact asupra țării sale, mai degrabă decât să le blocheze complet, a declarat Dravecky.

Acest lucru nu va diferi prea mult de guvernul pro-ucrainean anterior, care a cerut să fie scutit de embargoul UE asupra energiei rusești.

În ceea ce îi privește pe cei 100.000 de refugiați ucraineni care trăiesc în Slovacia, se așteaptă ca puține lucruri să se schimbe, Fico însuși promițând că sprijinul umanitar va continua.

Surpriză în Polonia

În Polonia vecină, alegerile au avut un rezultat surprinzător de diferit.

Partidul populist de dreapta Lege și Justiție (PiS), care a fost totuși unul dintre cei mai înfocați susținători ai Kievului, oferind un sprijin militar, umanitar și diplomatic extins, va pierde guvernarea.

Cu toate acestea, lunile dinaintea alegerilor din 15 octombrie au fost marcate de dispute privind embargoul impus de Varșovia asupra cerealelor ucrainene și de declarații înflăcărate ale liderilor din ambele tabere.

O preocupare suplimentară pentru Ucraina a fost reprezentată de partidul de extremă-dreapta Confederația, singurul actor important din politica poloneză care critică în mod deschis sprijinul acordat Ucrainei.

Cu toate acestea, în efortul de a câștiga sprijinul fermierilor și de a profita de nemulțumirea tot mai mare față de refugiații ucraineni, Confederația a fluturat prea devreme cartea anti-Ucraina, atingând un vârf de formă cu câteva luni înainte de alegeri și obținând doar 7,2%.

România urmează

România este un alt vecin al Ucrainei al cărui sprijin este vital pentru Kiev.

Țara facilitează aproximativ 60% din tranzitul de cereale ucrainene, ceea ce este deosebit de important acum, pe fondul amenințărilor Rusiei la adresa transportului maritim ucrainean în Marea Neagră.

Sfârșitul anului 2024 va fi o perioadă destul de aglomerată la secțiile de votare din România, deoarece țara se așteaptă să organizeze alegeri parlamentare, prezidențiale și locale.

Cele mai recente sondaje atribuie o poziție puternică Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), populistă de extremă dreapta, plasând-o pe locul al doilea (20%) în spatele social-democraților de la guvernare, PSD (30%), dar înaintea partenerilor lor liberali de coaliție, PNL (18%).

La prima vedere, aceste cifre ar trebui să stârnească îngrijorare în Ucraina, având în vedere platforma AUR de iredentism românesc, euroscepticism dur și trafic de conspirații, amestecate cu doze de nostalgie post-sovietică și propagandă pro-rusă.

Liderul AUR, George Simion, care este persona non grata atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina, a criticat acordul de cereale încheiat de București cu Kievul și sprijinul pe care țara sa îl oferă, inclusiv pregătirea planificată a piloților ucraineni cu F-16 pe teritoriul României.

Cu toate acestea, odată cu apropierea alegerilor și cu creșterea numărului de membri ai AUR, partidul pare să își atenueze retorica.

Potrivit lui Vlad Adamescu, co-fondator al publicației Politica La Minut, Alianța „încearcă să devină mai acceptabilă pentru electorat” în comparație cu disocierea sa mai radicală și mai deschis pro-rusă, S.O.S. România, care în prezent se situează cu puțin sub pragul de 5%.

Liderul S.O.S. și teoreticiana conspirației, Diana Șoșoacă, a făcut amenințări nu foarte voalate la adresa președintelui Volodymyr Zelensky în timpul vizitei sale din octombrie la București. „Să nu îndrăzniți să-l puneți în Parlamentul României”, a spus deputatul.

Discursul lui Zelensky în parlamentul României a fost anulat la acea vreme. Presa a legat acest lucru de „posibilele perturbări” din partea „parlamentarilor cu simpatii pro-ruse”.

„Extremismul lui Șoșoacă face AUR să pară mai frecventabilă, chiar dacă ideile lor sunt destul de asemănătoare”, a comentat colegul lui Adamescu, Răzvan Petri. „Dintr-o dată, AUR devine un potențial partener de coaliție”.

Potrivit lui Petri și Adamescu, participarea AUR în următorul guvern este un scenariu posibil, dar nu cel mai probabil.

Cehia, o amenințare îndepărtată

Alegerile parlamentare din Cehia sunt încă relativ îndepărtate – se preconizează că vor avea loc în 2025 -, dar sondajele actuale îi dau principalului partid populist al țării, ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți) a lui Andrej Babis, o șansă decentă de a detrona coaliția de guvernare.

Babis a ținut capul de afiș al presei ucrainene în timpul alegerilor prezidențiale de la începutul anului 2023, când a încercat – fără succes – să folosească oboseala refugiaților și a războiului în încercarea de a-l învinge pe adversarul său prooccidental și pro-ucrainean, Petr Pavel.

Acest lucru i-a adus eticheta de candidat „pro-rus” în unele titluri din presa ucraineană, ceea ce nu este pe deplin meritat.

Punctele de discuție ale lui Babis au fost îndreptate în principal împotriva sprijinului social acordat refugiaților ucraineni în detrimentul presupusei populații cehe. De asemenea, el a făcut promisiuni vagi de a căuta pacea în Ucraina, catalogându-se drept un pacificator în contrast cu generalul în retragere Pavel.

Trecutul lui Babis în calitate de prim-ministru între 2017 și 2021 nu sugerează că acesta ar avea vreun interes într-un conflict direct cu alte capitale ale UE.

„A încercat să joace această carte (anti-Ucraina) în campania sa prezidențială, dar era clar că nu era o carte câștigătoare, deoarece societatea cehă a adoptat o poziție mai hotărâtă împotriva agresiunii rusești decât cea slovacă”, a declarat Pavel Havlicek, analist la Asociația pentru Afaceri Internaționale, atunci când a comparat tacticile de campanie ale lui Babis și Fico.

Un risc ceva mai mare este reprezentat de partidul de extremă dreapta SPD (Libertate și Democrație Directă) al lui Tomio Okamura, o forță radicală care promovează în mod deschis narațiunile propagandistice rusești și nu se sfiește să facă declarații rasiste despre refugiații ucraineni.

„SPD este o forță care este mai probabil să caute „normalizarea” legăturilor cu Rusia”, a comentat Havlicek, dând ca exemplu cooperarea în sectorul energetic.

Aflați în sondaje la aproximativ 10%, populiștii lui Okamura sunt principala opțiune de coaliție pentru ANO a lui Babis, reprezentând împreună aproximativ 40% din voturi, conform sondajelor din octombrie.

Cu toate acestea, potrivit lui Havlicek, chiar și mulți dintre membrii actuali ai ANO nu par dispuși să se implice cu SPD.

Discuții mai dure

În pofida victoriei lui Fico în Slovacia și a succesului populiștilor din România și Cehia, influența acestora asupra politicii UE față de Ucraina nu ar trebui supraestimată.

Majoritatea acestor țări primesc mult mai mult de la bugetul UE decât contribuie, ceea ce înseamnă că opoziția față de curentul principal în materie de politică externă ar risca mai degrabă propria lor izolare decât să amenințe să îi atragă pe alții de partea lor, potrivit lui Dravecky.

Întrebările privind ajutorul acordat Ucrainei și sancțiunile impuse Rusiei vor fi, cel mai probabil, o șansă pentru guvernele populiste actuale și viitoare de a șantaja Bruxelles-ul cu privire la chestiuni care le vor fi de folos pe plan intern.

De exemplu, Budapesta își leagă opoziția față de pachetul de ajutor militar al UE în valoare de 530 de milioane de dolari pentru Ucraina de includerea de către Kiev – acum suspendată – a celei mai mari bănci comerciale din Ungaria pe lista „sponsorilor terorismului”.

De asemenea, guvernul lui Orban se opune pachetului de 53 de miliarde de dolari pentru Kiev, încercând să deblocheze miliardele de finanțare destinate Ungariei, înghețate de Comisia Europeană.

De asemenea, în loc să se opună complet continuării ajutorului pentru Ucraina, Fico a enumerat condițiile pentru sprijinul Bratislavei, care includ finanțarea infrastructurii slovace în zonele de frontieră și sprijinul pentru companiile slovace în reconstrucția Ucrainei.

Dravecky a remarcat că este probabil să ne așteptăm la mai mult pragmatism din partea lui Fico decât din partea lui Orban, a cărui politică are mai multe nuanțe ideologice în comparație.

Havlicek consideră, totuși, că și premierul ungar rămâne în primul rând un om de afaceri care trebuie să „își facă jocul” cu liderii autocrați în scopuri foarte utilitare, cum ar fi dezvoltarea centralei nucleare din Ungaria, construită de Rosatom din Rusia.

Cu toate acestea, amenințarea unor forțe populiste în ascensiune care să capitalizeze oboseala războiului din Ucraina nu trebuie subestimată, avertizează Havlicek.

Pe măsură ce impulsul pro-Ucraina se liniștește după luni de evoluții relativ statice pe câmpul de luptă, consecințele economice ale războiului vor fi din ce în ce mai palpabile în rândul țărilor partenere ale Kievului.

Acest lucru va face cu siguranță jocul populiștilor și ar putea face mult mai dificilă calea Kievului către aderarea la UE.