Analiză POLITICO: Ce se întâmplă cu România pe măsură ce militarii SUA se retrag / Franța a venit pentru prima dată cu o navă la un exercițiu militar: „Ne-a luat două zile să ajungem în Grecia, apoi încă două-trei zile să traversăm Bulgaria”

În munții împăduriți din centrul României, 5.000 de soldați NATO s-au adunat pentru a lupta împotriva unui inamic imaginar. În ceea ce alianța a numit o „demonstrație de forță”, două elicoptere franceze Puma au coborât din nori, zburând la joasă altitudine peste dealuri, în timp ce tancurile și obuzierele se poziționau, iar avioanele de vânătoare și dronele străbăteau cerul.

„Scopul principal al scenariului este descurajarea”, a declarat generalul-maior Dorin Toma, comandantul Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO. Ținta acestui mesaj nu este un secret: Rusia lui Vladimir Putin, scrie POLITICO într-o analiză care arată ce variante are România în absența militarilor americani, tot mai puțini îna ceastă țară.

Exercițiul a făcut parte dintr-un exercițiu anual cunoscut sub numele de Dacian Fall, dar ediția din acest an — care s-a încheiat joi — a avut o importanță deosebită. Parte a eforturilor NATO de a consolida flancul estic al Europei, acesta vine la doar câteva săptămâni după ce Washingtonul a anunțat că va reduce drastic numărul trupelor americane din România — chiar dacă oficialii europeni din domeniul apărării și informațiilor avertizează că Moscova ar putea testa hotărârea alianței în următorii ani.

Reducerea trupelor americane. „Pentru cei din tranșee, nu este o problemă”

România, care se învecinează cu Ucraina, Moldova și Marea Neagră, găzduiește mai multe baze NATO. De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, România găzduiește un grup de luptă multinațional al NATO condus de Franța și din care fac parte Spania, Belgia și Luxemburg.

În noiembrie, Pentagonul a anunțat că va retrage o brigadă de infanterie formată din aproximativ 800 de soldați din România și o va redisloca în Kentucky, în contextul reorientării armatei americane către priorități interne, precum protecția frontierelor și regiunea Indo-Pacific. Aproximativ 1.000 de soldați americani vor rămâne în țară, în cadrul acordului bilateral de apărare dintre Washington și București.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, înalți oficiali români și administrația Trump au minimizat implicațiile acestei decizii. Însă secretarul de stat român pentru apărare, Sorin Moldova, a declarat recent pentru POLITICO că SUA ar trebui să „revizuiască” reducerea efectivelor.

Reducerea trupelor americane nu se preconizează că va avea un impact militar — „Pentru cei din tranșee, nu este o problemă”, a declarat un ofițer militar român de rang înalt pentru POLITICO — dar, ca simbol politic, unii se tem că ar putea încuraja Putin să-și încerce norocul. La începutul acestei săptămâni, resturile unei drone rusești care viza Ucraina au aterizat pe teritoriul României, ultimul dintr-o serie de incidente similare.

Reducerea efectivelor „va avea implicații operaționale limitate”, a declarat Anca Agachi, analist politic la institutul de cercetare RAND. „Alianța trebuie să se preocupe mai degrabă de semnalul strategic pe care îl transmite această măsură.” Exerciții precum Dacian Fall trebuie să „transmită un semnal de descurajare”, a afirmat ea.

„Transportul cu trenul a fost puțin mai dificil, deoarece în timp de pace nu aveam prioritate la trecerea frontierei”

Exercițiul are scopul de a demonstra că aliații NATO sunt pregătiți să colaboreze pentru a consolida flancul estic și pentru a transmite mai departe lecțiile învățate din războiul din Ucraina.

În răspunsul la agresiunea rusă, rapiditatea va fi esențială. Într-una dintre cele mai mari operațiuni de desfășurare a trupelor ale armatei franceze, Parisul a trimis trupe și echipament militar în România în termenul de 10 zile stabilit de NATO. Conform cerințelor NATO, Franța trebuie să fie capabilă să desfășoare o divizie pregătită de război pe flancul estic în 30 de zile până în 2027.

„Pentru prima dată, am decis să folosim o navă. Ne-a luat două zile să ajungem în Grecia, apoi încă două-trei zile să traversăm Bulgaria”, a declarat generalul Maxime Do Tran, comandantul brigăzii blindate franceze care a participat la exercițiu. Alte trupe au făcut călătoria cu cinci avioane, 11 trenuri și aproximativ 15 convoaie.

În timp ce deplasarea pe calea aerului, terestră și maritimă s-a desfășurat relativ fără probleme, „transportul cu trenul a fost puțin mai dificil, deoarece în timp de pace nu aveam prioritate la trecerea frontierei”, a spus Do Tran.

Săptămâna viitoare, Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere pentru facilitarea deplasării personalului militar și a armamentului.

Soldații aflați la fața locului au desfășurat echipamente provenite din întreaga alianță: avioane Eurofighter germane, avioane F-16 românești, lansatoare de rachete High Mobility Artillery Rocket Systems, obuziere autopropulsate Caesar și sisteme de apărare aeriană Mistral.

Și drone. Multe drone. „Dacian Fall este o platformă foarte bună pentru fiecare națiune să facă experimente și să testeze echipamente noi”, a spus generalul-maior Toma. Pentru prima dată într-un exercițiu la scară largă, ofițerii militari români au testat drone Bayraktar TB2 fabricate în Turcia. Alte vehicule aeriene fără pilot au inclus drone care furnizau informații de țintire pentru trupele de la sol, precum și drone sinucigașe și modele FPV utilizate pe scară largă în Ucraina.

Cu ce se umple golul

Oficialii NATO au ținut să sublinieze că SUA nu au părăsit țara. Trupele americane au asigurat sprijinul aerian pentru exercițiu. „Suntem aici ca parteneri și vom rămâne alături de România”, a declarat locotenent-colonelul Christopher Stroup din Forțele Aeriene ale SUA.

Cu toate acestea, reducerea efectivelor înseamnă că România va avea nevoie de sprijinul aliaților săi europeni, a declarat Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO și membru distins al grupului de reflecție Royal United Services Institute.

Decizia SUA reprezintă „o oportunitate pentru Franța și alte țări europene de a analiza modul în care pot contribui cu o prezență și mai puternică și de a demonstra că într-adevăr își intensifică eforturile”, a afirmat ea.

Înapoi acasă

În ultimii trei ani, Parisul și Bucureștiul și-au consolidat relațiile militare. Catherine Vautrin, noul ministru al Apărării din Franța, s-a deplasat luna trecută în România, într-una dintre primele sale vizite în străinătate. Însă, până în prezent, Parisul nu a anunțat planuri de consolidare a prezenței sale în România.

Schimbarea reprezintă un moment decisiv pentru București, care și-a bazat mult timp strategia de apărare pe sprijinul Statelor Unite. România a investit masiv în sisteme de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA, avioane de luptă F-35 și tancuri Abrams și a acordat în mod constant prioritate parteneriatului transatlantic.

„România se concentrează de zeci de ani pe parteneriatul strategic cu SUA”, a subliniat Lungescu. „Este, de asemenea, o oportunitate de diversificare în ceea ce privește desfășurările, instruirea și capacitățile.”

În după-amiaza rece de noiembrie, la sfârșitul exercițiului, fumul artileriei se risipise și munții Transilvaniei se liniștiseră. Trupele franceze care traversaseră continentul pentru a ajunge acolo își strângeau lucrurile și se pregăteau să plece acasă — pentru moment.