Analiză în presa belgiană: Cum și-au luat revanșa serviciile de informații americane în contextul războiului din Ucraina după eșecul retragerii din Afganistan

Publicația belgiană LA LIBRE BELGIQUE face o analiză a modului în care serviciile de informații americane au gestionat chestiunea invaziei ruse în Ucraina și arată că acestea și-au luat revanșa, după ce au fost acuzate că au eșuat în furnizarea de informații corecte despre impactul retragerii SUA din Afganistan.

Citește analiza integrală din La Libre Belgique, preluată de Rador: 

Surprinse de căderea fulgerătoare a Kabulului în august anul trecut, acuzate că și-ar fi imaginat armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein în 2003, serviciile de informații americane au găsit răscumpărarea cu războiul din Ucraina, pe care l-au anunțat și planificat cu o acuratețe impresionantă.

Potrivit mai multor oficiali americani consultați de AFP, armata americană a înțeles încă din octombrie că mișcările trupelor ruse la granița cu Ucraina, pe care Moscova le-a prezentat ca exerciții, nu erau „normale”, dispozitivul militar necesar exercițiilor nefiind același ca cel al unei invazii.

Pentagonul a informat atunci Casa Albă despre preocupările sale, iar serviciile de informații americane s-au pus imediat pe treabă pentru a încerca să afle mai multe. Unii dintre consilierii președintelui aveau dubii, dar Joe Biden a luat imediat problema foarte în serios.

Pe 2 noiembrie, domnul Biden l-a trimis pe directorul CIA, Bill Burns, la Moscova pentru discuții cu președintele rus Vladimir Putin. Fost ambasador al SUA la Moscova, vorbitor de limbă rusă, domnul Burns i-a împărtăşit stăpânului Kremlinului preocupările „serioase” ale Washingtonului legate de mișcările trupelor ruse, a raportat apoi CNN.

O jumătate de duzină de colonei ai direcției de informații a Statului Major american au examinat informațiile primite de la analiștii CIA și de la serviciile de ascultare ale NSA, agenția de informații militare, pentru a ghici planul de atac al forțelor ruse.

Din subsolurile Pentagonului, „acești eroi din umbră au dat tonul pentru întreaga comunitate de informații”, a salutat unul dintre acești oficiali sub acoperirea anonimatului. De asemenea, NSA a făcut „o muncă incredibilă”, a adăugat el.

Munca lor a culminat în ianuarie cu elaborarea unei hărți a regiunii care a furnizat cu o precizie uluitoare axele de atac ale armatei ruse, dinspre nord spre Kiev, dinspre est spre Harkov și dinspre sud spre Mariupol.

Dornică să prevină conflictul și să neutralizeze încercările de dezinformare rusă pe care le anticipa, administrația lui Joe Biden a luat rapid decizia de a dezvălui publicului larg un volum neobișnuit de informații clasificate drept secrete de apărare.

La începutul lunii februarie, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, susținea că Moscova intenționează să filmeze „un videoclip de propagandă foarte violent, care ar arăta cadavre și actori jucând rolul unor persoane îndoliate” care pretindeau că au fost atacați de ucraineni, pentru a-l folosi ca pretext pentru a invada Ucraina.

Curând după aceea, jurnaliştii au fost invitaţi să se întâlnească cu înalţi oficiali ai serviciilor de informaţii care rareori vorbesc cu presa. Ei au aflat că Rusia își intensifica pregătirile pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei. Li s-a arătat o hartă cu mișcările planificate ale trupelor rusești. Li s-a dat chiar și o dată: jumătatea lunii februarie, după încheierea Jocurilor Olimpice.

Scenariul publicat în acea zi de mass-media din întreaga lume a fost întâmpinat cu scepticism în Europa.

Presupusa dată a invaziei a fost amânată cu câteva zile, dar administrația americană era atât de sigură de informațiile sale încât în seara zilei de 23 februarie, șeful diplomației americane Antony Blinken a anunțat că ar putea fi lansată „înainte de sfârșitul nopţii”.

În dimineața zilei de 24 februarie, forțele ruse au invadat Ucraina.

Scenariul serviciilor de informații s-a dovedit a fi corect, cu câteva excepții. Analiștii americani nu anticipaseră rezistența acerbă a ucrainenilor și determinarea președintelui Volodimir Zelenski, al cărui curaj a mobilizat populația. Ei se temeau că Kievul va cădea în 48 de ore și că dl. Zelenski va fi imediat demis pentru a fi înlocuit de un regim pro-rus.

Două săptămâni mai târziu, Kievul nu este încă în mâinile armatei ruse, iar președintele ucrainean este aplaudat în picioare de Parlamentul britanic, grație unei legături video cu Kievul.

De asemenea, serviciile secrete americane se temeau că armata ucraineană va fi paralizată de un atac cibernetic rusesc încă de la începutul conflictului. Kievul și-a modernizat însă armata, dar nu a avut timp să își modernizeze avioanele, care datează din epoca sovietică și folosesc același sistem de comunicații radio ca și armata rusă. Prin urmare, Rusia nu poate paraliza armata ucraineană, pentru că și-ar paraliza propria armată…

Serviciile de informații avertizaseră că acest conflict va avea un cost uman considerabil, cu riscul de a provoca moartea a 25.000 până la 50.000 de civili, 5.000 până la 25.000 de soldați ucraineni și 3.000 până la 10.000 de soldați ruși. Ei au menționat cifra de la 1 până la 5 milioane de refugiați, în principal în Polonia.

După 14 zile de lupte, Pentagonul pune deja numărul morților ruși între 2.000 și 4.000, iar peste 2 milioane de refugiați ucraineni au fugit deja din țară.

Articol de Sylvie Lanteaume / Traducerea Rador: Rodezia Costea / sursa foto: Facebook\ US Army