Alianța Vestului dintre Cluj – Timișoara – Oradea și Arad: Ce șanse are de a atrage fonduri europene fără să mai stea la mâna guvernului?

În lipsa autostrăzilor și altor legături rapide atât de necesare în România, ideea unor proiecte de infrastructură comune susținute cu finanțare europeană, idee lansată de municipalitățile din Timișoara, Arad, Cluj-Napoca și Oradea, a stârnit multe comentarii. Dar ce șanse are un astfel de demers să se transforme în realitate? Mai multe surse europene arată că, deși banii există prin politica de coeziune, anvelopa de reguli nu ar putea permite înfăptuirea unei astfel de idei decât cel mult în în următorul exercițiu financiar european, respectiv 2021-2027, arată o analiză Transilvania Reporter.

Tatonările

Asocierea informală dintre patru mari orașe din vestul României, Cluj, Timișoara, Oradea și Arad (în ordinea mărimii), este bine privită de Comisia Europeană, dar, deocamdată, nu prea are „obiectul muncii”. Aceasta ar fi concluzia mai multor discuții informale pe care Transilvania Reporter le-a avut la Bruxelles, săptămâna trecută, cu mai mulți oficiali din cadrul Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG Regio) din cadrul Comisiei.

La întrebarea: „Există în acest moment un mecanism de finanțare directă pentru astfel de asocieri, între orașe neînvecinate, din regiuni de dezvoltare diferite?”, răspunsul a fost scurt: „Nu, cel puțin nu în ceea ce cade în competența noastră, adică politica de coeziune, prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Cele două fonduri menționate reprezintă cea mai mare „halcă” de bani pe care o au la dispoziție orașele din România pentru accesarea de fonduri europene. Este vorba de 58,4% din totalul banilor alocați României în perioada 2014-2020, în contextul în care alte 25,6 procente sunt dedicate agriculturii, fiind aproape inaccesibile orașelor.

Dar, adaugă sursele citate, vestea bună este că următorul buget european, cel pentru 2021-2027, bate la ușă, iar el ar putea include mecanisme de finanțare și pentru astfel de asocieri.

Ideea unor asocieri informale între orașe nu este nouă la nivelul Uniunii Europene. Astfel de inițiative sunt valoroase în special în ceea ce privește schimbul de experiență și lobby-ul comun. „Am văzut și în alte state membre că există schimburi de experiență între autorități locale din același stat membru, respectiv cu alte orașe sau regiuni din alte state. Întotdeauna, un schimb de experiență este benefic și poate duce, într-adevăr, la proiecte integrate sau complementare, proiecte, care, până la urmă duc la dezvoltarea acestei regiuni”, a spus unul dintre experții DG Regio.

Quattropole și Patrulaterala

În vestul UE, o rețea urbană de acest tip este Quattropole, formată din orașul francez Metz, orașele germane Saarbrücken și Trier și orașul Luxemburg. Cele patru orașe cooperează în cadrul acestei structuri pentru a formula politici strategice comune, cu scopul de a le crește vizibilitatea la nivel continental. Inițial, în 2000, a fost vorba de o asociere informală, pe baza unei declarații de intenții, dar, din 2014, Quattropole are personalitate juridică, în calitate de asociație înregistrată în Germania.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.

Citește tot articolul pe Transilvania Reporter

Foto: Imagine din Cluj