G4Media.ro

Alexandra Toader, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului: Biletul descoperit în…

Alexandra Toader, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului: Biletul descoperit în Cazino reconfirmă suferința și traumele prin care au trecut cei 100 de deținuți politic/ Vom reconstitui episodul restaurării din anii ‘50

Alexandra Toader, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Exilului Românesc (IICCMER), a acceptat ca instituția pe care o conduce să se implice în recuperarea memoriei deținuților politici care au reabilitat Cazinoul din Constanța în anii ‘50. Proiectul a început după ce o echipă de muncitori a găsit un petic de sac din anul 1951, pe care erau semnate numele a 16 deținuți politic.

Alături de urmașii deținuților, specialiștii IICCMER vor încerca să identifice și să refacă biografiile celor 100 de victime ale comuniștilor care au fost trimise pe șantierul monumentului istoric, pentru a-l renova după bombardamentele din Al Doilea Război Mondial.

La proiect va contribui și administrația locală din Constanța, la inițiativa lui Apollon Cristodulo, fiul arhitectului Ion Cristodulo, care a condus lucrările de reabilitare a Cazinoului începând cu 1952, după ce arhitectul Constantin Joja a părăsit șantierul, fiind trimis la Capul Midia. Alexandra Toader este președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Exilului Românesc din 16 ianuarie 2020

Reporter: Cum apreciați importanța descoperirii biletului semnat de cei 16 deținuți politic care a fost îngropat în zidurile Cazinoului, în timpul reabilitării din anii 50?

Alexandra Toader: În virtutea misiunii noastre instituționale, am urmărit cu mare atenție episodul identificării biletului semnat de 16 deținuți politic, care au participat la lucrările de reabilitare a Cazinoului din Constanța la începutul anilor ’50. Din punctul nostru de vedere, este o descoperire care reconfirmă suferința și traumele prin care au trecut cei 100 de deținuți politic, angrenați în reabilitarea edificiului în anii de „democraţie populară”. Mai mult decât atât, acest episod reflectă, de fapt, realitatea primilor ani de putere comunistă în România, grevați de crimele și abuzurile la care au fost supuși cei care s-au opus preceptelor totalitare.

Foarte important de menționat este faptul că, deși subiectul a mai fost abordat tangențial – în articole apărute în anii precedenți în presă sau în memorialistica de după 1989 – , nu a beneficiat niciodată de atenția cuvenită. M-ați putea întreba, în mod legitim, de ce. Răspunsul este unul dificil și ține, mai degrabă, de maniera în care memoria tinde să se raporteze la faptele petrecute, cum este cazul de față, acum mai bine de jumătate de secol. De multe ori, trecutul este recuperat subiectiv, fracturat, distorsionat și, tocmai din acest motiv, deși informațiile privind zidirea unor materiale de către deținuții politic în zidurile Cazinoului circulau, opinia publică avea tendința să le încadreze în categoria legendelor, a miturilor. Or, realitatea ne-a demonstrat că nu este așa. Iată-ne, astfel, la șapte decenii de la respectivul eveniment, când a fost descoperit acest petic de hârtie. Importanța descoperirii este potențată și de faptul că, în mod cert, sute alte astfel de mesaje au mai fost zidite în pereții Cazinoului din Constanța. E drept, șansele de a descoperi multe altele în prezent sunt relativ mici, având în vedere că în perioada 1986-1988 au fost efectuate alte lucrări de renovare și este foarte posibil ca înscrisurile să fi fost descoperite și distruse de Securitate. Însă tocmai aici este marea provocare: să vedem în ce măsură acele mesaje ar mai putea fi recuperate. Pentru că din acele înscrisuri, fie ele oricât de lapidare, transpar trăiri personale, traume, experiențe carcerale. Ele redau, fiecare, o poveste unică și nu este niciodată prea târziu să scoatem la suprafață micro-istorii întrucât acestea, analizate singular, conferă o și mai mare amploare fenomenului concentraționar din România comunistă.

Rep: Cine și câți specialiști ai IICCMER se vor implica în reconstituirea biografiilor deținuților politic de la Cazino și a perioadei respective?

A.T.: Prin natura și importanța sa, acest proiect asumat instituțional presupune o investigație profesionistă de amploare, cu atât mai mult cu cât expertiza noastră va fi centrată pe două paliere distincte: pe de o parte, reconstituirea biografiilor deținuților implicați și, în al doilea rând, redarea cu cât mai mare acuratețe a episodului restaurării Cazinoului din Constanța în perioada comunistă. Aceasta presupune că investigația se va finaliza prin redactarea unui Raport asupra celor petrecute în urmă cu șapte decenii, lucrare care va insista pe aspectele biografice (conturate în urma interviurilor cu foști deținuți politic sau urmași ai acestora, precum și prin cercetarea de o manieră riguroasă a documentelor de arhivă). Așadar, Raportul va fi rezultatul unui efort sistematic, care va presupune următoarele:

– În primul rând, identificarea numelor tuturor deținuților politic angrenați în restaurarea Cazinoului, în cele 14 luni de la începutul anilor ‘50.

– Apoi, reconstituirea biografiei acestora. Acești doi pași implică realizarea de interviuri cu foști deținuți politic, dar și urmași ai acestora, precum și cercetare în arhive.

– Un al treilea pas îl presupune plasarea acestui episod, din punct de vedere istoric, în tragedia colectivă prin care a trecut societatea românească în anii ‘50, tragedie al cărei numitor comun a fost represiunea sistematică, care a făcut mii de victime.

– De asemenea, implicarea noastră în realizarea unei expoziții permanente, care să aibă în centru acest episod, atât din punctul de vedere al conceptului, cât și din punctul de vedere al analizei științifice a materialelor identificate pe acest subiect. Mă refer la identificarea de documente sau piese cu valoare patrimonială sau istorică ce vor fi descoperite pe parcursul lucrărilor de restaurare și reabilitare a construcției sau care, actualmente, se află în posesia urmașilor deținuților politic (fotografii, mărturii, artefacte etc.), dar și documente relevante, deținute de instituțiile arhivistice din țară.

– Într-o primă fază, se va constitui, la nivelul IICCMER, o echipă formată din cinci experți, cărora le voi solicita un plan de investigații până la finalul acestei săptămâni. În mod evident, pe parcursul evoluției cercetării vom avea în vedere atât implicarea mai multor specialiști, cât și colaborarea cu exponenți ai altor instituții sau specialiști interesați de subiect și din partea cărora am putea beneficia de sprijin în definitivarea misiunii asumate de IICCMER.

Citește interviul integral pe Info Sud-Est.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Foarte bine! Reconstuiti momentul, tot ce va trebuie sunt 100 de deținuți politic. Dar acum cu ue și covidu’ sigur găsiți voi ceva.

  2. Felicitări pentru initiativa și efortul de a păstra vie memoria acestor patrioți persecutați de regimul criminal instalat de sovietici.

    • Este vorba de bolsevici nu sovietici iar stapanii vor memoria acestor oameni dezumanizati stearsa. Sunt oameni care au supravituit pana de curand si establishmentul nu a dat nici doi bani pe ei sau memoria lor. Le gasiti marturiile pe internet pe websituri cunoscute mai de nimeni.

      Asemenea ce s-a intamplat in 89…nu stiu daca vom afla vreodata ce s-a intamplat cu adevarat iar cei vinovati condamnati.

  3. Romania a fost dintotdeauna in razboi cu Eastasia.

  4. Tot litoralul romanesc si canalul s-a construit cu armata si detinutii.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.