ALERTĂ Procurorul general, Augustin Lazăr, i-a cerut lui Victor Ciorbea să atace la Curtea Constituțională ordonanța de urgență de justiție

Procurorul General al României, Augustin Lazăr, i-a solicitat luni Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 7/2019, prin care au fost modificate legile justiției, se arată într-un comunicat de presă transmis de Ministerul Public.

”Solicitarea anterior menționată a fost transmisă, pentru informare, Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii și Prim-ministrului României”, mai precizează sursa citată.

• Vezi aici motivarea sesizării.

Primul dintre motivele invocate de Augustin Lazăr în atacarea ordonanței de urgență este absența situației extraordinare:

• nu există elementele de obiectivitate și independență, câtă vreme producerea acestei situații a fost generată de faptul că dispozițiile legale ale legilor justiției, astfel cum au fost adoptate de către Parlament, s-au dovedit insuficient corelate, lacunare sau chiar contradictorii, precum și inadecvate necesităților sistemului judiciar
• modificările adoptate prin O.U.G. nr. 7/2019 sunt apte să genereze blocajul unor instituții aparținând autorității judecătorești, respectiv a parchetelor, adică sunt apte să genereze o altă situație de criză constituțională.
• nu este nicidecum o situație imprevizibilă, fie și numai având în vedere ansamblul procedurilor constituționale la care legile justiției au fost supuse, cărora li se adaugă analizele realizate de corpul magistraților, de organisme europene
• interesul public, funcționarea normală a autorităților statului nu este periclitată în nici un mod în absența O.U.G. nr. 7/2019

Un al doilea motiv de neconstituționalitate al ordonanței de urgență, invocat de procurorul general, este subrogarea Guvernului în prerogativele constituționale ale Parlamentului:

• faptul că OUG permite ca și judecătorii să poată fi numiți în funții de procurori-șefi încalcă principiul separației carierelor magistraților, adoptat de Parlament. ”O eventuală anulare a voinței Parlamentului nu putea fi realizată decât tot de Parlament și nicidecum de Guvern ca legiuitor delegat care acționează, în această calitate, sub control parlamentar”, explică Lazăr.

Al treilea motiv de neconstituționalitate: încălcarea atribuțiilor constituționale ale Consiliului Superior al Magistraturii şi, prin aceasta, încălcarea art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituție:

• Guvernul a adoptat O.U.G. nr. 7/2019 fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (…) Procedând în acest mod, Guvernul, practic, a golit de conținut atribuția Consiliului de avizare a proiectelor de acte normative care privesc activitatea autorităților judecătorești.

Al patrulea motiv de neconstituționalitate – Prejudicierea statutului constituțional al procurorilor prin scoaterea Secției speciale de investigare a magistraților de sub autoritatea procurorului general:

• aplicarea practică a acestei modificări determină și încălcări ale unor drepturi recunoscute și garantate atât de Constituție, cât și de Convenția europeană a drepturilor omului, așa cum se va arăta în continuare
• actele procurorului șef al S.I.I.J. rămân în afara controlului ierarhic, ceea ce afectează principiile legalității și imparțialității care guvernează activitatea procurorilor și al căror corolar îl reprezintă principiul controlului ierarhic

Al cincilea motiv de neconstituționalitate – Lipsa de previzibilitate:

• eliminarea oricărei referiri la o condiție esențială numirii într-o funcție de conducere, cu atât mai mult cu cât este vorba de cele mai înalte funcții din cadrul Ministerului Public. Prin efectul acestei dispoziții, practic, inclusiv magistrații abia intrați în profesie pot accede la aceste funcții ( aceasta ar putea fi o posibilă interpretare a dispoziției criticate ), ceea ce face ca dispoziția să fie lipsită de raționalitate și contraproductivă.
• introducerea, printre motivele care pot determina eliberarea din funcție a procurorilor, condiția privind neîndeplinirea bunei-reputații. În absența reglementării unei definiții a bunei reputații, precum și a unor condiții clare în raport cu care să poate fi apreciată neîndeplinirea acesteia, dispoziția criticată este lipsită de previzibilitate. Se instituie astfel un cadru arbitrar de exercitare a dreptului cu privire la îndeplinirea/neîndeplinirea acestei condiții. Or, arbitrariul și subiectivismul în derularea unei asemenea proceduri reprezintă un factor de presiune asupra activității și carierei magistratului, afectând independența justiției.
• introducerea, printre atribuțiile secției speciale de investigare a magistraților, a posibilității de a retragere căile de atac în cauzele de competența sa (…) norma criticată este lipsită de previzibilitate, are aptitudinea de a crea confuzie cu privire la declararea și exercitarea căilor de atac și contravine principiului controlului ierarhic

Al șaselea motiv de neconstituționalitate – Afectarea instituţiilor fundamentale. Încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție:

• golirea de conținut a controlului ierarhic de la vârful Ministerului Public, ceea ce afectează buna funcţionare a sistemului judiciar

Al șaptea motiv de neconstituționalitate – Încălcarea principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție:

• încetarea de drept, la expirarea unui termen de 45 de zile, a delegărilor dispuse anterior intrării sale în vigoare (…) Dispoziţiile care prevăd încetarea de drept, la expirarea unui termen de 45 de zile de la intrarea sa în vigoare, a efectelor delegărilor în funcțiile de conducere  încalcă principiul neretroactivității legii, întrucât regimul juridic, sub aspectul condițiilor de validitate și al efectelor delegărilor dispuse în temeiul legii, în redactarea anterioară acestor modificări, este cel fixat de legea în vigoare la data emiterii actelor de delegare. Aceste delegări, începute sub imperiul legii anterioare și care nu și-au epuizat efectele (nu au încetat prin ajungere la termen și neprelungire ori nu au încetat din alte motive ce țin de aprecierea de oportunitate), sunt supuse, în întregime, regimului juridic prevăzut de legea anterioară, iar nu de legea nouă, modificările aduse prin noua lege neputând afecta delegările în curs