Alegerile anticipate – de ce sunt aproape imposibil de realizat și care ar fi avantajele

Alegerile parlamentare anticipate, al căror promotor sunt, în principal, cei de la USR și PLUS, se conturează a fi mai mult o utopie în momentul de față din cauza multiplelor piedici care stau în fața unui astfel de scenariu. Pe de altă parte, declanșarea lor ar aduce o reîmprospătare a scenei politice românești și ar da o lovitură PSD-ului.

Printre principalele obstacole care stau în fața anticipatelor se numără lipsa unei majorități în Parlament care să dorească acest lucru, perspectiva rămânerii în funcție a guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă până la primăvară sau faptul că România ar rămâne, din nou, fără buget pe anul viitor.

Argumentele pro-anticipate sunt, la rândul lor, destul de seducătoare: prăbușirea PSD la un scor minim istoric și reconfigurarea Parlamentului astfel încât să poată fi constituită o majoritate clară în jurul PNL, USR și PLUS care să poată implementa măsurile despre care cele trei partide au vorbit în ultima perioadă: reintroducerea alegerii primarilor în două tururi de scrutin, desființarea Secției Speciale și, nu în ultimul rând, modificarea Constituției.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Argumente contra – de ce anticipatele sunt o utopie

Președintele Klaus Iohannis a enunțat la finalul săptămânii trecute câteva motive pertinente în defavoarea declanșării alegerilor anticipate. Primul, și cel mai important, rezidă chiar din legea fundamentală: ”Constituția nu favorizează alegeri anticipate, aș putea chiar să spun că, în Constituția actuală, prevederea este făcută să inhibe alegeri anticipate”.

”Ele (alegerile anticipate – n. red.) se realizează foarte greu și numai cu acordul și sprijinul concret ale unei majorități solide în Parlament. Ca sa fiu mai clar, în Constituție spune foarte clar: se poate dizolva Parlamentul doar dacă două propuneri succesive de prim-ministru sau două propuneri succesive de guvern pică în Parlament. Astfel de condiții se întrunesc greu. Este o problemă și sunt dispus să mă implic după prezidențiale într-o discuție așezată, corectă, onestă, cu toate partidele politice, pentru a găsi cea mai bună soluție”, a explicat Iohannis.

Al doilea argument împotriva anticipatelor adus de șeful statului a fost că, dacă procedura ar fi declanșată cu succes, Guvernul Dăncilă ar rămâne în funcție până la primăvară.

”Acest scenariu nu poate fi luat în considerare, fiindcă ar adânci România într-o criză și într-un haos de nedescris”, subliniat președintele.

Rămânerea Vioricăi Dăncilă la Palatul Victoria și, implicit, a PSD la putere ar însemna că partidul condus până în urmă cu câteva luni de Liviu Dragnea ar organiza și alegerile prezidențiale, lucru pe care Klaus Iohannis nu este dispus să îl accepte.

De asemenea, intrarea în logica anticipatelor ar însemna că tot Guvernul Dăncilă ar trebui să închidă bugetul pe anul în curs cu încadrarea în ținta maximă de deficit de 3%. Or, cheltuielile iresponsabile ale social-democraților, mai ales în zona socială, ar putea duce deficitul, potrivit celor mai optimiste estimări, la peste 3,5% din PIB.

Nu în ultimul rând, un guvern demis, așa cum este cel actual, nu poate face rectificarea bugetară de toamnă deoarece îi este interzis să adopte ordonanțe de urgență. Iar în lipsa rectificării, avertizează specialiștii, există riscul ca în luna decembrie să nu se mai poată plăti salarii în sectorul bugetar.

Și tot la acest capitol, guvernul Dăncilă nu poate construi bugetul pe anul viitor, nu-l poate iniția sub formă de proiect de lege ca să-l trimită în Parlament. Acest lucru trebuie făcut de noul guvern, iar amânarea intrării în funcție cât mai rapid ar lăsa țara fără buget, la fel ca anul acesta.

Urmează apoi argumente de ordin politic pentru care anticipatele sunt greu spre imposibil de realizat. În primul rând, este greu de crezut că vor exista minimum 233 de parlamentari care ar vota pentru propria demisie și să își scurteze mandatul cu un an mai devreme. Liberalii și cei de la USR, singurele partide care au marșat pe ideea anticipatelor, au împreună abia 134 de senatori și deputați. Chiar plecând de la premisa că toți se vor supune disciplinei de partid și ar vota căderea succesivă a două guverne, este greu de crezut că s-ar mai găsi suta de parlamentari necesară de la celelalte partide.

De ce? În primul rând, încetarea mandatului de senator și deputat înseamnă automat și închiderea robinetului cu privilegii: peste 10.000 de lei pe lună indemnizație și diurnă, 4.500 de lei bani pentru cazare, peste 20.000 de lei pe lună sumă forfetară, transport gratuit cu mașina, trenul sau avionul, program de lucru lejer și, nu în ultimul rând, imunitate.

De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere un alt element de la capitolul privilegii: pensia specială de parlamentar. Potrivit legii, aceasta se acordă doar pentru un mandat întreg. Or, încetarea mandatului înainte de termen înseamnă automat și pierderea pensiei speciale.

Avantajele alegerilor anticipate

Andrei Lupu, membru PLUS și unul dintre juriștii care lucrează la programul de reformă constituțională al Alianței, a făcut o schiță de calendar pentru anticipate, potrivit căreia alegerile parlamentare ar putea avea loc la finalul lunii martie.

Calendarul posibil creionat de Lupu:

1. Luni (14 oct) președintele propune un prim-ministru. Începe sa curgă termenul de 60 de zile.
2. Vineri (18 oct) Parlamentul îl respinge.
3. Luni (21 oct) președintele face a doua propunere.
4. Vineri (25 oct) Parlamentul îl respinge.
5. 15 dec: se împlinește termenul de 60 de zile prevazut de constitutie.
6. 21 dec: noul presedinte depune jurământul.
7. 21 dec: primul act al noului presedinte – decretul de dizolvare.
8. 21 dec: Guvernul adopta HG de organizare in 90 de zile.
9. 22 martie 2020: alegeri parlamentare.

În primul rând, spun adepții anticipatelor, efectul ar fi disoluția PSD. Un prim indiciu în acest sens au fost alegerile europarlamentare, la care partidul condus atunci de Liviu Dragnea a obținut cel mai mic scor din istoria sa post-decembristă. Demiterea guvernului Dăncilă prin moțiune de cenzură a fost un alt cui în sicriul PSD, argumentează cei de la USR și PLUS. Iar realegerea, foarte probabilă, a lui Klaus Iohannis în funcția de președinte va aduce un val de simpatie electorală forțelor anti-PSD, un argument în plus pentru un nou scor minim istoric prognozat pentru social-democrați.

Anticipatele, mai spun cei care aduc argumente în favoarea lor, ar duce la crearea în Parlament a unei majorități solide PNL, USR și PLUS, care ar putea realiza inclusiv modificările constituționale atât de mult trâmbițate: fără penali în funcții publice, fără ordonanțe de urgență în domeniul justiției, fără grațierea sau amnistierea infractorilor condamnați pentru corupție etc.

De asemenea, noua majoritate ar putea implementa rapid măsuri precum alegerea primarilor în două tururi de scrutin. desființarea nocivei Secții Speciale de investigare a magistraților, abrogarea recursului compensatoriu șamd.

Nu în ultimul rând, dacă anticipatele s-ar realiza, alegerile parlamentare ar urma să aibă loc primăvara, nu iarna ca acum, vremea frumoasă putând fi un motiv solid de creștere a prezenței la urne.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea