G4Media.ro

Agent Green, Declic, Greenpeace și WWF, poziții dure legate de aplicația Inspectorul…

Agent Green, Declic, Greenpeace și WWF, poziții dure legate de aplicația Inspectorul Pădurii: A fost ”amputată și secretizată abuziv de autorități”. Nemulțumiri din toate direcțiile și față de SUMAL 2.0

Implementarea noului sistem SUMAL 2.0 nemulțumește organizațiile de mediu. Agent Green, Declic, Greenpeace și WWF au exprimat joi poziții dure în care critică aspecte precum lipsa unor informații publice, secretizarea și lipsa de transparență și faptul că implementarea sistemului în forma existentă îndepărtează controalele de la ieșirea din pădure și riscă să risipească resursele necesare realizării unor controale reale. Modul în care este gestionat SUMAL 2.0 nemulțumește și asociațiile și federațiile din industria lemnului, care au lansat o petiție adresată autorităților. 

Organizaţiile de mediu Agent Green, Declic şi Greenpeace solicită tragerea la răspundere a funcţionarilor din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) “care au girat această secretizare abuzivă”.

Mai exact, cele trei ONG-uri acuză faptul că aplicaţia şi portalul Inspectorul Pădurii asociate noului SUMAL 2.0 ”sunt private de informaţii publice, elementele cheie fiind secretizate, ceea ce face imposibilă realizarea unor anchete independente”.

  • “Au dispărut complet straturile cu ariile protejate şi toate pădurile virgine şi potenţial virgine. Nu se mai poate vedea informaţia privind specia de arbori transportată, informaţie care a fost înlocuită cu grupe generale, precum răşinoase sau foioase. Nu apar nici măcar promisele hărţi de înaltă rezoluţie”, a explicat Antoniu Bumb, coordonator campanii păduri în cadrul Declic.

La rândul său, Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, reclamă faptul că “publicul nu mai are acces la transporturile de lemn mai vechi de 3 zile, deşi sistemul stochează toate transporturile din 2008 încoace”.

  • “Este o amputare mult mai gravă decât făcuse conducerea din anii 2017-2019 şi pe care, printr-o luptă consecventă alături de celelalte ONG-uri, o corectasem în anul 2020. Transparenţa şi trasabilitatea sunt elemente cheie în combaterea tăierilor ilegale. Atâta timp cât autorităţile au fost capabile în ultimii ani să depisteze doar 1% din tăierile ilegale, credem că implicarea publicului la îmbunătăţirea situaţiei nu este doar o mână de ajutor, ci este esenţială pentru stoparea dezastrului din pădurea României”, susţine Păun.

Pe acelaşi subiect, Ciprian Galuşcă, coordonator campanii păduri al Greenpeace România, a spus că ”nici ruta unui camion nu este disponibilă şi nici destinaţia. Alertele din zonele unde lipsesc arbori au dispărut, iar fotografiile cu încărcătura, prevăzute în HG, nu sunt disponibile pe noua aplicaţie. Pentru public este singurul mod de a distinge camioanele legale de cele care fac multiple transporturi pe zi cu un singur set de documente”.

În ceea ce priveşte SUMAL 2.0, activiştii de mediu îşi exprimă susţinerea, chiar dacă, spun aceştia, operatorii economici au întâmpinat probleme la introducerea şi procesarea datelor, fapt care cauzează o reticenţă majoră a industriei.

WWF: E nevoie de un SUMAL 3.0

La rândul ei, WWF merge mai departe. Reprezentanții organizației consideră că ”fără un nou SUMAL 3.0, România nu va reuși să scape de exploatările ilegale”.

”Vedem astăzi că sistemul de trasabilitate a lemnului SUMAL 2.0 a fost lansat pe piață într-o formă netestată corespunzător și neterminată. De aceea trebuie să ne gestionăm așteptările, mai ales când el creează și blocaje pentru cei care vor să acționeze legal și nu oferă o transparență minimă necesară.

Trebuie să înțelegem că SUMAL este doar un instrument, o aplicație informatică ce nu poate face miracole cât timp întregul sistem de combatere a tăierilor ilegale este orientat greșit.

Acum vindem pădurea sub forma unui volum al arborilor estimat grosier direct în pădure, înainte ca aceștia să fie tăiați, fără să ținem cont de faptul că același număr de arbori marcați poate sa aibă un volum de lemn total diferit.

În plus, fraudarea declarațiilor privind cantitățile de lemn transportate este pedepsită ca infracțiune silvică doar dacă depășește pragul aberant de 10 mc/transport, ceea ce încurajează în continuare “furtul cu acte în regulă”.

  • Pădurea se păzește de furtul de lemn prin controale la ieșirea din pădure. Ne îmbătăm cu apă rece dacă spunem că o păzim făcând controale în al 3-lea sau al 7-lea ciclu de prelucrare a lemnului, căutând diferențe între înscrisuri și stocuri. O astfel de activitate de control este total ineficientă.” – Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri la WWF România.

WWF: nu va mai avea cine să facă controale

Reprezentanții WWF consideră că în forma sa actuală, SUMAL 2.0 îndepărtează controalele de la ieșirea din pădure și riscă să risipească resursele necesare realizării unor controale reale.

”Cum se întâmplă asta? Sistemul impune o serie de sarcini administrative inutile Gărzilor Forestiere, care se trasformă astfel în organisme de constatare: sunt chemate să constate alertele satelitare, să confirme erorile standard de estimare a volumului din avizele (APV) care însoțesc transporturile de lemn, iar apoi să constate diferențele de volum la recepția lemnului în depozite.

Astfel, nu va mai avea cine să facă controalele exact în zona care contează cu adevărat și care este singura ce acționează ca mecanism de prevenție: prima plasare pe piață a lemnului. Cu alte cuvinte, Gărzile Forestiere sunt transformate într-un “call center” și nu mai ajung sa verifice transporturile de lemn” se arată într-un articol postat pe siteul organizației.

Reprezentanții WWF concluzionează că ”SUMAL 2.0 riscă să decredibilizeze eficiența acestui instrument în fața partenerilor europeni”.

Nemulțumiri mari și în industrie

Noul sistem nemulțumește și principalii actori din industria lemnului. Mai multe asociații și federații, printre care Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR, Comunitatea Forestierilor – Fordaq, Asociația Administratorilor de Păduri – AAP, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva, Federația Sindicatelor Silva și Federația Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private, au transmis o petiție către autoritățile statului în care au cerut public o revizuire în regim de urgență a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0.

Acestea cer ca urmărirea trasabilității masei lemnoase să se facă la prima punere pe piață, astfel încât ”să fie construit un sistem robust și eficient de combatere a tăierilor ilegale, care sa nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici”.

”Necesitatea urgenței revizuirii actului normativ este dată de blocajele induse de operaționalizarea SUMAL 2.0 la 31 ianuarie 2021, în prezent întreaga ramură a economiei forestiere funcționând la maxim 1/3 din nivelul normal de activitate.

Subliniem că pentru industria lemnului, tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările europene, de concurență neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte legislația, din partea celor care nu o respectă.

Reprezintă costuri de certificare și de audit al provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect” se arată în petiție.

Sumal și Inspectorul Pădurii

Reamintim că noua versiune a aplicaţiei Inspectorul Pădurii a devenit disponibilă din data de 10 februarie 2021, începând cu ora 18:00, iar accesul în aplicaţie se poate realiza de pe orice dispozitiv fix sau mobil cu acces la internet, direct din browser, la adresa inspectorulpadurii.ro, a anunţat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Echipa de dezvoltare de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a creat şi două versiuni dedicate terminalelor cu Android şi iOS.

Greanpeace România descrie SUMAL drept o bază de date integrată care, atunci când funcționează corect, ar trebui să conțină informații esențiale din domeniul silvic: ce se taie din păduri, unde se taie, unde pleacă lemnul, cine îl depozitează și cum este comercializat.

La acest sistem sunt conectați obligatoriu toți actorii din domeniu, de la administratori de păduri, de stat și privați, organisme de control și operatori economici, până la simplul cetățean interesat de soarta pădurilor.

Potrivit Fordaq, dezvoltarea  initială  s-a  făcut  cu  INDACO,  dar contractul  a fost reziliat in timpul  mandatului  de ministru  al Doinei Pană,  dezvoltarea  reluându-se cu  STS în august 2017.

Ministerul Mediului a pus la dispoziție o serie de informații de unde utilizatorii pot obține mai multe informații, într-o secțiune specială pe siteul propriu.

Sursă foto: Siteul Ministerului Mediului

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. S-a văzut clar la propunerea de înființare a DNA-ului pădurilor că „autoritățile” din colonia România nu doresc să se oprească defrișările. Și nu e prima oară. S-a văzut la uciderea pădurarului Liviu Pop din Maramureș. Se vede de 31 de ani pe cine iubesc „autoritățile”.

    „Autorități” în această colonie înseamnă slugoii unor multinaționale sau ai unor infractori. Niște șpăgari împuțiți! Astea sunt „autoritățile”! Care autorități? În România nu există nici o autoritate când vine vorba de defrișări și jaf organizat. De 31 de ani, în România doar se fură.

    Să se verifice averile celor din „autorități” care sunt responsabili cu piedicile puse celor care vor să salveze puținele păduri pe care le mai avem. Facem pariu că sunt toți extrem de bogați pentru salariile de la stat pe care le au?

  2. Exact ce ziceam, pnl = psd = usr+

    Singura dezamagire usr+, speram ca niste oameni tineri sa faca ceva pentru tara, dar din cate se vede au lasat educatia balta, isi dau aere de neomarxisti si prietenesc cu vechii securisti.

    • Ioi! dar ce credeati domnilor ca va face un ministru ungur la paduri?! credeati ca o sa le faca sa fie ca in anul 1000?

  3. Statul roman exista doar sa ne fure.

  4. Sts, nu e de încredere .

  5. Drujba lui „UDMR” a intrat in actiune…. Pai, ce credeati voi? Ca padurile sunt ale voastre sau ale urmasilor vostrii? Nu. Sunt ale noastre si ale famigliilor noastre! Ighen!

    • Atata timp cat defrisarile ilegale nu se opresc, nu vorbim a cui o sa fie padurea..n-o sa aiba nici ungur, nici roman..asa ca degeaba va agitati cu „drujba”.

  6. Ce de agentii! Se pare ca exista bani frumosi in domeniu de facut pentru diversi saltimbanci cu gura mare!