Adriana Pistol (INSP): Testele pentru COVID pe bază de salivă mai au nevoie de studii, nu sunt acceptate în documentele Uniunii Europene

Adriana Pistol, Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, a explicat marți, într-o conferință de presă, că testele pentru COVID pe bază de salivă mai au nevoie de studii și nu sunt acceptate în documentele Uniunii Europene, iar la nivelul UE este necesar ca toate statele să lucreze cu același limbaj.

„Tipul de teste și tipul de probă care sunt utilizate în confirmarea unei infecții cu virusul Sars-CoV-2 este o componentă esențială din definiția de caz, nu din metodologia de supraveghere în integralitatea sa. Definiția de caz utilizată în România ține cont de definiția de caz existentă la nivelul tuturor statelor membre UE. Acest lucru se întâmplă pentru că toate datele care sunt colectate la nivel național sunt colectate și la nivelul Uniunii Europene. Un simplu exemplu: acea incidență la 14 zile în baza căreia se decid acele liste de state din zone galbene, roșii, purpurii pleacă de la aceste date care sunt colectate în toate statele membre. Am făcut această precizare pentru a clarifica de ce este nevoie ca la nivelul UE să încercăm să lucrăm cu același limbaj, astfel încât toate statele să utilizeze o definiție unică, care să permită compararea datelor. Cel puțin deocamdată, la nivelul UE nu s-a produs o modificare a definiției de caz care să ia în calcul tipul de probă salivă. Noi analizăm în acest moment (…), încercând să colectăm informații de la alte state membre. Aceste teste care utilizează ca probă saliva sunt utilizate în câteva state însă deocamdată pentru ca să îndeplinească criteriile de introducere în lista testelor acceptate, criterii care sunt definite în documentele Uniunii Europene, mai au nevoie de studii. Din acest motiv, sigur că nu interzicem, dar noi încercăm să facem o gândire în sensul interpretării acestor rezultate, pentru că pot fi consecințe majore, respectiv un caz negativ în ce măsură este cu adevărat negativ, un caz pozitiv în ce măsură este cu adevărat un caz pozitiv cu toate consecinţele de izolare, tratament, etc. Bineînţeles că acolo unde avem simptomatologie este foarte simplu. Unde nu avem simptomatologie este mai dificil. Această chestiune se află în dezbatere. Modificarea definiţiei de caz la nivel european încă nu s-a produs, mai este nevoie de informaţii. Ceea ce discutăm deocamdată este necesitatea conformării prin teste deja cunoscute a persoanelor care au efectuat anterior un test utilizând saliva, ca să fim convinşi că acel caz este cu adevărat pozitiv. Încă colegii mai gândesc, mai colectează informaţii. Colectăm informaţii şi de la comisiile de specialitate – microbiologie, laborator şi aşa mai departe”, a explicat Adriana Pistol.

Context.

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a precizat recent că Ministerul Sănătăţii nu are bază legală pentru achiziţionarea de teste rapide pe bază de salivă pentru COVID în unităţile de învăţământ sau în ale instituţii care nu sunt în subordinea ministerului, aşa cum solicită ministrul Educaţiei. Voiculescu a afirmat că testele din salivă nu reprezintă „un filtru atât de bun, atât de exact pe cât ne-am dori cu toţii, dar este un filtru, aşa încât dacă oricine doreşte să achiziţioneze un test sau altul o poate face”.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a afirmat că, în 8 săptămâni de şcoală, au fost folosite mai puţin de 2% din numărul total de teste antigen rapide puse la dispoziţie pentru testarea în şcoli, cauzele fiind lipsa personalului medical şi faptul că mulţi părinţi le consideră invazive şi traumatizante şi nu-şi dau acordul pentru testarea copiilor.

Sursa foto: Pixabay