G4Media.ro

Aderarea la UE a crescut spectaculos economiile țărilor din Europa Centrală şi…

Foto: Pixabay

Aderarea la UE a crescut spectaculos economiile țărilor din Europa Centrală şi de Est

L a1 mai s-au împlinit 20 de ani de la aderarea la UE a 10 state. Opt dintre acestea sunt din regiunea Europei Centrale şi de Est – Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia. Celelalte două sunt Cipru şi Malta, potrivit Rador Radio România. Exemplul lor a fost urmat de Bulgaria şi România, în anul 2007, şi de Croaţia în 2013. În cele opt state din Europa Centrală şi de Est care au aderat la Uniune în anul 2004, veniturile pe cap de locuitor au crescut rapid, se arată în cel mai recent studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Studiul este dedicat dezvoltării economice în statele care au aderat la UE în urmă cu două decenii.

PIB-ul mediu pe cap de locuitor (potrivit cursurilor de schimb ale pieţei) a crescut foarte mult în cele opt state. În anul 1995, acesta reprezenta abia 14 procente din PIB-ul pe cap de locuitor în Germania, în anul 2003 a reprezentat 26%, iar în anul 2023 a ajuns la 50%. Aceasta înseamnă că producţia economică din Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia s-a apropiat cu 24 de puncte procentuale de cea a Germaniei, de când cele opt state sunt în Uniunea Europeană, menţionează BERD.

O mare parte din această creştere economică, mai exact 14 puncte procentuale, poate fi examintă ca „bonus primit datorită aderării la UE”. Acesta decurge din creşterea rapidă a exportului în aceste state comparativ cu PIB-u lor, având în vedere integrarea lor mai profudă în lanţurile europene şi mondiale de livrări, se arată în analiză. „Bonusul privind aderarea la UE” a intensificat convergenţa veniturilor.

PIB-ul mediu pe cap de locuitor în cele opt state enumerate din UE, care se ridică la 14% din PIB-ul pe cap de locuitor în Germania în anul 1995, coincide cu raportul mediu observat în zilele noastre în state vecine UE, între care este Moldova, Turcia şi Ucraina, menţionează experţii de la BERD.

În anul 2023, nivelurile PIB pe cap de locuitor variază semnificativ în rândul statelor care au aderat la UE după data de 1 mai 2004, în acest sens este vorba de Croaţia, România şi Bulgaria. Corelat cu PIB-ul Germaniei pe cap de locuitor, cel al Bulgariei a fost de 28% în anul 2023, în timp ce cel al Estoniei şi Slovaciei – între 58 şi 59 de procente. Oamenii din Bulgaria şi România şi-au triplat veniturile pe cap de locuitor, comparativ cu veniturile din Germania.

În cele 11 state din UE în regiunea Europei Centrale şi de Est, raportul mediu al exporurilor faţă de PIB a crescut de la 39 de procente în anul 1995 la 44 de procente în anul 2003, şi la 69 de procente în anul 2023. Cea mai mare creştere relativă în perioada 2004-2023 a înregistrat Polonia. În aceste state, raportul dintre exporturi şi PIB creşte de la 34% la 57%. În anul 2023, raportul dintre export şi PIB a variat în rândul celor 11 state state din Europa Centrală şi de Est – de la 40 de procente în Româmnia la 92 de procente în Slovacia.

Sursa: 24CHASA / Rador Radio România / Traducerea: Mirela Petrescu

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii

  1. A crescut și numărul de BMW per capita al angajaților la stat 🙂

    … mă scuzați

  2. Cea mai mare creștere procentuală a PIB la ultima raportare (2022) a avut-o Guyana, aproape 40%pe an. Dacă un stat are într-un an PIB 1000USD, iar în următorul are 2000 USD, creșterea este de 100%. De fapt este vorba despre faptul că statele est-europene erau foarte sărace.

    Creșterea „spectaculoasă” este a Guyanei, nu a Europei de Est care, odată cu eliberarea de comunism, și-au dezvoltat economiile în mod natural și, firește, foarte dinamic pentru că au pornit de foarte jos.

    Ceea ce lipsea Europei de Est era ceea ce a lipsit și Occidentului după 1945, capitalul. De aceea a fost creat Planul Marshall. Odată cu fondurile de preaderare, de coeziune etc., cu piața liberă și cu siguranța oferită investitorilor de apartenența la UE, creșterea economică a statelor din Europa de Est a fost cât se poate de firească.

    Totuși, nu toate statele est-europene au fost integrate la fel în UE. România și Bulgaria, spre deosebire de celelalte state, nu au fost acceptate în Schengen și, astfel, mecanismul Pieței Unice nu funcționează pe deplin în cazul lor nici după 17 ani de la aderare.