Acordul comercial UE-SUA: Cei mai mari perdanți și (câțiva) câștigători

Acordul comercial încheiat duminică de președintele SUA, Donald Trump, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la resortul său de golf din Scoția, a fost extrem de unilateral. Uniunea Europeană se confruntă cu tarife americane de 15% pentru majoritatea exporturilor sale, iar blocul a trebuit să își asume angajamente financiare uriașe atât pentru importul de energie din Statele Unite, cât și pentru investiții în această țară, scrie Politico.

Cu toate acestea, de la puternica industrie auto germană până la sectoarele aviației și semiconductorilor din Europa, există câțiva câștigători ai acordului preliminar, care încă nu a fost finalizat în scris.

Energie

Ce conține acordul? Ca parte a acordului, Trump și von der Leyen au convenit ca UE să achiziționeze petrol și gaz natural lichefiat în valoare de 750 de miliarde de dolari din SUA – o cifră care ar include și alte produse energetice, precum combustibilul nuclear. Aceasta înseamnă achiziții de energie în valoare de 250 de miliarde de dolari în fiecare an, ceea ce, potrivit șefului Comisiei, ar contribui și la eliminarea dependenței UE de importurile din Rusia.

Cine câștigă, cine pierde? În teorie, acordul este o victorie uriașă pentru companiile petroliere și gaziere din SUA. În practică, experții spun că este imposibil de pus în aplicare. Pentru început, atingerea acestui obiectiv ar necesita ca UE să-și tripleze importurile de energie din SUA, pe baza cifrelor de anul trecut, cerând în același timp companiilor americane să-și redirecționeze toate fluxurile de energie din întreaga lume către blocul comunitar — și chiar mai mult. În comparație, vânzările totale de energie ale Rusiei către UE au totalizat doar 23 de miliarde de euro anul trecut. Bruxelles dispune, de asemenea, de instrumente limitate pentru a realiza acest lucru: importurile sunt ferm în mâinile companiilor private.

Autovehicule

Ce conține acordul? Tarifele SUA pentru autovehicule și piese auto sunt reduse la nivelul de referință de 15% — un nivel care corespunde acordului încheiat la începutul acestei luni de producătorii auto japonezi. În schimb, UE a acceptat să reducă tarifele pentru autovehicule de la 10% la zero, a declarat purtătorul de cuvânt al comerțului, Olof Gill. Diavolul se ascunde însă în detalii, care rămân însă puține. În cadrul acordului dintre SUA și Japonia, țara asiatică va accepta vehicule omologate conform standardelor auto americane. Un înalt funcționar al Comisiei a declarat că acordul UE include „un angajament de a colabora … pentru a vedea unde standardele sunt deja aliniate sau unde trebuie să colaborăm mai strâns pentru a le alinia în viitor”. După cum a dezvăluit POLITICO, executivul a lansat anterior ideea de a alinia standardele de conducere autonomă ale SUA, care a fost menționată în briefingul tehnic de luni ca o posibilitate.

Cine câștigă, cine pierde? Potrivit lobby-ului german din industria auto, aceasta este o înțelegere nefavorabilă, care va continua să greveze sectorul. Acesta s-a alăturat sectorului auto american în condamnarea tarifelor aplicate autovehiculelor și pieselor produse în Mexic, care rămân la nivelul mai ridicat de 25%. Totuși, adevăratul perdant nu este producătorul de automobile, ci angajații acestuia, potrivit lui Ferdinand Dudenhöffer, directorul Centrului de Cercetare Automobile din Germania. El estimează că până la 70.000 de locuri de muncă din companiile auto europene și furnizorii acestora ar putea fi pierdute, pe măsură ce producătorii de automobile își mută producția în SUA pentru a evita tariful de 15%.

Aviație

Ce conține acordul? Acordul UE-SUA privind tarifele zero pentru „toate aeronavele și componentele acestora”, anunțat de von der Leyen, permite atât producătorilor de avioane, cât și companiilor aeriene să răsufle ușurați. Lanțul global de aprovizionare care stă la baza fiecărei aeronave face ca acest sector să fie mai vulnerabil la barierele comerciale decât altele. În urma disputei de 17 ani dintre Airbus și Boeing, care s-a încheiat în 2021, nici industria europeană, nici cea americană nu erau interesate să intre într-un nou război comercial care să implice aviația.

Cine câștigă, cine pierde? Deși Boeing ar fi putut beneficia pe termen scurt de tarifele aplicate concurentului său Airbus, analiștii observă că producătorul american de aeronave ar avea mai mult de suferit în urma represaliilor UE. În schimb, unele companii aeriene americane care operează o flotă Airbus, precum Delta Air Lines și Spirit Airlines, ar fi resimțit imediat impactul tarifelor asupra furnizorilor lor europeni. Printre pierzătorii tarifului zero-zero se numără companiile de leasing de pe ambele maluri ale Atlanticului, care – dacă ar fi fost introduse tarife reciproce – ar fi fost instrumentul utilizat de companiile aeriene pentru a evita taxele suplimentare.

Produse farmaceutice

Ce conține acordul? Trump și von der Leyen s-au contrazis categoric duminică, președintele american afirmând că acordul comercial nu include produsele farmaceutice, iar șefa Comisiei afirmând că le include. Funcționarii Comisiei au clarificat luni că rata rămâne la zero pentru moment. Însă Bruxelles se așteaptă ca o rată maximă a tarifelor de 15 % să intre în vigoare odată ce ancheta administrației americane privind acest sector, în temeiul secțiunii 232, în baza căreia pot fi impuse tarife din motive de securitate națională, va fi finalizată. Există unele excepții pentru „anumite medicamente generice”, a afirmat von der Leyen, deși nu este încă clar care sunt acestea.

Cine câștigă, cine pierde? Companiile producătoare de medicamente generice — cele care produc cele mai ieftine medicamente — spun că au cel mai mult de pierdut din cauza marjelor mici, chiar dacă rata tarifară finală este semnificativ mai mică decât cea de 200% cu care Trump amenințase în urmă cu câteva săptămâni. Asociația industrială Medicines for Europe dorește mai multă claritate cu privire la medicamentele cărora li se vor aplica tarife zero și presează UE și SUA să „extindă cât mai mult posibil lista medicamentelor scutite de tarife”. Compania farmaceutică Merck a declarat că salută faptul că s-a ajuns cel puțin la un acord, în timp ce în Irlanda — care este deosebit de expusă din cauza sectorului său farmaceutic uriaș — asociația de afaceri Ibec a afirmat că Europa a „capitulat”.

Tehnologie

Ce conține acordul? Acordul de duminică a inclus echipamentele pentru cipuri ca unul dintre sectoarele care beneficiază de tarife zero-zero, ceea ce înseamnă că sunt scutite de tariful de bază de 15%. Von der Leyen a subliniat că UE este și va rămâne un cumpărător important de cipuri americane pentru inteligență artificială. „Cipurile AI americane vor contribui la alimentarea gigafabricilor noastre de AI și vor ajuta SUA să își mențină avantajul tehnologic”, a afirmat ea.

Cine câștigă, cine pierde? Tariful zero-zero a fost considerat pe scară largă o victorie pentru producătorul olandez de mașini de tipărit cipuri ASML, una dintre cele mai mari companii din Europa după capitalizarea bursieră. Mașinile livrate de ASML valorează sute de milioane de euro bucata. ASML nu s-a angajat să crească în acest an la jumătatea lunii iulie, pe fondul incertitudinii tarifare, dar acțiunile sale au câștigat 4% luni. Angajamentul lui Von der Leyen de a cumpăra cipuri AI din SUA este însă un pas înapoi pentru susținătorii unei Europe mai suverane din punct de vedere tehnologic, deoarece continuarea achiziționării acestora prelungește dependența blocului de tehnologia americană.

Reglementarea digitală

Ce conține acordul? Nimic. Comisia a demascat bluful administrației Trump în încercarea sa de a încălca regulile UE și, deocamdată, acest lucru a dat roade. „Nu există absolut niciun angajament privind reglementarea digitală, nici privind taxele digitale”, a declarat un înalt funcționar al UE, adăugând că apărarea de către Comisie a autonomiei de reglementare a blocului nu a primit suficientă atenție.

Cine câștigă, cine pierde? Regulamentul digital al UE — și în special Legea privind piețele digitale și Legea privind serviciile digitale — a scăpat nevătămat. Asta nu a fost din cauza lipsei de presiune din partea SUA, jucătorii mari din domeniul tehnologiei, precum Meta și Apple, devenind din ce în ce mai vocali în privința DMA. Ei mențin presiunea — grupul de lobby din domeniul tehnologiei Computer & Communications Industry Association tocmai a publicat un studiu care a estimat costul și pierderile de venituri ale normelor digitale ale UE la 97,6 miliarde de dolari pe an, inclusiv aproximativ 1 miliard de dolari numai pentru costurile de conformare cu DMA.

Apărare

Ce conține acordul? Trump a promovat achiziționarea de „cantități uriașe” de echipament militar american, dar înalți oficiali ai UE au respins această idee, subliniind că achiziționarea de arme nu a fost negociată ca parte a acordului. „Achiziționarea de arme nu este o chestiune care ține de competența Comisiei”, a declarat un oficial, adăugând că „nu a fost luată în calcul în niciun fel în cifrele despre care am vorbit”. Pe scurt: nu există un angajament formal de a cumpăra arme americane.

Cine câștigă, cine pierde? Industria de apărare a SUA nu a obținut o victorie garantată, dar ar putea totuși să beneficieze de pe urma acesteia. Oficialii UE au recunoscut că bugetele militare în creștere ale Europei ar putea favoriza firmele americane. „În urma summitului NATO de la Haga, există, desigur, o înțelegere că statele noastre membre, cu sprijinul foarte activ al Comisiei, își măresc cheltuielile pentru apărare, iar acest lucru va beneficia direct sau indirect Statele Unite”, a declarat un oficial. Această dinamică ar putea crea neliniște în rândul firmelor europene de apărare, pe măsură ce deciziile de achiziții se intensifică.

Oțel

Ce conține acordul? Aparent, o revenire la cote care par destul de similare cu cele din timpul administrației Biden. În plus, tariful de 50 % ar rămâne (cel mai probabil) în vigoare. Un oficial al UE a declarat luni că nivelul cotelor în sine nu a fost încă negociat. Acest lucru va necesita mai mult timp decât este disponibil înainte de 1 august. În plus, SUA recunosc într-o oarecare măsură că UE nu este problema în ceea ce privește producția globală excesivă de oțel și aluminiu. Bruxelles și Washington vor discuta despre o „barieră” pentru a se izola de oțelul produs în China, Indonezia, Egipt, Turcia și o serie de alte țări.

Cine câștigă, cine pierde? Dacă industria siderurgică europeană poate — cel puțin într-o anumită măsură — să continue să trimită produse specializate în SUA, va prefera această opțiune în locul unei taxe vamale generale de 50%. Cu toate acestea, adevăratul perdant ar putea fi China. Dacă SUA și UE reușesc într-adevăr să construiască un zid de oțel în jurul piețelor lor – ceea ce ar fi un mare „dacă”, având în vedere lipsa unui sistem de comercializare a emisiilor în SUA –, strategia chineză ar putea întâmpina o contrapondere serioasă.

Alimente și băuturi

Ce conține acordul? Anumite produse agricole ar putea beneficia de o relație tarifară zero-zero cu SUA, a declarat von der Leyen reporterilor, dar președintele Comisiei nu a specificat despre ce produse este vorba. Ultima informație, provenită de la un înalt funcționar al Comisiei, este că UE va reduce tarifele pentru produsele agricole din Statele Unite pe care le consideră „nesensibile”, în timp ce importurile agricole „sensibile” vor continua să fie supuse tarifelor actuale.

Cine câștigă, cine pierde? Este prea devreme pentru a spune. Se pare că nucile, hrana pentru animale de companie și bizonul din SUA ar putea beneficia de o intrare mai ușoară pe piețele UE ca produse agricole „nesensibile”, în timp ce carnea de vită din SUA – considerată „sensibilă” – va continua să fie supusă tarifelor. Cu toate acestea, negociatorii încă discută despre tarife zero-zero și stabilesc poziția produselor agroalimentare cheie, inclusiv băuturile spirtoase și vinul, în cadrul acordului global convenit de lideri.

Investiții

Ce prevede acordul? Un angajament al companiilor din UE de a investi încă 600 de miliarde de dolari în SUA. Departe de a fi o concesie majoră față de Trump, angajamentul pare să fie mai degrabă o măsură cosmetică. „Este în mare parte performativ”, a declarat Nils Redeker de la grupul de reflecție Jacques Delors Centre. De fapt, Bruxelles nu va avea puterea de a îndeplini această promisiune, deoarece investițiile ar proveni exclusiv din sectorul privat, au declarat doi înalți funcționari ai Comisiei. Unul dintre ei a afirmat că cifra se „bazează pe discuții detaliate cu diferite asociații de afaceri și companii pentru a vedea care sunt intențiile lor de investiții”.

Cine câștigă, cine pierde? Investițiile suplimentare din Europa vor stimula probabil economia SUA. Cu toate acestea, este prea devreme pentru a spune dacă această finanțare suplimentară va fi în detrimentul investițiilor din Europa, ceea ce ar afecta creșterea economică a UE.