Acord între partenerii sociali din Austria pentru a limita creşterile salariale în faţa inflaţiei

Cancelarul austriac Christian Stocker a salutat marţi un acord convenit foarte rapid între partenerii sociali pentru a limita creşterile salariale şi a pune capăt spiralei inflaţioniste care afectează ţara, informează agenția de știri AFP.

„Este deosebit de remarcabil că îşi asumă responsabilităţile în aceste vremuri economice dificile şi că acţionează în interesul ţării”, a declarat, într-un comunicat, cancelarul Austriei.

Doar prin acest tip de acorduri poate fi întreruptă „spirala preţuri-salarii şi poate fi controlată inflaţia în mod durabil”, a adăugat Christian Stocker.

Luni, sindicatele şi patronatul s-au pus de acord după doar câteva ore de negociere pentru a nu mai indexa în următorii doi ani creşterile salariale cu rata inflaţiei, transmite Agerpres.

„Începând cu 1 noiembrie 2025, veniturile reale vor fi majorate cu 1,41%”, a declarat uniunea sindicatelor din domeniul metalurgic. Apoi, cu 1,9% în noiembrie 2026.

De asemenea, acordul pe doi ani prevede că, în perioada cuprinsă între noiembrie 2025 şi iunie 2026, angajaţii vor beneficia fie de două zile suplimentare de concediu, fie de două prime de câte 500 de euro.

Reprezentantul sindicatelor lucrătorilor din domeniile manufacturier, agricol şi minerit PRO-GE, Reinhold Binder, a menţionat un „acord de criză” care nu acoperă, bineînţeles, „întreaga inflaţie în creştere”, dar care permite să „facem împreună şi raţional un pas înspre viitor”.

După ce în cursul primăverii a înregistrat o scădere, recent inflaţia a crescut în Austria. În august 2025, ea era de 4,1% , peste media din zona euro de 2%.

Între septembrie 2024 şi august 2025, interval care reprezintă baza negocierilor colective, inflaţia a fost de 2,8%.

În Austria, acordurile din domeniul metalurgic, care vizează 200.000 de angajaţi, servesc în general ca model pentru negocierile salariale din celelalte sectoare ale industriei.

Se estimează că deficitul bugetar al Austriei pe 2025 ar urma să fie de peste 4% în pofida planului de austeritate, adică peste limita de 3% din PIB, potrivit criteriilor Tratatului de la Maastricht.

Potrivit Camerei de Comerţ a Austriei (WKO), „creşterea puternică a costului forţei de muncă”, precum şi a preţurilor la energie exacerbează „presiunea asupra competitivităţii internaţionale în raport cu alte ţări europene”.