G4Media.ro

STUDIU Cum au hrănit euroscepticismul și discursul naționalist eșecurile aderării la Schengen

Foto: Wikipedia / Rob984

STUDIU Cum au hrănit euroscepticismul și discursul naționalist eșecurile aderării la Schengen

Eșecurile României în privința aderării la spațiul Schengen pot hrăni euroscepticismul și reînvia teme naționaliste precum valorile etnice și patriotismul, într-un moment în care încrederea românilor în Uniunea Europeană se află la cote mici, arată două cercetări pe tema discursurilor media, publicate recent. Un nou refuz al cancelarului austriac cu privire la aderarea României și Bulgariei, exprimat marți la Viena, vine la mai puțin de un an de la scandalul care a culminat cu boicotul companiilor austriece la noi în țară.

Mai exact, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat marți că ”până când nu va fi reparat, extinderea Schengen este imposibilă”. Afirmațiile au fost făcute la o conferință de presă comună cu premierul bulgar, Denkov, care a încercat să-l convingă pe cancelar de buna protecție a granițelor bulgare. Anunțul înseamnă că șansele României să primească un vot pentru intrarea în Schengen la Consiliul UE pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) în decembrie anul acesta sunt aproape nule.

Un scenariu similar a avut loc la finalul anului trecut și a produs reacții puternice la noi în țară, care au culminat cu un boicot al companiilor austriece. Exact în pantofii premierului bulgar s-a aflat atunci ministrul român de interne Cătălin Predoiu, când omologul său austriac, tot la o conferință de presă comună, a refuzat categoric aderarea României.

Încrederea românulor în ue

Europragmatism și populism în mass-media

O cercetare publicată recent, semnată de profesori de la Universitatea București, a analizat la nivel de discurs modul în care mass-media și politicienii au gestionat respingerea abruptă de anul trecut.

”Situația a fost prezentată în mod uniform și non-eurosceptic de către mass-media și politicienii din ambele țări. Decizia de amânare a aderării României și Bulgariei și de acceptare a Croației, luată în JAI la 8 decembrie 2022, a fost abordată mai degrabă ca un „gest reticent”, „ezitare politică” și „obiecție” decât ca o „opoziție clară”. În timp ce textele din mass-media au subliniat veto-ul Austriei și al Olandei, discursul general a minimalizat eșecul politic, remarcând sprijinul arătat de alte țări europene”, scrie în articolul de cercetare intitulat ”Minimizarea euroscepticismului în mass-media: aderarea la Schengen a României și Bulgariei”, semnat de profesorii universitari Romina Surugiu, Adriana Ștefănel și Antonio Momoc.

Totuși, ei admit că subiectul a fost tratat într-o manieră populistă, cu accent pe polarizarea dintre unitatea europeană („consensul”) și elementele singulare care i se opun („elita” din Austria și Olanda). Textele din mass-media includ declarații ale politicienilor și experților care susțin că există interese „meschine/petuoase” ale politicienilor locali din Austria și Olanda, suspectând o legătură cu războiul din Ucraina și cu interesele rusești.

Punctul culminant a avut loc pe 8 decembrie, în ziua votului, când presa românească a citat un sondaj de opinie în care două treimi dintre respondenți au fost de acord că suntem un membru de rangul doi al UE. Cu toate acestea, cercetarea subliniază că politicienii nu au adoptat retorica „țărilor de rangul al doilea” și, în schimb, au făcut comentarii negative cu privire la jocul politic „murdar” practicat de Austria. În schimb, reacțiile puternice ale publicului au culminat cu un boicot al companiilor austriece, pe care politicienii mainstream nu l-au încurajat în discursul lor.

populism aderare schengen

”Există posibilitatea ca euroscepticismul românilor și bulgarilor să fie sporit de amânarea deciziei de acceptare în spațiul Schengen. Susținem că euroscepticismul poate lua forma discursului despre renașterea statelor naționale și a valorilor lor etnice care favorizează frontierele, naționalismul etnic și patriotismul local”, susțin autorii cercetării.

Cum a reacționat publicul

La aceeași concluzie a ajuns și profesorul Radu Meza, de la Universitatea Babeș Bolyai, care a publicat o cercetare pe aceeași temă, intitulată ”Retorica speranței și a indignării: Emoție și cinism în reflectarea evenimentelor despre aderarea la Schengen”. Cercetătorul a analizat modul în care presa a abordat subiectul și reacțiile publicului pe rețelele de socializare.

”Rezultatele cercetării arată că subiectul aderării la Spațiul Schengen are potențialul de a stimula euroscepticismul în trei moduri distincte: prin alimentarea negativității și a indignării față de actorii internaționali, fie ca actori colectivi, cum ar fi Olanda și Austria, fie ca țapi ispășitori individuali, cum ar fi Mark Rutte sau Gerhad Karner; prin stimularea detașării de politică într-o stare cinică de amuzament, ca reacție la comunicarea strategică a politicienilor și la emoționalizarea excesivă a mass-media și prin angajarea în autovictimizare și aluzie la o conspirație”, scrie în articolul științific.

Perioada analizată a fost de două luni, între 15 octombrie și 15 decembrie 2022 și a vizat articolele pe această temă publicate de cele mai accesate 14 surse online de știri (cu mai mult de 10 milioane de vizite pe lună).

”Multe reacții de tip haha pe rețelele sociale, am observat o distanțare cinică a publicului față de politic în contextul în care, în anumite cazuri, publicul simte că politicienii dezamăgesc, un fel de haz de necaz. De cealaltă parte, în momentul în care subiectul s-a emoționalizat, am remarcat și o tendință a presei de a publica un număr mare de reacții emoționale, la cald”, a explicat Radu Meza.

reactii social media aderare schengen

Știrile care declanșează reacții emoționale puternice sunt preferate în social media și duc la o tendință a jurnaliștilor de a prefera subiecte emoționale, cum ar fi boicotarea companiilor austriece sau dramatizarea excesivă și „inflația de știri”, unele agenții de știri creând un număr inutil de articole în acoperirea unei știri prin colectarea de reacții emoționale de la cât mai multe personalități publice, se arată în cercetare.

”Cele mai multe share-uri au fost înregistrate la o transmisiune Rtv pe tema protestului de la Ambasada Austriei, de pe 9 decembrie. După vot au apărut discursuri de boicotare care au primit în special love și angry ca reacții pe rețelele sociale”, a spus Radu Meza.

emisiune rtv boicot companii austriece

Privirea de ansamblu a datelor colectate arată că 26% din articole provin dintr-o singură publicație (știripesurse.ro), care a abordat intensiv problema. În plus, 15% dintre dintre articole au fost publicate la 8 decembrie 2022.

Odiseea aderării la Schengen

  • Pe scurt, în mai și octombrie 2022, Comisia a recomandat ca Bulgaria, România și Croația să fie admise în Spațiul Schengen după ce vor îndeplini criteriile de aderare.
  • În noiembrie, Comisia a solicitat Consiliului să ia fără întârziere deciziile necesare pentru a permite aderarea deplină a acestor trei țări, având în vedere aplicarea cu succes a normelor Schengen de către acestea.
  • Raportul mecanismului de cooperare și verificare prezentat la 22 noiembrie de Comisia Europeană a arătat că România și Bulgaria și-au îndeplinit angajamentele asumate la aderarea la UE.
  • În decembrie 2021, Consiliul a confirmat că Croația a îndeplinit condițiile pentru a deveni membru Schengen.
  • În pofida recomandării Comisiei, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că ar putea să se opună prin veto aderării României și Bulgariei din cauza eforturilor insuficiente de a opri migranții ilegali, susținând că „aproximativ 75.000 dintre cei 100.000 de migranți ilegali care au intrat în Austria în 2022 nu au fost înregistrați în nicio țară din UE în drumul lor spre Austria”. Investigațiile autorităților austriece ar fi arătat că majoritatea acestor migranți au trecut prin Bulgaria și România.
  • La 2 decembrie, guvernul olandez a anunțat că va accepta aderarea României la Schengen, dar va bloca Bulgaria pentru că nu îndeplinește condițiile necesare.
  • La 6 decembrie, cancelarul Nehammer a declarat că Austria se opune aderării atât a României, cât și a Bulgariei la spațiul Schengen.
  • Subiectul aplicării acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România s-a aflat pe ordinea de zi a reuniunii JAI din 8-9 decembrie. Consiliul a adoptat decizia privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen doar pentru Croația și a blocat ofertele de aderare pentru România și Bulgaria.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

19 comentarii

  1. O situatie total discriminatorie care ne arata ca, chiar daca au trecut mai bine de 100 de ani de la dezintegrarea imperiului Austro-Ungar, se dovedeste ca soarta Romaniei este tot la cheremul unora de prin Viena.
    Pe langa intelegerile cu rusii privind aderarea noastra la Schengen, mai putem discuta si despre pretentiile pe care le au asupra gazului din Marea Neagra.
    Nefunctionalitatea actuala a spatiului Schengen este un fapt real, dar nu Romania este vinovata pentru asta.
    Frau Merkel a dat ordin pe unitate(ue) ca toti migrantii asiatici si africani sa fie primit cu bratele deschise, dar si politica noastra de ” elev ascultator” ne-a cam daunat si nu am stiut sa ne folosim de avantajele politice si de influenta pe care le avem ca membrii UE.

  2. Ue si Nato sunt de departe cele mai bune lucrurile pe care le poate avea Romania. Pe mai departe… Ca nu ai clasa politica sa negocieze, e alta mancare de peste. Orice pers care isi imagineaza ca daca iesim din ele, o sa ne fie mai bine, ori nu gandeste, ori nu are nepoti, ori e rusofil.

    • Pe de altă parte, nici cei care consideră că vina aparține clasei politice din România (sau Bulgaria, după caz) care a convins 99% din Europa dar nu poate convinge un rusofil care nu prezintă nici un argument, nu au tocmai cea mai strălucită gândire

    • @Argonaut foarte corect spus. El nu are argumente, dar nici cu ai nostri nu imi e rusine. Vreau sa vad de la Ciolacu, presiunea pe care zicea ca o pune daca ne refuza astia din nou. Pana acum, Ciolacu a facut mai multe decat Ciuca sau Iohannis….

  3. In continuare trebuie boicot generalizat pe Petrom si Omv, Bcr, Raiffeisen, Ing (si Olanda s-a opus chiar daca formal dar s-a opus), Porche Romania, mazda romania (sunt austricei daca nu stiati), Hervis, Pfanner si lista este deschisa

    • E greu… Pfanaer e bun rau, Red bull merge cu whiskey. Si la ING nu renunt. Dar la gaze.. Daca ii suparam, le mai extragem prin 2038. Si asa statul roman nu poate cumpara de la ei actiunile.

  4. Nici USL nu e departe de astfel de practici: își maschează incompetenta în diferite domenii, pretinzând ca „nu ne lasă UE”, ” nu vrea UE,”, ” UE se face ca vrea, dar nu vrea” etc.

  5. Discursul anti UE și acest subiect a fost adus în față, în mod subtil, tocmai de PSD. Acesta nu era o temă pana ce strategii PSD n-au transformat-o într-o tema.

    • A fost o tema Dragnea, Dancila. Stiu si astia de la psd sau aur ca fara ue si nato, Romania se injumatateste in maxim 1 2 ani. Si asa iti pleaca tinerii si forta de munca intr un ritm foarte alert.

  6. Din pacate pentru ei si pentru noi… Vienna e plina de imigranti care mai de care si se vede pe fetele lor ca nu le convine. Cat am fowt cu munca in Vienna 4 zile, ii vedeam pe austrieci cum efectiv se fereau de musulmani si desigur romanii cersetori omni prezenti. Macar romanasii erau linistiti, in schimb musulmanii erau agresivi cand cereau bani.

  7. Tratatele UE bazate pe regula unanimității sunt de vină, iar naționalismul ,euroscepticismul și eșecul aderării la Schengen de aceste tratate sunt determinate.

    • @ andrew brandon – Poate da domnu’ si trece proiectul ala cu eliminarea dreptului de veto in unele chestiuni esentiale.

  8. Exact, e singura metodă care trebuie aplicată. Nu zic că politicienii noștri ar fi icoane de-nchinat dar în cazul ăsta nu aveau ce face. Austria chiar are reminiscențe imperiale ( nu are nici o legătură cu imigrația pentru că altfel ar fi blocat și Croația dar acolo s-ar fi lovit de interesele turiștilor proprii care se duc cu miile la Adriatica. Părerea mea e că nu are rost momentan să mai deschidem subiectul Schengen până nu vedem toate firmele austriece plecate din România. Când pierzi banii îți schimbi optica mai ales că România are în PIB/PPP peste Austria și în curând o sa o depășim și la PIB/capita. Nu vă faceți probleme că vor dispărea niște firme austriece de pe piața locală, le vor lua locul altele imediat fără nici o pierdere pentru economia românească.

  9. În mod normal cazul Schengen nu ar trebui în nici un caz să genereze euroscepticism, neavând la îndemână alte forme alternative politice / economice / sociale de existență. Nu avem nici deseori ridiculizata atracție ”ancestrală” a ungurilor spre Asia, iar cei care deplâng ”tabăra țărilor frățești”, ar trebui să se caute la cap.
    În schimb, referitor la conotații naționaloide, cred că ele există în primul rând pentru faptul că ne este de obicei mai la îndemână să privim lucrurile din punctul nostru de vedere ”etnicist”, decât să ne punem în pielea celuilat. Cancelarul Austriei vine dintr- o regiune, în care a câștigat sloganul ”Mein Land, meine Regeln” – țara mea, regulile mele. Atât. La vedere ai curățenie, ordine impecabilă, flori, civilizație și altele că nu sunt aici să fac propagandă. Ei bine, aceste ”reguli” sunt puse la grele încercări, evident că nu din vina noastră, aici greșește omul, dar răul este deja făcut, atmosfera patriarhală din landuri se pare că e pe ducă. Iar cei care au scris pe pancarte ”keine buștean” se fac, ca și cum austriecii care ne-au exploatat pădurile atâția ani, ar fi venit pe șest, ilegal, în toiul nopții, fără nici o contribuție autohtonă interesată. E păcat și neproductiv, să gândim cu minte de ultrași. Nu e un meci de fotbal. Este ceva muult mai important, deci să ne păstrăm calmul

  10. Cat de seroasa poate fi o cercetare “științifică”, dacă nu își propune să studieze cauzele evenimentului “cercetat”?!

    Dacă “cercetătorii” consideră ca este dorința Rusiei, rog comisia, ori pe cei care au preluat studiul, să precizeze care sunt avantajele Rusiei dacă România nu intră în Schengen și care sunt dezavantajele dacă ar intra.

    • @ Constantin – Divide et impera! Simplu ca buna ziua, nici macar nu iti trebuie cercetatori ca sa tragi concluzia asta.

  11. În relație cu Uniunea europeană, este ușor de asmiliat interesul rusesc cu funcționarea unui bot primitiv cu două stări. Orice duce la o anomalie, disfunție, eșec, veto, țeapă, euroscepticism sau opinie colectivă extremă ( de dreapta, sau de stânga ) în Uniune sau într-un membru al Uniunii, este considerat de bun augur, un rezultat pozitiv, o reușită – fără să fie neapărtat în toate cazurile făptașul direct. Pe scurt, orice duce la slăbirea uniunii, țelul fiind dezintegrarea. Simplu, ca un bit.

    • Păi, dezintegrarea, adică ieșirea României și UE pentru ca nu este primită în Schengen este o absurditate de care rușii știu la fel de bine ca și românii. Aproximativ un sfert din populația României se afla în afara frontierelor, imensa majoritate în UE. Nimeni nu poate determina românii să fie împotriva UE. Cu atât mai puțin rușii. Singurul rezultat, dacă chiar Rusia ar avea astfel de obiective absurde, este disprețul românilor față de Austria, pentru reciprocitate.