G4Media.ro

Kosovo: 5 minute pentru a înțelege reapariția tensiunilor cu sârbii din țară

Sursa foto: Wikipedia

Kosovo: 5 minute pentru a înțelege reapariția tensiunilor cu sârbii din țară

Analiză Le Parisien, preluată de Rador:

Minoritatea sârbă din nordul țării, susținută de Rusia, respinge independența Kosovo. În timpul unei izbucniri a acestui conflict latent au fost vizați chiar polițiștii din UE. Franța spune că este „foarte îngrijorată” de situație.

De la independența Kosovo din 2008, o parte a țării a scăpat de sub controlul Pristinei: în nord, minoritatea sârbă (aproximativ 120.000 de oameni din 1,8 milioane de locuitori) încearcă să mențină legături puternice cu Serbia. Sprijinită de Rusia, Serbia nu a recunoscut niciodată Kosovo, spre deosebire de Statele Unite și majoritatea țărilor UE.
Schimburi de focuri și aruncări de grenade, demisii ale primarilor, judecătorilor și polițiștilor, amânarea alegerilor locale… În câteva zile, acest conflict latent a reizbucnit.

Care a fost elementul declanșator?

În ciuda autonomiei relative pe care Kosovo o acordă câtorva localități din nord, guvernul încearcă să-și stabilească treptat toate prerogativele naționale acolo. Totul a început cu un simbol: la începutul lunii noiembrie, Kosovo a decis să înlocuiască numerele de înmatriculare sârbești cu ale sale, sub sancțiunea unei amenzi. „În ultimele luni, autoritățile din Kosovo au crescut presiunea pentru a face aceste plăcuțe de înmatriculare ilegale. Este cu adevărat simbolic, din moment ce vorbim de aproximativ 10.000 de vehicule, deci un fragment foarte mic din numărul de mașini înmatriculate în țară”, explică Ulrich Bounat, analist geopolitic specializat în Europa Centrală și de Est.

Pentru a protesta împotriva acestei decizii, care este sistematic amânată, sârbii din administrațiile locale și-au dat demisia: judecători, polițiști, primari. Guvernul sârb a sprijinit aceste demisii, oferind bonusuri care trebuiau să compenseze pierderea locurilor de muncă.

Ce s-a întâmplat?

Acest val de demisii a avut un efect de domino nociv. Pentru a umple golul, Kosovo a trimis la fața locului polițiști (din comunitatea albaneză) și a anunțat organizarea de alegeri municipale pe 18 decembrie. Aceste decizii au alimentat furia sârbilor kosovari: la începutul lunii decembrie au fost incendiate localurile care urmau să fie folosite pentru alegeri, iar o patrulă de polițiști albanezi kosovari a fost atacată.

Arestarea unui polițist demisionar, suspectat că a participat la aceste incendii, a agravat și mai mult situația: minoritatea sârbă a instalat blocaje pe două drumuri care duc la punctele de frontieră spre Serbia. Sâmbătă seara, poliția ar fi suferit trei atacuri succesive cu arme de foc. Protestatarii au avut un schimb de focuri cu poliția și au aruncat o grenadă paralizantă asupra forțelor de ordine din UE.

Ce rol joacă Rusia?

Rusia sprijină Serbia, cu care are vechi legături istorice și de credință. „Ne pronunțăm ca părțile să facă eforturi de natură pașnică pentru ca această situație să poată fi rezolvată prin mijloace diplomatice”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov.

„În timpul șederii mele la Mitrovița în 2017, steagurile sârbe și rusești decorau marele bulevard pietonal”, își amintește Ulrich Bounat. În imaginația populară, Rusia este fratele mai mare protector ortodox care garantează securitatea țării. Acest lucru este probabil mai puțin adevărat în practică. Potrivit acestuia, Rusia nu face nimic pentru a rezolva conflictul. „Dar nici mâna Moscovei nu o văd în evenimentele curente, ele sunt cauzate de protagoniști înșiși”.

Purtătorul de cuvânt al diplomației ruse, Maria Zaharova, a profitat de această știre pentru a critica „conivența” UE și SUA cu autoritățile de la Pristina, care, potrivit acesteia, poartă „întreaga responsabilitate pentru degradarea politică din Kosovo”. Rusia „va continua să ajute Belgradul să-și apere interesele naționale legitime cu privire la Kosovo”, a adăugat ea.

Acest conflict face parte din lunga listă de nemulțumiri ale Rusiei față de Occident. NATO a intervenit o singură dată într-o țară terță: a fost în 1999… în Kosovo. Alianța a invocat atunci urgența umanitară pentru a-și justifica intervenția. Pactul nu a avut mandat NATO, iar Rusia își amintește de asta. „Pentru sârbi, această intervenție a fost total ilegitimă și nejustificată”, subliniază geopolitologul. „Le alimentează sentimentul că occidentalii fac ceea ce vor cu dreptul internațional”.

Care sunt reacțiile?

Pentru a calma tensiunile, Kosovo a anunțat amânarea alegerilor pentru 23 aprilie 2023. Trupele europene (Eulex) și NATO (KFOR) s-au redistribuit. Poliția UE a fost vizată de o grenadă asomatoare, care nu a provocat răni în rândurile sale. „Acest atac, ca și cel împotriva membrilor poliției din Kosovo, este inacceptabil”, a transmis Eulex într-un comunicat.

NATO, care are, de asemenea, o misiune de 4.000 de membri în Kosovo sub mandat ONU, a considerat aceste atacuri „inacceptabile”. La fel și Parisul, care a reacționat luni: „Franța este foarte îngrijorată de situația din nordul Kosovo și condamnă cu fermitate atacul inacceptabil împotriva misiunii Eulex Kosovo, precum și toate actele de violență de pe teren”.

Se poate înrăutăți situația?

La conflictul teritorial se adaugă un antagonism etnic, amintește Patrick Martin-Genier, politolog specializat în Uniunea Europeană. „90% dintre kosovari sunt de origine albaneză, deci predominant musulmană, iar sârbii sunt creștini ortodocși. Această repliere identitară se poate transforma într-un butoi de pulbere. Amenințarea reapariției unui conflict etnic în Europa rămâne”.

Dar este puțin probabil ca aceste tensiuni recurente să ducă la un conflict deschis. „Principalii lor parteneri economici rămân occidentalii”, adaugă Ulrich Bounat. „Sârbii speră să adere într-o zi la UE. Prin urmare, Europa are mijloace de presiune pentru a stinge focarul. Ca de obicei, problema va fi amânată”. (Traducerea: Ruxandra Lambru)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. „Rusia este fratele mai mare protector ortodox care garantează securitatea țării” asa au crezut si ucrainenii la un moment

  2. Dar bine le mai traduce Redacția, copy-tranlate-paste și gata articolul…..Istoria ce zice?…asta e precedentul pe baza căruia va fi recunoscută anexarea provinciilor din Ucraina…dar până atunci mai mor oameni nevinovați …Bine face România ca nu recunoaște Kosovo, așa are motiv să își bage picioarele în toate experimentele teritoriale

  3. Fără sa fiu rau, fara sa ma pricep… daca li se inchide accesul pe mare și îi primim in Schengen nu se rezolvă de la sine?…

  4. Nu este nevoie de 5 minute ci de doua cuvinte: implicarea Rusiei

  5. Problema e așa Transilvania se declara independenta si se desparte de Romania. Orașul Brasov care majoritar roman nu recunoaște separarea, Transilvania spune ca atunci când sa unit cu Romania , Brașovul era oraș transilvănean si este al lor, romanii spun ca sunt majoritari in Brasov si este a lor. Restul sunt povesti stil Austria cu emigrația.

  6. SUA si UE cum au sprijinit sa se rupa kosovo din serbia sa sprijine acum sa se rupa partea sarba din kosovo si sa revina la serbia.

  7. In cea ce priveste reaparitia tensiunilor, este vorba ca si in cazul Ucrainei, despre neindeplinirea de catre Kosovo a unui punct important din Acordul cu Serbia, Asociatia Municipiilor Sarbe, ce le-aer permite acestora o oarecare autonomie, inclusiv alegeri si incadrarea functionarilor sarbi…. Nici Ucraina nu e vreo „usa de biserica”, dar fireste, NIMIC, nu justifica razbiul! Si in cazul de fata, de ce politia UE permite politistilor kosovari sa intre pw teritoriul municipalitatilor sarbe stiind ca Acordul dintre parti nu este indrplinit! UE vrea sa puna Serbia in fata faptului implinit! Kosovo isi conyroleaza teritoriul, deci este independenta! Aceeiasi metoda aplica Rusia in Ucraina! Deci, haideti sa respectam granitele stabilite dupa WW1, la Conferinta de Pace de la Paris! Altfel ne intoarcem la imperii, Franta, Anglia, Germania, Austro-Ungaria ….. chiar si cel Tarist!