
Paradisul este pierdut pe măsură ce schimbările climatice remodelează verile Europei: În sezonul de vârf al vacanțelor, multe dintre cele mai dorite escapade de pe continent devin locuri de unde trebuie să pleci
Nu demult, familiile care veneau pe litoralul din Montgat, Spania, lângă Barcelona, construiau castele de nisip, se jucau cu palete și leneveau pe o plajă lată, imaginea clasică a vacanței de vară europene. Dar acum, în unele locuri, abia mai e loc să-ți întinzi prosopul, notează The New York Times.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
„De aici până acolo”, a spus Sofia Mella, 19 ani, arătând departe spre mare, „era tot nisip.”
Schimbările climatice transformă Europa într-un paradis estival pierdut. În toată Spania, Italia, Grecia, Franța și nu numai, furtunile care devorează nisipul, creșterea nivelului mării, temperaturile sufocante, inundațiile și incendiile devastatoare au transformat, an după an, unele dintre cele mai căutate destinații de vacanță în locuri din care vrei să fugi.
În timp ce sud-europenii visează la fiorduri, destinațiile tradiționale promovate de agențiile de turism par tot mai puțin atrăgătoare. Deși temperaturile au atins noi maxime în mare parte a continentului în ultima perioadă, experții și oficialii au avertizat că următorul val de căldură se apropie, punând în pericol locuitorii vulnerabili și făcând turiștii să se întrebe ce caută acolo. Chiar și activiștii care luptă împotriva turismului excesiv, alimentat de zboruri poluante, nu au văzut nicio rază de speranță în aceste condiții extreme.
„E un iad”, a spus Daniel Pardo Rivacoba, din Barcelona, membru al unui grup care luptă împotriva turismului excesiv. El vede soarele arzător nu ca pe un aliat care să alunge turiștii, ci ca pe un dușman comun ce topește deopotrivă localnici și vizitatori. Anul trecut, grupul lui a devenit viral după ce a organizat proteste în care turiștii au fost stropiți cu pistoale cu apă. Anul acesta, a spus el, „era atât de cald încât ne-am stropit între noi”.
În tot continentul, luna iunie a fost cea mai crudă. Deocamdată. La Roma, turiștii se roteau în jurul obiectivelor turistice de parcă ar fi fost într-un cuptor cu microunde. Cântăreți de operă s-au prăbușit pe scenă în Verona din cauza căldurii.
Dar Spania pare a fi cea mai puțin „distractivă” destinație sub soare. În orașul El Granado din sud-vest, temperaturile au atins aproape 46 de grade Celsius, un record național pentru luna iunie. În plus, inundațiile din Valencia au ucis anul trecut peste 200 de oameni, iar anul acesta, experții spun că decesele suplimentare, mai ales în rândul celor vârstnici sau bolnavi, au crescut semnificativ.
Schimbările climatice modifică și peisajul spaniol – inclusiv plaja din Montgat, unde furtunile tot mai frecvente au erodat considerabil fâșia de nisip. „De fiecare dată când venim, e tot mai puțin nisip”, a spus Susanna Martínez, 40 de ani, care frecventează plaja din Montgat cu familia de un deceniu.
Barcelona a pierdut 30.000 de metri pătrați de nisip în ultimii cinci ani. Marina d’Or, o stațiune de lângă Valencia, odinioară un simbol al vacanțelor de vară spaniole, a pierdut și ea bucăți de plajă din cauza furtunilor. Experții estimează pierderi de sute de mii de metri pătrați de plajă la nivel național și avertizează asupra deșertificării.
Spania știe că are o problemă. Într-un context european în care opoziția de dreapta atacă politicile ecologice ale Pactului Verde, guvernul progresist al Spaniei a adoptat tranziția ecologică.
„Cel mai mare risc cu care se confruntă omenirea astăzi, fără îndoială, este schimbarea climatică”, a declarat Sira Rego, ministru în guvernul condus de Pedro Sánchez. Ea a numit combaterea efectelor schimbărilor climatice „o prioritate națională de securitate”.
Guvernul, mândru de performanțele economice, vrea să atragă sute de miliarde de euro în investiții în energie durabilă pentru a crea sute de mii de locuri de muncă verzi. De asemenea, investește în sisteme de prognoză a valurilor de căldură și în instruirea cadrelor medicale care vor trata tot mai multe cazuri de insolație și epuizare termică. Se lucrează și la creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
La nivel local, orașe ca Barcelona încearcă să atenueze impactul schimbărilor climatice. Laia Bonet, viceprimar responsabil cu ecologia și planificarea urbană, a spus că orașul e „deosebit de expus” și că se iau măsuri pentru a face față realității unui oraș mai fierbinte, cu niveluri ale mării mai ridicate și plaje erodate.
Prioritatea, a spus ea, este protejarea locuitorilor vulnerabili prin sute de adăposturi climatice. Orașul investește 1,8 miliarde de euro în eficientizarea energetică a clădirilor, extinderea spațiilor verzi, instalarea a 200 de structuri de umbrire și înlocuirea unor trotuare cu pământ pentru a absorbi mai bine apa de ploaie. Barcelona reciclează chiar nisip provenit din șantiere pentru a-și conserva plajele – esențiale atât ca zonă de relaxare, cât și ca protecție împotriva furtunilor și ca pilon al identității turistice. Aproximativ 15% din economia orașului se bazează pe turism.
Bonet spune că schimbările climatice au forțat orașul să regândească problema turismului excesiv: „Sunt politici progresiste pe care orașele le pot implementa ca antidot.”
În Sevilla, orașul supranumit „tigaia Europei”, călugărițele folosesc de mult timp draperii albe pentru a ține soarele la distanță. Mai recent, orașul a început să-și acopere străzile înguste cu pânze albe suspendate. Se folosesc conducte subterane vechi pentru a aduce aer mai rece la suprafață, iar alt proiect direcționează apa pluvială spre spații publice umbrite, uneori răcorite cu vapori de apă. Sevilla a început chiar să denumească valurile de căldură pentru a le face mai memorabile.
Acest lucru e important, spun experții, deoarece odată ce valurile de căldură trec, oamenii tind să le uite. Așa că cercetătorii publică rapid estimări privind decesele înregistrate – unele spun că valul actual de căldură a triplat numărul victimelor în regiunile afectate. Scopul e să atragă atenția exact atunci când oamenii suferă cel mai mult.
Dar, în loc să-și schimbe comportamentul, mulți sud-europeni caută scăparea în nord. La Barcelona, trei femei în vârstă stăteau la umbră în fața catedralei și visau la Galicia cea norocoasă și înnorată. Romanii cu bugete mai generoase au început să privească cu dor spre țări reci, umede și neglijate până acum.
„E posibil ca, dacă devine prea cald, oamenii să vină în Belgia”, a spus Ann Verdonck, 45 de ani, din apropiere de Anvers, aflată în vacanță cu familia în Barcelona. Acolo, a spus ea, temperaturile din luna trecută erau insuportabile. „Și atunci o să avem prea mulți oameni la noi.”
Daniel Pardo Rivacoba, activistul, e convins însă că turismul excesiv nu va dispărea din cauza căldurii, pentru că industria e prea cinică. Dacă verile devin insuportabile, crede el, industria va face presiuni pentru mutarea vacanțelor școlare în alte luni.
„Industria turismului”, spune el, „e pregătită să ardă, la propriu, fiecare zi din calendar.”
Totuși, unii localnici văd în arșiță o pauză de la valul sufocant de turiști. „Dacă tot e așa cald, măcar pot să trec liniștită pe lângă Sagrada Familia”, a spus Mercedes López, 67 de ani, localnică din Barcelona care locuiește lângă celebrul monument proiectat de Gaudí, adesea sufocat de vizitatori.
Dar spune că prăbușirea turismului ar aduce doar sărăcie. Iar în caz de caniculă extremă, și localnicii vor dori să plece. „Dacă vine iar căldura asta”, spune ea, „va trebui să ne mutăm în Norvegia sau Finlanda.”
Prietena ei, Consol Serra, 74 de ani, nu vede asta ca pe o soluție durabilă.
„Dacă noi ne luptăm cu căldura acum”, a spus ea, „o să ajungă și la ei, mai devreme sau mai târziu.”
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.