The New York Times: Chiar și în timp ce sirenele de atac aerian răsună, ucrainenii așteaptă ca lumina semaforului să se schimbe

Incendiile încă mocneau în tot Kyivul, după un nou val record de atacuri cu drone și rachete într-o marți dimineață recentă. Dar când o sirenă de raid aerian a răsunat puțin înainte de prânz, pietonii dintr-o intersecție aglomerată nu s-au grăbit să se adăpostească și nici nu s-au aruncat imprudent printre mașini, relatează The New York Times.

Mariam Mirakian, 25 de ani, a așteptat răbdătoare la semaforul roșu. La fel au făcut și ceilalți. Pe trotuarele capitalei Ucrainei, domnește ordinea.

„Da, zboară rachete și toate cele, dar tot poți să mori călcat de o mașină”, a spus Mirakian. „Încerci pur și simplu să trăiești normal, să păstrezi cât mai multe lucruri normale, chiar și în vreme de război.”

Oricine e nou în Ucraina remarcă rapid contrastul dintre linia frontului și viața de zi cu zi, în mare parte neafectată, din alte zone. Cafele elaborate se vând în continuare la benzinării, pizza și sushi sunt la ordinea zilei, iar petrecerile rave încă au loc – deși se încheie la ora 23:00, înainte de intrarea în vigoare a interdicției de circulație de la miezul nopții. Dorința de ordine este esențială pentru modul în care ucrainenii fac față celui de-al patrulea an de invazie rusă pe scară largă.

Semaforul pare cel mai evident simbol al acestei nevoi de normalitate. Roșu înseamnă stop. Verde înseamnă treci. Nu există galben aici, nicio precauție, nicio „șansă luată”. Chiar și în timpul alarmelor de raid aerian.

„Chiar și când îmi plimb câinele seara și nu e nicio mașină, tot aștept la trotuar”, a spus Volodymyr Yeremenko, 63 de ani, locuitor al orașului Prylukî, cu circa 52.000 de oameni, aflat la aproximativ 145 km est de Kyiv, care venise în capitală pentru un consult medical.

Un străin e ușor de reperat în Ucraina: traversează când semaforul e încă roșu sau, ferească Dumnezeu, o face prin loc nepermis – o practică aproape tradițională (sau un sport extrem) în orașe precum New York, care a dezincriminat traversarea neregulamentară anul trecut. Ucrainenii nu ezită să clatine din cap dezaprobator sau chiar să atragă atenția celor care ignoră semnele.

Această strictețe față de semafoare nu e nouă și nu ține neapărat de război. Potrivit localnicilor, era o caracteristică aparte a ucrainenilor cu mult înainte de 2022. Poate e un mod prin care vor să arate că seamănă mai mult cu țările cunoscute pentru respectarea legilor – cum ar fi Finlanda sau Germania.

„În Lviv, e izbitor cât de mult respectă oamenii semafoarele, chiar și când nu e nicio mașină în zonă”, a scris recent pe rețelele sociale Johannes Majamaki, student finlandez la drept, în vârstă de 24 de ani. „Parcă aș fi din nou acasă, la Helsinki.”

Date exacte despre cât de frecvent se respectă regulile nu există. Poliția din Kyiv nu a răspuns întrebărilor repetate privind numărul de amenzi aplicate pentru traversare neregulamentară. Sancțiunea, de 6 dolari, este inclusă în aceeași categorie cu infracțiunile comise de căruțe sau biciclete, deci nu poate fi extrasă separat.

Totuși, Anton Grushetskyi, director executiv al Institutului Internațional de Sociologie din Kyiv, crede că acest comportament e o obișnuință culturală. Spune că el însuși traversează doar la verde – așa făcea și în 2005, și acum, în plin război. „E o chestiune de rutină – ceva ce războiul n-a schimbat cu adevărat”, afirmă el. „Însumate, toate aceste obiceiuri creează impresia unei vieți normale – iar asta e ceva de care mulți au nevoie profundă.”

Asta nu înseamnă că toată lumea respectă mereu regulile. Mulți oficiali guvernamentali, de exemplu, au fost acuzați și chiar condamnați pentru corupție.

În așteptarea semaforului verde, Yehor Riabchenko, 16 ani, recunoaște că a sărit un gard de lemn anul trecut, când nu avea voie. Dar a căzut și și-a fracturat cotul. În acea marți, se grăbea spre spital să-și scoată firele după o operație. S-a auzit alarma de raid. Totuși, a așteptat.

Yurii Ukrainets, 71 de ani, fost militar, aștepta și el la colțul unei intersecții din Kyiv în timpul alarmei. Nu voia să ajungă sub roțile vreunei mașini. Ce s-ar întâmpla dacă ar traversa haotic, evitând automobilele? Haos.

„Regulile sunt reguli”, spune Ukrainets, care mergea la un birou guvernamental să-și verifice pensia. „Imaginează-ți că nepotul meu e pe stradă cu fiica mea și mă vede trecând pe roșu. Eu nu-l văd, dar el mă vede. Ce va gândi? «Bunicul încalcă regulile – deci pot și eu» Nu vreau să dau un astfel de exemplu.”