EXCLUSIV Dan Voiculescu redeschide la Tribunal speța colaborării sale cu Securitatea: cere judecătorilor să constate ”caracterul neadevărat” al unei părți din decizia CNSAS din 2006. Avocat: ”Demersul ține exclusiv de elementul reputațional”

Omul de afaceri și politicianul Dan Voiculescu (78 de ani) a depus, recent, la Tribunalul București o acțiune în care cere unui complet de judecată să constate ”caracterul neadevărat” al unei părți din decizia luată în 2006 prin care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a decis că a fost colaborator al fostei Poliții Politice comuniste.

Demersul face parte dintr-un șir lung de acțiuni în civil și în penal prin care Voiculescu a încercat, fără succes, să răstoarne decizia Consiliului din urmă cu 19 ani. Contactat de G4Media.ro, avocatul Traian Cornel Briciu, cel care îl reprezintă pe Voiculescu la procesul intentat în această lună, a declarat că ”Demersul ține exclusiv de elementul reputațional” al clientului său și că, din motive de prescriere, decizia din 2006 nu ar mai putea fi repusă pe rol din punct de vedere juridic.

Într-un proces intentat, săptămâna trecută, la Tribunalul București, Dan Voiculescu a chemat la bară Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), obiectul dosarului fiind ”acțiune în constatare”. Procesul nu are stabilit, până acum, un prim termen de judecată.

Conform acțiunii din dosar, consultată de reporterul G4Media.ro, Voiculescu cere completului de judecată să constate ”caracterul neadevărat” al unei secțiuni din decizia Consiliului din 2006 prin care i-a fost atribuită calitatea de colaborator al fostei Poliții Politice. Concret, Voiculescu susține și solicită judecătorului să emită o sentință în care să ateste că în decizie există ”mențiuni necorespunzătoare adevărului (…) referitoare la «apariția de noi probe cu privire la domnul Dan Voiculescu»”, și anume două dosare, unul de rețea și unul de urmărire informativă care, conform documentelor oficiale, ar fi fost predate CNSAS în luna deciziei, iunie 2006.

În sens contrar, Voiculescu afirmă că în perioada 2003-2005, CNSAS a emis trei verdicte care atestau faptul că nu a fost colaborator al Securității, iar ”pretinsele probe noi (din decizia luată în 2006 n.r.) erau la dispoziția CNSAS și cunoscute de către acesta și la emiterea celor 3 decizii prin care a confirmat că nu sunt colaborator al securității comuniste (…)”. Pentru a dovedi acest lucru, Voiculescu s-a angajat să aducă la proces martori ”persoane cu responsabilitate în procesul adoptării deciziei.”

Reclamantul mai afirmă că, efect al acestui neadevăr și, în final, al adoptării deciziei, i s-au adus și i se aduc ”grave atingeri drepturilor nepatrimoniale (…) mai cu seamă dreptului la imagine, dreptului la demnitate, reputației și credibilității susținerilor mele făcute de-a lungul timpului în mod constant în spațiul public.” În acest sens, el invocă apariția în media a 121 de articole în care figurează drept ”Felix” – numele său de cod din documentele Securității.

În acțiune, Voiculescu menționează faptul că prezentul demers nu urmărește să repună în discuție legalitatea decizei CNSAS din 2006 care a fost tranșată definitiv de instanțele judecătorești. Această susținere a fost confirmată pentru G4Media.ro de avocatul Traian Cornel Briciu care îl reprezintă pe Voiculescu în acest dosar.

În acțiune, Voiculescu a enumerat șirul acțiunilor prin care a încercat, de-a lungul timpului, să răstoarne decizia din 2006: dosare în civil pe care le-a pierdut definitiv în 2011, și în penal – plângeri pe numele directorului CNSAS și membrilor CNSAS din 2006 pentru fals intelectual, prezentarea denaturată a datelor din dosarul de Securitate în scopul discreditării sau al nedeconspirării, grup infracțional organizat și abuz în serviciu – acestea durând până în 2020, când Parchetul a clasat dosarul pentru prescrierea răspunderii penale.

De asemenea, el a atacat la Curtea Constituțională Legea privind accesul la propriul dosar și desconspirarea Securității și a obținut, în 2008, declararea ei ca neconstituțională în ansamblul său, dar acest lucru nu a dus și la infirmarea deciziei din 2006 din dosarul său.

Prin această decizie, confirmată de judecători, lui Voiculescu i s-a atribuit calitatea de colaborator în sensul că a făcut Poliție Politică, deoarece a furnizat unui ofițer de Securitate informații care denunțat atitudini potrivnice regimului totalitar comunist pe care le aflase din discuții cu un cetățean austriac de origine română și le scrisese într-o notă datată din decembrie 1977.

Conform CNSAS, prima oară când Voiculescu a fost recrutat de Securitate a fost în 1970 sub numele de cod „Mircea”, când i s-ar fi dat misiunea de a colecta informații despre cetățenii străini, activând ca translator de limbă germană pentru aceștia. Întrucât rezultatele au fost nesatisfăcătoare, colaborarea aceasta s-ar fi încheiat în anul următor. În 1973, i s-ar fi dat numele de cod „Felix” și timp de doi ani ar fi dat o serie de note informative despre cetățenii străini cu care a avut contact.

Fondator al Trustului Antena Grup, omul de afaceri Dan Voiculescu s-a implicat în politică, fiind fondatorul Partidului Umanist din România, care, în 2005, și-a schimbat titulatura în cea de Partidul Conservator (actualul Partid Umanist Social-Liberal). În 2014 a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pentru implicarea în privatizarea frauduloasă a fostului Institut de Cercetări Alimentare (ICA), demers soldat cu un prejudiciu adus Statului de 60 de milioane de euro.

Voiculescu a executat mai puțin de trei ani din pedeapsă, fiind eliberat în iulie 2017. În 2024, instanțele au suspendat procedura de recuperare a prejudiciului din acest dosar, sumă din care Statul a reușit să recupereze doar o mică parte. Această suspendare a venit în urma unui proces în care unul dintre co-inculpații din dosarul ICA obținuse, la Tribunalul București, o cerere de revizuire a sentinței penale din 2014. Următorul termen în acest dosar este programat pe 26 septembrie 2025.