60 de milioane de euro de la Budapesta pentru aproape 5000 de fermieri din Ținutul Secuiesc / În ciuda avertismentelor MAE, Fundația Pro Economica anunță că marți va fi desemnat primul proiect câștigător în categoria mari investiții

În total aproximativ 20 de miliarde de forinţi (60,3 milioane de euro) vor primi 4929 de fermieri din Ţinutul Secuiesc în urma apelului de proiecte lansat în cadrul Programului de dezvoltare economică şi în baza evaluărilor făcute de Fundaţia Pro Economica din Târgu Mureş, a declarat, luni, Mónika Kozma, directorul executiv al Fundaţiei Pro Economica, pentru agenţia ungară de presă MTI.

Anunțul Pro Economica vine la câteva zile după ce Ministerul Afacerilor Externe din România (MAE) a atras atenția că nu există nici un acord bilateral între România și Ungaria. MAE a mai precizat că astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimțământul părții române și că nu a fost transmis  consimțământul privind programul prin care guvernul de la Budapesta investește zeci de milioane de euro în fermierii din Transilvania.

În cadrul apelului de proiecte destinat judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, fermierii din Ţinutul Secuiesc au putut solicita subvenţii în valoare maximă de câte 15 000 de euro, cu o contribuţie proprie de 25%. Au fost depuse în total 5 293 de proiecte, în valoare totală de 21,5 miliarde de forinţi (64,8 milioane de euro), a declarat directorul executiv.

Solicitanţii pot accesa conturile proprii de pe site-ul Fundaţiei pentru a afla dacă li s-a acordat subvenţia din partea
statului ungar pentru proiectele depuse, a adăugat directorul executiv .

Solicitanţii, ale căror cereri au fost respinse, pot contesta decizia în termen de cinci zile. După soluţionarea contestaţiilor, contractele vor fi semnate şi, încă în acest an, va începe atragerea subvenţiilor de la Ministerul Ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.

Mónika Kozma a declarat că toate cererile au fost evaluate de câte un specialist în agricultură din Ungaria şi din România, care au analizat, printre altele, sustenabilitatea investiţiilor. Puncte suplimentare au fost acordate fermierilor cu vârste sub 40 de ani şi celor care s-au aliat în cooperaţii. Potrivit directorului executiv, anumite proiecte au trebuit respinse, deoarece solicitantul avea datorii fiscale sau nu avea teren propriu.

Cel mai mare număr de proiecte, în jur de 3900, au fost depuse de persoane fizice. Majoritatea au solicitat subvenţii pentru achiziţionarea de utilaje şi echipamente agricole, iar numărul cererilor depuse pentru achiziţionarea de animale de reproducţie a crescut semnificativ.

Mónika Kozma a mai declarat că marţi va fi semnat şi primul contract cu un câştigător al subvenţiilor pentru marile investiţii din Ţinutul Secuiesc. La acest apel de proiecte, după anunţul câştigătorilor, aplicanţii au trebuit să prezinte existenţa contribuţiei proprii de 50% şi a autorizaţiei de construcţie.

În multe cazuri, emiterea cu întârziere a autorizaţiei de construcţie întârzie semnarea contractului. În cadrul programului au fost depuse 72 de cereri pentru mari investiţii, dintre care 66 au primit subvenţii în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de forinţi (60,3 milioane de euro).

Context

Ministerul de Externe arată că nu există nici un acord bilateral între România și Ungaria și nici nu a transmis în alt mod consimțământul privind programul prin care guvernul de la Budapesta investește zeci de milioane de euro în fermierii din Transilvania.

MAE susține că ”a atras atenția” Ungariei, arătând că ”acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional, și că în consecință astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimțământul părții române, și fără vreo discriminare în funcție de criteriul etnic”, potrivit unui răspuns remis G4Media.ro.

Poziția Ministerului de Externe vine la câteva zile după ce Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, a anunțat luni că guvernul Ungariei va extinde în aproape tot vestul României așa-numitul program de dezvoltare economică transilvăneană, care până acum se derulase doar în Ținutul Secuiesc.

Mai mult, Ministerul de Externe susține că a făcut demersuri repetate în care a cerut ca proiectul să fie derulat ”doar cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu, și cu respectarea legislației române și a regulilor aplicabile pieței interne UE, precum și a strategiilor și programelor naționale care vizează dezvoltarea regională”.

Proiectul, derulat cu banii statului maghiar, e gestionat de o fundație din Ungaria, care canalizează milioane de euro către fermierii din Transilvania printr-un program practic inaccesibil potențialilor beneficiari care nu cunosc limba maghiară. Doar circa 8-10% dintre beneficiari sunt români, restul maghiari, dar printre românii finanțați de Budapesta se numără și șeful PSD Mureș, Vasile Gliga, după cum arăta G4Media.ro în august 2018.

Pe de altă parte, oficialii locali din regiunile vizate de program reclamă nepăsarea guvernului de al București față de dezvoltarea acestor zone și lipsa investițiilor care să asigure un nivel real de convergență cu celelalte regiuni din România.

Citește integral Răspunsul complet al Ministerului Afacerilor Externe

Sursa Foto: Facebook/ Moni Kozma