G4Media.ro

60 de milioane de euro de la Budapesta pentru aproape 5000 de…

60 de milioane de euro de la Budapesta pentru aproape 5000 de fermieri din Ținutul Secuiesc / În ciuda avertismentelor MAE, Fundația Pro Economica anunță că marți va fi desemnat primul proiect câștigător în categoria mari investiții

În total aproximativ 20 de miliarde de forinţi (60,3 milioane de euro) vor primi 4929 de fermieri din Ţinutul Secuiesc în urma apelului de proiecte lansat în cadrul Programului de dezvoltare economică şi în baza evaluărilor făcute de Fundaţia Pro Economica din Târgu Mureş, a declarat, luni, Mónika Kozma, directorul executiv al Fundaţiei Pro Economica, pentru agenţia ungară de presă MTI.

Anunțul Pro Economica vine la câteva zile după ce Ministerul Afacerilor Externe din România (MAE) a atras atenția că nu există nici un acord bilateral între România și Ungaria. MAE a mai precizat că astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimțământul părții române și că nu a fost transmis  consimțământul privind programul prin care guvernul de la Budapesta investește zeci de milioane de euro în fermierii din Transilvania.

În cadrul apelului de proiecte destinat judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, fermierii din Ţinutul Secuiesc au putut solicita subvenţii în valoare maximă de câte 15 000 de euro, cu o contribuţie proprie de 25%. Au fost depuse în total 5 293 de proiecte, în valoare totală de 21,5 miliarde de forinţi (64,8 milioane de euro), a declarat directorul executiv.

Solicitanţii pot accesa conturile proprii de pe site-ul Fundaţiei pentru a afla dacă li s-a acordat subvenţia din partea
statului ungar pentru proiectele depuse, a adăugat directorul executiv .

Solicitanţii, ale căror cereri au fost respinse, pot contesta decizia în termen de cinci zile. După soluţionarea contestaţiilor, contractele vor fi semnate şi, încă în acest an, va începe atragerea subvenţiilor de la Ministerul Ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.

Mónika Kozma a declarat că toate cererile au fost evaluate de câte un specialist în agricultură din Ungaria şi din România, care au analizat, printre altele, sustenabilitatea investiţiilor. Puncte suplimentare au fost acordate fermierilor cu vârste sub 40 de ani şi celor care s-au aliat în cooperaţii. Potrivit directorului executiv, anumite proiecte au trebuit respinse, deoarece solicitantul avea datorii fiscale sau nu avea teren propriu.

Cel mai mare număr de proiecte, în jur de 3900, au fost depuse de persoane fizice. Majoritatea au solicitat subvenţii pentru achiziţionarea de utilaje şi echipamente agricole, iar numărul cererilor depuse pentru achiziţionarea de animale de reproducţie a crescut semnificativ.

Mónika Kozma a mai declarat că marţi va fi semnat şi primul contract cu un câştigător al subvenţiilor pentru marile investiţii din Ţinutul Secuiesc. La acest apel de proiecte, după anunţul câştigătorilor, aplicanţii au trebuit să prezinte existenţa contribuţiei proprii de 50% şi a autorizaţiei de construcţie.

În multe cazuri, emiterea cu întârziere a autorizaţiei de construcţie întârzie semnarea contractului. În cadrul programului au fost depuse 72 de cereri pentru mari investiţii, dintre care 66 au primit subvenţii în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de forinţi (60,3 milioane de euro).

Context

Ministerul de Externe arată că nu există nici un acord bilateral între România și Ungaria și nici nu a transmis în alt mod consimțământul privind programul prin care guvernul de la Budapesta investește zeci de milioane de euro în fermierii din Transilvania.

MAE susține că ”a atras atenția” Ungariei, arătând că ”acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional, și că în consecință astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimțământul părții române, și fără vreo discriminare în funcție de criteriul etnic”, potrivit unui răspuns remis G4Media.ro.

Poziția Ministerului de Externe vine la câteva zile după ce Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, a anunțat luni că guvernul Ungariei va extinde în aproape tot vestul României așa-numitul program de dezvoltare economică transilvăneană, care până acum se derulase doar în Ținutul Secuiesc.

Mai mult, Ministerul de Externe susține că a făcut demersuri repetate în care a cerut ca proiectul să fie derulat ”doar cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu, și cu respectarea legislației române și a regulilor aplicabile pieței interne UE, precum și a strategiilor și programelor naționale care vizează dezvoltarea regională”.

Proiectul, derulat cu banii statului maghiar, e gestionat de o fundație din Ungaria, care canalizează milioane de euro către fermierii din Transilvania printr-un program practic inaccesibil potențialilor beneficiari care nu cunosc limba maghiară. Doar circa 8-10% dintre beneficiari sunt români, restul maghiari, dar printre românii finanțați de Budapesta se numără și șeful PSD Mureș, Vasile Gliga, după cum arăta G4Media.ro în august 2018.

Pe de altă parte, oficialii locali din regiunile vizate de program reclamă nepăsarea guvernului de al București față de dezvoltarea acestor zone și lipsa investițiilor care să asigure un nivel real de convergență cu celelalte regiuni din România.

Citește integral Răspunsul complet al Ministerului Afacerilor Externe

Sursa Foto: Facebook/ Moni Kozma

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Daca nu-ti intretii tara, o pierzi.

    O lectie pentru romanii nepasatori care trateaza Romania ca pe o vaca de muls.

  2. Aprobati odata pesedisti grei de cap ce sunteti! Nu va mai dati loviti ca nu sunteti. Invatati de la altii cum se face binele, daca voi de la voi nu stiti.

  3. Să fim serioși. Autoritățile române nu au avut niciodată intenția dezvoltării acestor zone. Obiectivul este unul simplu: să stea în sărăcie și să plece de acolo populația maghiară. Iar cine nu pleacă să se asimileze.
    Șicane constante cu privire la școli și instituțiile de educație, aducerea forțată de români care să populeze absolut toate instituțiile administrative centrael și cele de forță, cu garanții de locuri de muncă mai bine plătite pentru aparținătorii acestora, trecerea cu vederea a ilegalităților când se construiesc tot felul troițe, biserici și alte chestii ortodoxe, chiar dacă lipsesc enoriașii. Asta primesc cei din Secuime sau cei din zonele populate semnificativ sau majoritar de unguri.
    Când vine în schimb Ungaria și toarnă niște bani în zonele respective (nu discutăm acum motivația lui Orban) se supără Bucureștiul. Ipocrizie la maxim.

    • Bai tataie ,bani aia sunt mita pentru udmr sa voteze unguri din ro pe orban nu bani pentru dezvoltare ,vrajeala ieftina

    • Normal ca se supara Bucurestiul !
      De ce nu dau ungurii bani si in Teleorman,daca tot au asa multi si sunt asa darnici ? Dau numai la gaborii cu palarie iar la caldarari si ursari ,nimic !
      Asta-i discriminare pe fata , frate !

  4. Daca as fi etnic roman din Transilvania as primi cu entuziasm subventia data de Budapesta. Bravo lui Gliga pesedistul ca da un exemplu care va fi urmat de multi alti pesedisti destepti.
    Ca in final cei care vor decide separarea Transilvaniei de Vechiul Regat vor fi tocmai etnicii romani, e un adevar asupra caruia eu am atras atentia de multe ori inclusiv pe acest site.

  5. Ce scrie Presa de limba romana din Covasna pe subiect:
    „Guvernul Dăncilă – slavă Domnului, plecat – a ordonat Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză să dea peste 7 miliarde lei baronilor din judeţele majoritar pesediste.
    Legal, prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, un instrument util pentru plătirea clientelei politice, s-a făcut o listă a proiectelor aprobate pentru finanţare din acest Fond. M-am uitat pe lista asta, care cuprinde 469 de poziţii.
    O mulţime de sate, comune şi oraşe mici care au nevoie de infrastructură, dispensare, şcoli, grădiniţe şi alte investiţii de anvergură redusă.
    Judeţele fruntaşe în accesarea banului public guvernamental aparţin Moldovei şi Munteniei.
    Ceva Timiş, Constanţa, Braşov, mult Maramureş (fief pesedist) şi puţin Ardeal.

    Covasna are 1 singură apariţie, la poziţia 186, „Iluminat public la Dobârlău”, în valoarea de 509.912 lei.
    M-am întrebat: ne-au uitat din nou „patrioţii” din Guvern?
    N-au completat corect cererile de fonduri funcţionarii Consiliului judeţean?
    Sau, poate, n-avem nevoie de câteva sute de milioane de lei de la Guvern – judeţul Neamţ a primit peste 500 de MILIOANE de lei pentru drumuri, de-aia am mers eu „ca pe roate” pe nişte şosele proaspăt asfaltate acum câteva săptămâni când m-am dus până în Bărcăneştiul natal.
    Încă nu m-am lămurit: ignoraţi, discriminaţi, sau… pur şi simplu avem alte (re)surse financiare? Nu pun întrebarea degeaba, am în faţă un articol care informează despre protestul MAE român faţă de imixtiunile guvernului ungar în economia Transilvaniei. Adică eficientul şi curajosul nostru Minister de Externe este îngrijorat că Viktor Orban şi guvernul lui aruncă cu bani în micile afaceri ale maghiarilor din Ţinutul Secuiesc şi nu numai.
    De ce, stimabililor, n-au voie ungurii să-şi susţină fraţii din Secuime?
    Ca să traduc într-un limbaj mai accesibil maselor largi titlul oarecum soft: ne-au uitat „patrihoţii” de la Bucureşti, suntem noi idioţi, ori n-avem pur şi simplu nevoie de banii guvernului român pentru că avem alte surse de finanţare de la „mama” Ungaria? – asta ca să fiu în ton cu vesela veşnică împărţeală a orfanului secui, povestită presei de episcopul reformat Bela Kato.
    În povestea asta, „tatăl” România spune invariabil „nu am” atunci când „copilul” maghiar din Secuime îi cere ceva.
    Poţi să nu-i dai dreptate?
    Nu poţi, doar că „tatăl” ăsta al nostru spune acelaşi „nu am” şi copilului român, ba, aş zice, mai des îi refuză pe români decât pe maghiari.
    Asta în vreme ce „mama” Ungaria dă 99% doar maghiarilor, excepţia pesedistă pomenită mai sus întărind regula.
    Deci nu-i discriminare. Ne-or fi uitat, n-or mai avea nevoie de noi, ori nu s-au trimis cereri „deştepte”, parfumate şi semnate cu promisiuni de veşnică recunoştinţă electorală către PSD?
    https://covasnamedia.ro/editorial/editorial.-ignorati-discriminati-sau.-n-avem-nevoie

  6. G4Media: „MAE susține că ”a atras atenția” Ungariei, arătând că ”acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat…”
    Oare MAE si-a pus problema asta cand a acordat R. Moldova sute de milioane de euro, inclusiv din banii contribuabililor maghiari, cetateni romani?
    Ori acei bani au ajuns, fara discriminare, in buzunarul etnicilor moldoveni, sau cu dedicatie si la cetatenii moldoveni rusi, gagauzi si alte nationalitati? 🙂
    Apropos, in UE capitalul nu ar trebui sa circule liber, fara restrictii de niciun fel? Asa cum este stipulat si in actul de baza al UE?
    De ce Ungaria trebuie sa faca ceva, cea ce, in mod normal, ar fi obligatia si sarcina statului roman?
    Ati auzit cumva ca Ungaria se smiorcaie si da comunicate stupide atunci cand Romania mai scapa cativa banuti romanilor de dincolo, cetateni unguri?

    Hai serios, gargara MAE este nefondata, atat moral, cat si juridic.
    Dar patriotismul retard da bine la bobor.

  7. Sunt latin ardelean venit din neam de latini ardeleni de sute de ani. De cand sunt nascut aud numai insinuari cum ca ungurii vreau sa ne cucereasca. In ultimii 30 de ani ar face-o cu investitii in Ardeal SI Banat. Atuala Romanie poate sa contrabalanseze aceaste programe „de cucerire” prin propriile investitii–„de cucerire”–, in Ungaria, in comunitatile romanesti in primul rand. Dar nu o fac. De ce…?. Din indiderenta si impotenta. Uniunea Ardelenilor SI Banatenilor (UAB), Cluj.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.