G4Media.ro

2000 de lei / lună / angajat – mecanismul prin care corupția…

2000 de lei / lună / angajat – mecanismul prin care corupția naște sărăcie, emigrație și subdezvoltare

Problemele economiei sunt știute de toți : slăbiciunea capitalului local, lipsa investițiilor, tensiunile pe piața muncii, emigrație, polarizare socială și economică.

Care este însă motivul fundamental – rădăcina râului ? Lipsa productivității ? Multinaționale care plătesc salarii prea mici și trimit profitul în străinătate ? Lipsa industriei? Oamenii care consumă prea mult și nu economisesc ? Nu în mod fundamental.

Rădăcina răului vine din 2 numere: 2000 lei/luna și 40%. 2000 lei/luna este “taxa pe corupție” pe care o plătește fiecare angajat pentru a finanța sistemul piramidal de hoție. 40% sunt taxele pe salariile mici (de departe cea mai mare rata din Europa) prin care statul extrage majoritatea acestor bani.

Costul corupției

2000 lei/lună/angajat pare mult? Haideți să ne uităm pe cifre și să înțelegem unde se duc banii. Parlamentul European a publicat în 2016 un studiu al Rand Corporation[1] în care costul direct al corupției în România este estimat la aproximativ 25 miliarde EUR pe an[2] (alte estimări duc până la 66 miliarde EUR). Împărățind la 5 milioane de angajați, ajungem la aproximativ 2000 lei/lună. Dacă re-calculam în detaliu, ajungem la aceeași cifră anuală de aproximativ 25 miliarde EUR, înțelegând însă mai bine unde se duc acești bani:

  • Pensii speciale: 1.8 miliarde EUR[3]
  • Furt și incompetență în sistemul de sănătate: 2.2 miliarde EUR (30% din bugetul total al CNAS)[4]
  • Salarii mari către bugetari inutili, conectați politic sau corupți: 1.8-3.6 miliarde EUR (100-200.000 bugetari din 1.2 milioane, cu venituri brute medii de 1500 EUR pe luna)[5]
  • Investiții inutile și/sau prea scumpe: 2.9 miliarde EUR (50% din bugetul total de investiții al statului – 25% din supraevaluare, 25% investiții inutile)[6]
  • Evaziune fiscala tolerată și încurajată de ANAF la firmele “prietene”: 13.6 miliarde EUR (40% din totalul evaziunii fiscale[7])
  • Furtul din bugetele locale și din firmele cu capital de stat nu sunt incluse în calcul.

De unde vin banii: taxe uriașe pentru angajații cu salarii mai mici de 1000 de euro/lună

Oroarea acestei “taxe pentru corupție” este ca nu este plătită direct nici de managerii cu salarii mari (taxele lor fiind mai mici în Romania decât în majoritatea statelor UE), nici de acționari (pentru care Romania e un paradis fiscal) și nici de pensionari (care beneficiază de un impozit de doar 10% pentru orice sumă sub 2.000 RON pe lună). Însă nici ei nu scapă de efectele secundare – o țară cu salarii mici și ineficientă nu poate susține afaceri și pensii mari.

Costul corupției este plătit aproape exclusiv de angajații din privat cu salarii mici și medii. Este o imensă nedreptate, dar, din păcate, așa funcționează codul fiscal:

  • Bugetul de stat (care include costul corupției) este în primul rând alimentat de angajații din sectorul privat – prin TVA și accize (plătite de consumatorul final) și de impozitele pe muncă; impozitul pe profit contribuie doar marginal pentru ca este mult mai scăzut decât media europeană
  • Impozitele pe salariile nete de pana la 1000 EUR sunt mult mai mari decât în Vest, deși serviciile de care beneficiază nu justifica un asemenea nivel. Singura diferență – financiar vorbind – între România și statele din UE este costul mult mai mare al corupției, care trebuie finanțat de undeva
  • Să luăm un caz concret care explică mecanismul. Dacă un investitor olandez își deschide o firmă în Romania, și are un cost de 1800 EUR pe luna cu fiecare angajat din Olanda – în Romania nu va plăti mai mult de 1000-1200 EUR pe lună (va economisi 30-40% ca să își justifice investiția). Însă angajatul din România va câștiga net doar 500-600 EUR, de circa trei ori mai puțin decât colegul lui din Olanda, care va încasa 1600 EUR. De ce câștigă atât de puțin angajatul din România, deși firma lui plătește de fapt doar 30% mai puțin decât în Olanda ? Din cauza “taxei pentru corupție”.

Sursa: https://www.reinisfischer.com/minimum-wages-european-union-2018

 

https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20180223-1

Mulți oameni cu venituri mici probabil nu pot crede ca în fiecare luna le este furată suma de 2000 de lei. De unde, când salariile sunt atât de mici? Iată explicația. Un angajat cu carte de muncă cu un salariu net de 2000 RON contribuie 2200-2500 RON la bugetul statului[8]. Cineva care muncește la „negru” nu plătește direct la stat, însă salariul său este mic pentru că firma la care lucrează este ineficienta și nu poate investi (din cauza corupției generalizate, cum vom explica în paragraful următor).

Efectele corupției: sărăcie, emigrație, IMM-uri care nu se pot dezvolta

Primul efect este exodul forței de muncă spre alte țări. Cum putem crede că putem să ținem  oamenii în țară dacă salariile nete sunt de trei ori mai mici, deși productivitatea muncii este cu doar 40% mai mică? Cum pot firmele să plătească salarii nete mai apropiate de cele din Vest, când taxele pe munca sunt mult mai mari? Este imposibil.

Al doilea efect este distrugerea firmelor mici și a capitalului local, fără de care dezvoltarea economică este o iluzie. Mecanismul este simplu:

  • Dacă – de exemplu – un mic patron își deschide o firmă cu 10 angajați într-unul din orașele mari din Romania, cu greu poate angaja pe cineva fără sa ofere un venit net de 500 EUR / lună. Aplicând grila de impozite, costul firmei este de aproape 1000 de EUR / lună, un nivel ridicat chiar în Europa de Vest și imposibil de rentabilizat în România.
  • Care este soluția pentru patronul nostru? Va face contracte de muncă pe salariul minim și restul pana la 500 EUR va fi dat “la negru”. Și – ca să aibă banii lunar pentru aceste plăți este forțat să nu declare cel puțin 30% din venituri și, în plus, să scoată dividende din firmă pentru a plăti cash angajații (micșorând astfel capitalul)
  • Situația este și mai dramatică în construcții. De exemplu, pentru o lucrare facturată „la negru” de 300.000 de EUR (unde 100.000 EUR sunt costuri cu personalul, 100.000 EUR cu materiale și 20.000 este profitul), dacă patronul ar respecta codul fiscal, ar fi obligat să factureze 150.000 de EUR în plus (costurile cu personalul cresc cu 80.000 EUR taxe și se adaugă 72.000 EUR TVA pe factura finală), ar fi „scos din piață” de prețul prea ridicat.
  • Evaziunea pe care micul patron este obligat să o facă are două efecte perverse. Primul este imposibilitatea de a investi: firma, având rezultate “oficiale” mult mai slabe decât realitatea, devine ne-bancabilă – nu poate să investească pentru modernizare și creștere. Al doilea risc este un Fisc discreționar care influențează competiția: ANAF-ul știe foarte bine ca aproape toate firmele fac evaziune fiscală – cum însă nu le poate închide pe toate, alege (prin influența politica și mită), cine este protejat și cine nu.

Ce ne spun cifrele oficiale? Dezastrul este cât se poate de clar :

  • Veniturile la bugetul de stat sunt de doar 26% din PIB, al 2-lea cel mai scăzut nivel din UE, mult chiar sub nivelul de 35% din Europa de Est[9]
  • Avem evaziunea fiscală cea mai ridicată din UE: la TVA este de 38% (fata de 10% media Europeana[10]); 20-25% din angajați primesc salarii care nu sunt declarate (70% din totalul veniturilor lor), cea mai mare rata din Europa – de 2-3x mai mult decât în Polonia sau Ungaria[11]
  • Multinaționalele în Romania controlează aproximativ 40-50 la suta din veniturile totale ale firmelor și au 20 la suta din angajați, și ca regula sunt foarte atente sa nu fraudeze bugetul de stat (singurul instrument de optimizare folosit fiind preturile de transfer). Evaziunea pe TVA și pe contractele de munca este în mare parte “vina” IMM-urilor: rata de evaziune a firmelor mici fiind cel mai probabil de peste 50% atât pe TVA, cât și pe contractele de muncă
  • Nivelul de împrumuturi accesate de IMM-uri este de patru ori mai mic decât media europeană și a stagnat în ultimii ani, deși PIB-ul s-a mărit accelerat (sistemul bancar ne spune că doar 15% din firme sunt bancabile). IMM-urile se finanțează în special prin credit furnizor, o soluție care nu permite investiții pe termen lung și care creează lanțuri cu vulnerabilitate financiară în caz de criză.

Ce poate fi făcut

În primul rând, trebuie eliminată corupția – prin metode mult mai radicale decât ce s-a întâmplat până acum. Când un organism are un cancer avansat nu poate fi tratat cu aspirina. România ar trebui să înceapă să pregătească o operație dură de eliminare a vulnerabilităților. O direcție simplă ar fi să dăm înapoi jumătate din „taxa pe corupție” angajaților prin reducerea impozitelor pe muncă, în special, doar nu doar pentru cei cu salarii mai mici de 1000 EUR; cealaltă jumătate sa fie investita în infrastructură, spitale și școli.

Câteva măsuri sunt esențiale :

  • Eliminarea din sistem a aproximativ 100.000 de bugetari inutili și conectați cu rețelele de partid
  • Eliminarea pensiilor speciale și eliminarea cumulului între salariu la stat și pensie (în special în Ministerul de Interne și administrația locală/centrală; cu mici excepții unde există o criza reală de profesioniști, de exemplu în sistemul de sănătate)
  • Restructurarea radicală a „centrelor de coordonare” a corupției și ineficienței: CNAS, CNAIR, ANAF, PNDL
  • Descentralizare decizionala și financiară
  • Independența absolută a justiției.

În al doilea rând, trebuie schimbat codul fiscal în favoarea angajaților și patronilor, “prețul” însă fiind toleranță zero pentru evaziunea fiscală (care va fi acceptată de societate doar dacă marea corupție este pedepsită cel puțin la fel de dur) :

  • Reducerea impozitării pe muncă și introducerea unui sistem de credite fiscale (similar cu modelul olandez, de exemplu). Ținta ar fi impozite de maximum 15% pe salariul minim, 15-25% pana la 1000 EUR brut, 35% maxim pe salariile mari și, în plus, reduceri suplimentare pentru firmele mici în primii ani de activitate și pentru angajații care revin din Diaspora (de ex. primii 2 ani)
  • Penalități financiare dure pentru orice evaziune fiscală – datorate atât statului, cât și angajaților defavorizați – plătite direct de firma, administrator și acționar (pe lângă consecințele penale)
  • Introducerea obligativității plătii CAS și pentru pensionari (cuplat cu o creștere a pensiilor brute, în special a celor foarte mici) pentru a mari baza de impozitare
  • În combinație cu măsurile de mai sus, ar trebui rediscutat sistemul de salariu minim. În principiu – piața ar trebui sa regleze acest salariu. Însă, în Romania, sindicatele sunt practic inexistente și în multe zone geografice și branșe economice angajații nu au putere suficientă ca să își negocieze salarii decente sau să oblige firmele să respecte legislația fiscală și a muncii. O posibilă discuție ar fi despre un salariu minim mai ridicat în orașe și în firmele mari (de ex. 700 EUR brut, cu impozite mici) pentru stimularea migrației interne și reducerea migrației către UE.

Op-ed semnat de Andrei Caramitru, fondator al Kessel Run Ventures (fond investiții IT in Olanda), fost partener senior la McKinsey și BCG. Opiniile sale nu reprezintă poziția redacției.

 

Note:

[1] https://www.rand.org/news/press/2016/03/22.html

[2] Estimarea conservatoare este de 16-33 miliarde EUR (daca Romania nu reduce decât parțial corupția); costul este de 37-61 miliarde EUR daca comparația este făcută cu tarile cele mai avansate din UE

[3] https://newsweek.ro/politica/casta-specialilor

[4] Buget total CNAS : 33.7 miliarde RON (cf. openbudget.ro), din care peste 90% sunt cheltuiți pentru bunuri si servicii (cf. http://www.cnas.ro//theme/cnas/js/ckeditor/filemanager/userfiles/BUGET_FNUASS/Buget_2016.pdf). Studii pilot ale Băncii Mondiale au dovedit potențial de economii de minimum 20-30% doar prin centralizarea achizițiilor si obținerea unor preturi corecte. Impact mult mai mare poate fi obținut prin achiziționarea de medicamente generice si prin re-alocarea mai eficienta a budgetului. Nivelul de corupție din CNAS este  dovedit prin cazurile anchetate de DNA in care sunt implicați zeci de angajați si manageri (de ex. https://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-22565973-dna-90-persoane-trimise-judecat-dosarul-decont-rilor-fictive-cnas.htm)

[5] Din 2008 pana in 2016 numărul de angajați ai statului a crescut cu 120’000 (si probabil cu 150’000 pana in 2018), desi nivelul de ineficienta era foarte ridicat si in 2008 si intre timp digitalizarea ar permite reduceri suplimentare. Pozițiile unde numărul de angajați si salariile relative sunt mult peste media Europeana sunt la MAI, administratia centrala si locala; județele cele mai sărace având proporțional cel mai mare număr excedentar de angajați. Sursa: http://cursdeguvernare.ro/statul-angajator-in-romania-capitalista-un-altfel-de-raport-al-economiei-private.html, Eurostat. Ministrul Teodorovici estima recent la cel puțin 20% potențialul de reducere (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-20322323-eugen-teodorovici-20-din-administratia-publica-este-ineficienta-sunt-foarte-multi-stat-care-4-00-sau-mai-devreme-rup-usa-seful-finantelor-vrea-aiba-subordine-directiile-economice-din-restul-ministerel.htm). Conform Consiliului Fiscal, salariile din sectorul de stat fata de privat sunt cele mai mari din Europa de Est (http://cursdeguvernare.ro/fiscal-council-romanian-civil-servants-have-the-highest-wages-in-central-and-eastern-europe-relative-to-average-wages.html). Conform OECD, procentul de angajati la stat din total este mai mare decat majoritatea tarilor comparabile (https://www.oecd.org/gov/government-at-a-glance-2017-highlights-en.pdf )

[6] Total investitii in 2017: 26.7 miliarde RON (https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/executia-bugetului-2017-deficit-final-de-2-88-din-pib-cheltuieli-de-personal-ridicate-cu-22-cele-pentru-investitii-limitate-la-3-2-din-pib-mult-sub-tinta-17699801). Conform unor analize punctuale, costul final investițiilor statului este cel puțin dublu fata de benchmark-urile de cost Europene; in plus alocarea investițiilor este ineficienta si mai degrabă politica decât orientata spre dezvoltare

[7] Evaziunea fiscala totala este estimată la aproximativ 16-17% din PIB, cf. Consiliul Fiscal ( https://www.mediafax.ro/economic/consiliul-fiscal-estimeaza-evaziunea-fiscala-la-16-din-pib-in-2013-in-crestere-de-la-13-8-12935183 ); AT Kearney estimează evaziunea fiscala la 28% din PIB (http://www.bzb.ro/stire/evaziunea-fiscala-a-ajuns-la-28-din-pib-masurile-de-stopare-sunt-ca-si-inexistente-a62241). Guvernul a anulat in 2018 colaborarea cu Banca Mondiala pentru reforma si informatizarea ANAF, motivul (cf. surse din Banca Mondiala) fiind frica de a opri evaziunea firmelor „protejate” (30-50% din volumul total).

[8] Impozite pe munca de 1500 RON, TVA si accize de 500 RON, cel puțin 200 RON pe taxe locale si subvenționarea ineficientei utilitatilor publice. Jumatate din taxe ar putea fi reduse daca ar fi eliminata coruptia directa, cealalta jumatate ar putea fi redusa daca evaziunea fiscala nu ar fi atat de mare.

[9] Eurostat

[10] Eurostat

[11] Studiu Universitatea din Sheffield; https://www.academia.edu/35930618/Explaining_Undeclared_Wage_Payments_by_Employers_in_Central_and_Eastern_Europe_A_Critique_of_the_Neo-liberal_De-regulatory_Theory?auto=download ; alte studii includ: http://www.jaqm.ro/issues/volume-11,issue-1/pdfs/5_AD_.pdf

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

36 comentarii

  1. in sfarsit unul care spune ca trebuie sa CREASCA salariile prin reducerea impozitelor pe salarii

    in rest toti spun

    CRESTE INFLATIA !

    FUG INVESTITORII !

    • Nu x-ule ! Nici vorbă !!
      O altă încercare lamentabilă de manipulare din partea ta de pesedeu pârlit.

      Autorul zice că,, corupția este un fel de supraimpozitare care dacă nu ar exista, sau s-ar diminua drastic mai realist, ar putea duce la creșterea salariilor.

      Nu !!! Nu o creștere pe model pesedeu care înseamnă cumpărare de voturi fără să oprești corupția.

      Mai clar !! Să nu mai fure pesedeul și banii rezultați să meargă la salarii. Cu beneficiu multiplu prin putere de cumpărare care duce la afaceri mai multe, de bani mai mulți adică un standard de viață mai ridicat.

      Sau altfel !!!! Tu, morjan, sistatul și antena a 3a, guiță BelgrădeanulTV ,pesedeul, tăricel, tri bubiț și nicolicea, Codrin, șerban nicolae, analfabiata veorica, carmen dan Ș.A.M.D. SĂ MURIȚI TOȚI DE FOAME !!!!!!!!!!!!

    • Spune ca trebuie scada impozitele pentru salariile mici si sa creasca pentru cele mari. E o mica diferenta dar esentiala. Si e si logic de ce. Pentru ca o mare parte din angajati au salarii foarte mici si atunci cand ai prostia aia de cota unica, ii taxezi pe aia disproportionat fata de cei cu salarii mari. Pentru ca o afacere in care ai salariati cu salarii mici inseamna ca e la limita profitabilitatii si nu poate creste salariile mai mult si asa sunt majoritatea pentru ca nu toti facem firme gen Google sau Apple. Si atunci e absurd ca pe aceste salarii mici sa pui fix acelasi procent de taxare ca pe salarii mari pentru ca inerent intreprinzatorul nu va fi profitabil si va da spaga ca sa supravietuiasca. Dar cine sa inteleaga, toti reproduc mecanic ideea ca cota unica e buna. E buna pentu cei cu salarii mari care platesc infim, restul emigreaza sau supravietuiesc.

    • @ ionic(a) far’ de ….

      1. faptul ca daca scazi nivelul coruptiei aduci mai multi bani la buget este o „noutate” care intra in aceeasi categorie cu faptul ca mi-ai spune ca „apa curge daca are intre 0° C – 100° C”.

      eu semnalam faptul ca este prima persoana pe care G4 o promoveaza si care spune ca marirea salariilor este o solutie viabila.

      BNR si alti „guru” financiari spun de „n” ori ca marirea salariilor duce la inflatie, dar uita sa spuna ce efecte pozitive are.

      De ex inclusiv BNR scapa in presa niste avanataje:

      „BNR anunță care e urmarea tendinței de creștere a salariilor”

      „Mai mulți membri ai Consilului de Administrație al Băncii Naționale a României consideră că tendința de creștere a salariilor din economia românească va contribui la reducerea emigraţiei în zona puţin calificată şi în cea înalt calificată.”

      https://www.cotidianul.ro/bnr-anunta-care-e-urmarea-tendintei-de-crestere-a-salariilor/

    • @ ionic(a) far’ de ….

      „Productivitatea pe salariat – marea diversiune colonialistă”

      „Dacă angajații sau eventual sindicatele din care fac parte cer salarii mai mari, invariabil angajatorul răspunde fie că productivitatea nu permite, fie că mărirea este condiționată de măsura în care productivitatea permite.”

      „Dacă întrebi de ce în Germania, de pildă, salariile sunt de 7-8 ori mai mari decât în România, invariabil răspunsul, cu statisticile pe masă, este că din cauza productivității pe salariat mult superioare acolo față de aici.”

      „Cum dracu’, la aceeași muncă și la absolut aceleași condiții tehnologice și de organizare, poate fi mai mare productivitatea unui salariat într-un loc decât în altul, de exemplu în Germania, decât în România?!”

      „Simplu! Productivitatea este un indicator care are la”

      ” NUMARATOR „producția“ și la NUMITOR numărul de salariați (angajați)”

      [NUMARATORUL] „producția“ […] are, în esență, două componente:

      „compensarea salariaților“ și „excedentul brut de exploatare“

      (mai pe șleau și mai simplu: SALARIIși profituri)

      „Cu alte cuvinte, la condiții identice,

      cu cât SALARIILE SUNT MAI MARI, numărătorul este MAI MARE

      și, deci, PRODUCTIVITATEA salariaților este MAI MARE! ”

      „Fiind componenta principală a numărătorului din indicator, numai CRESTEREA SALARIILOR duce automat la creșterea productivității”

      „În plus, pentru glorificarea și cimentarea relației coloniale, se teoretizează nevoia salariilor mici la periferii, astfel încât minunatele capitaluri din centru să vină să mântuiască periferiile.”

      „Ceea ce, în termenii trădătorilor de neam și țară de la periferii, înseamnă practicarea aici a salariilor mici pentru asigurarea „atractivității“ investiționale.”

      https://www.cotidianul.ro/productivitatea-pe-salariat-marea-diversiune-colonialista/

    • @ IONIC

      ” Dacă ne luăm după guvernatorul Isărescu, de departe cel mai vajnic justificator al salariilor mici din România, explicația se află în nivelul productivității, considerat cel care condiționează și trebuie să condiționeze nivelul salariilor într-o economie.”

      „Că se înfundă în nemernicia propriilor explicații o dovedește faptul că realitățile se încăpățânează să arate o cu totul altă față, mult mai hâdă decât conexiunile la care ne invită domnia sa.”

      „Datele statistice ale UE (Eurostat) indică o diferență de productivitate”

      ” între, de pildă, Germania și România, ”

      „de 3,8 ori”

      (65.500 euro pe salariat față de 15.500 euro pe salariat).”

      „Și atunci, de unde, în medie, o diferență de salarii de 7-8 ori?!”

      „Isărescu și oamenii domniei sale nu au absolut nicio explicație!”

      „Nici nu se străduiesc să o caute, darămite s-o găsească!”

      „Căci dânșii o știu, dar nu vor să ne-o spună explicit și nouă. Este amprenta colonială! Salariile mici constituie amprenta colonială nu numai ca explicație, ci și ca instrument colonial și efect colonial.”

    • @IONIC

      ca sa-ti mai dau ocazia sa „te dai” la mine: AUTORUL ARTICOLULUI DA VINA PE IMM-uri, dar nu zice nimic de marsavia pe care o fac multinationalele/

      „Multinationalele opereaza de fapt in Romania un jaf de proportii abominabile”

      „Cine sunt evazionistii?”

      „Pai, sa constatam ca FIRMELE CU CAPITAL STRAIN, care detin cel putin jumatate din cifra de afaceri din economia din Romania,

      „raporteaza PROFITURI de CATEVA ORI MAI MICI decat firmele cu capital romanesc,

      „dandu-se deci nu doar mai putin rentabile decat cele din urma, dar chiar nemaiintelegandu-se de ce isi pierd timpul pe aici, fara profituri si unele cu pierderi peste pierderi!”

      „Multinationalele opereaza de fapt in Romania un jaf de proportii abominabile, iar politicienii si administratorii fiscali romani patroneaza o bataie de joc fara egal in Europa si in istorie la adresa propriului popor.”

      https://www.bzi.ro/ilie-serbanescu-multinationalele-opereaza-de-fapt-in-romania-un-jaf-de-proportii-abominabile-638770

    • @ IONIC

      oare de ce real madrid, chelsea si alte echipe de fotbal isi platesc regeste fotbalistii ?

      pt ca presteaza

      asa si cu firmele romanesti. daca nu pui taxe mici pe salarii oamenii buni pleaca din tara

      e un cerc vicios

      dna + anaf nu au recuperat o picatura din cati bani s-au sifonat din romania

      pt ca o tot o dam cu coruptia – cu mita : ati auzit vreun strain / firma straina care sa fi fost deranjat(a) pentru ca a mituit vreun roman ????

    • @x. Stai să înțeleg !! Tu vrei să mă convingi, cu decupaje și trimiteri, din cotidianul ? Hârtia în care semnează roșca stănescu și restul penalilor ? Da? Cu articole ale frecventulului la a3a căcătoare ilie șerbănescu ?

      Băi ăsta !! Bâ ! Iremediabil pierdutule !!

    • @ IONIC(A)

      „maestre”, exista niste adevaruri imuabile care nu tin de culoarea politica si de ziarul in care sunt tiparite

      de ex:

      – faptul ca operatia de adunare „1 + 1 = 2” (in sistemul zecimal) este inteleasa de oricine stie o boaba de aritmetica,

      – faptul ca acceleratia gravitationala are aproximativ aceeasi valaore pe tot globul
      ——–

      doar pt ca nu pot sa-ti dau linkuri de pe hotnews, ziare.com, g4 care sa -ti descrie cat de malefice sunt legile care au fost facute pt cresterea profiturilor multinationalelor nu inseamna ca lucrurile descrise de serbanescu nu sunt reale

      de fapt realitatea este alta: eu nu iti pot da nici un link de pe site-urile tale preferate pt ca aceste situri iti prezinta adevarul privit doar dintr-o anumita perspectiva

      de aceea am salutat g4 pt publicarea acestui articol care scapa un ADEVAR pe care voi # KONDENSATORII nu il puteti „digera” mental – caci multi cu care am intrat in dialog doar rumega, nu gandesc

    • @x. Am înțeles bine ? Dacă 1+1=2, eu rumeg și tu gândești ? Da ?

      Sau după cum ziceam eu. Nu mă interesează părea penalilor. Iar tu insiști să mă convingi că aceștia sunt singurii care spun adevărul, ba ai căutat și în altă parte dar nu ai găsit nimic.
      Cu alte cuvinte, Stalin ar fi cel mai îndreptățit să ne explice esența păcii sociale, Mao Țedong progresul societății, Pol Pot relațiile cu alte partide politice … sau mai de-ai casei; varanul (șeful tău) contabilitatea, năstase buna guvernare, roșca stănescu bunul mers al bursei, badea deontologia în televiziune ș.a.m.d.

      Toate astea pentru că 1+1=2 !!

      Bravo !

      Da’ știi ce ?!? Nu mai mânca din bucătărie, mănâncă din containerul de gunoi !!

      Poftă bună !!

  2. România are mulți bani, dar e prost administrată. Asta este clar. În primul rând trebuie învestit masiv și eficient în infrastructură, iar restul va veni de la sine. Oricum acesta este nivelul maxim pe care îl poate atinge România. Deși au trecut 30 de ani de la revoluție, nivelul de trai este mult sub alte tari din vest in anii 90. Oamenii sunt de vina. Mentalități care nu se vor schimba niciodată.

  3. Foarte bun articolul. Insa ciumatii nostri au alta agenda..asteptati-va la o crestere a taxelor la anul!

    • Da, dar dacă românii strigă cu toţii MUIE PSD în 2019 şi 2020 în drum spre urne, atunci hemoragia economică poate fi oprită.

      Românii trebuie să ceară schimbarea şi să o susţină.

  4. Sunt tinerii care trebuie sa miste tara asta. Pregatirea de exceotie a celor ca Andrei sau Sergiu arata potentialul acestui popor. Sa speram ca ei sunt normalitatea in evolutia istotica iar cevtraim azi un accident regretabil dar trecator.

  5. Una dintre marile probleme ale economiei românești o reprezintă cu adevărat valoarea mare a impozitării muncii, care generează evaziune. Enumerarea măsurilor de reglare a disfuncționalităților este ceea ce am spus, o simplă enumerare din categoria ” trebuie să se facă asta ca să fie bine ”. Când spui ”Eliminarea din sistem a aproximativ 100.000 de bugetari inutili și conectați cu rețelele de partid” ai enunțat o utopie, niciodată nu se va întâmpla acest lucru când spui că un număr de bugetari sunt inutili și trebuie eliminați ( indiferent ce partid ar fi la putere ). Pentru acest lucru trebuie să spui prin ce fel de algoritmi și analize ai ajuns la această concluzie. Apoi, după ce ai stabilit numărul de funcții care trebuie desființate trebuie să mai spui și ce faci cu oamenii care ocupă acele funcții, nu că trebuie să-i elimini. O posibilă soluție ar putea fi următoarea: cei ale căror funcții se desființează au la dispoziție 3-6 luni să-și găsească de lucru în domeniul privat, iar pentru o perioadă de 3-5 ani statul român va compensa pierderile de venituri pentru cei ale căror venituri se vor diminua la noul loc de muncă. Cred că o astfel de abordare ar avea sorți de izbândă, oamenii nu se vor simți ”inutili și eliminași” și vom avea toți de câștigat.

    • Doar o intrebare: cati ani ai lucrat la “privat” (in caz ca asa ceva s-a intamplat) si cati la “stat”?

    • In tara asta se pot automatiza multe procese si activitati pentru a elimina birocratia si trepadusii plimbatori de hartii dintr-o parte in alta. Taxele, impozitele, asigurarile pot fi regandite pentru acces online si prin ‘ghiseuri virtuale’ amplasate in locatiile in care oamenii nu au acces facil la internet – n.b. totusi, populatia trebuie educata in sensul asta. Eliberarile de tot felul de hartii, certificate, carti de identitate, pasapoarte etc pot fi efectuate electronic si expediate prin posta. Sunt solutii si pentru aspectele legate de securitate, confidentialitatea datelor etc – ptr GDPR, compliance.
      Mai degreaba ‘curata’ bugetarii inutili, plimbatori de hartii, prin automatizari si redistribuie bugetul catre ‘bugetarii’ din sanatate, invatamant, siguranta etc. Mai mult, i-ar ajuta si pe cei din urma prin eliminarea birocratiei (ex. birocratia din spatele unei plangeri la politie, fisele medicale pot fi electronice, formulare predefinite ce pot fi completate mult mai usor etc).

      Dar ce interes ar avea japitele politice sa faca lucrurile astea? Doar n-o sa-si supere electoratul lipsit de educatie, incapabil sa inteleaga evolutia, tehnologia, accesul la informatie si valorile unei societati functionale.

    • @Lita- cred ca ai lucrat si lucrezi la stat ca bugetar.

  6. de acord cu dvs
    scadeti impozitele la 10-15% pt cei sub 1.000 euro net sau mai iesim o data in Piata Victoriei

  7. Cu coruptia are dreptate, dar cu taxele nu in totalitate.
    Taxele sunt mari pentru ca 25% se duc in sistemul de pensii si 10% la sanatate.
    Problema principala sunt pensionarii (mai ales cei care voteza PSD).
    Pensionarii acum traiesc mai mult decat in trecut, au pensii mai mari si se duc toata ziua la doctor. Un salariat tine 2 pensionari in spate si sistemul corupt din sanatate care mananca banii.
    O solutie ar fi sistem privat de sanatate si pensii private. Dar nu mai are cine sa plateasca pensiile speciale dupa.
    Alta solutie mai drastica ar fi limitarea la 70 de ani de trait in cazul pensionarilor.

  8. Excelenta analiza. Numai cine nu stie ce inseamna sa ai o mica afacere onesta in ROU nu intelege. Pur si simplu te sufoci daca respecti legea. Asa ca inchizi pravalia. Cum am facut si eu. Si ma pregatesc si de emigrare. Romania= studiu de caz despre cum moare incet o tara! Multumim PSD!

    • Da, si eu zic ca e cea mai buna analiza pe care am citit-o vreodata in media economica. Dar nu as arata cu degetul spre PSD care a propus reintroducerea impozitului progresiv. Uite ca omul a spus ca taxarea progresiva e una din solutii si sunt perfect de acord. Am cativa prieteni antreprenori care exact asta fac : nu isi permit sa plateasca angajatii cu salariul real pentru ca ii termina taxele. Si da, mai nene, ca eu , mic intreprinzator care angajeaza un om cu salariu de 500 euro pe cartea de munca (ca nu pot mai mult in piata romaneasc) , sa pot fi profitabil, trebuie sa ma coste taxele la stat maxim 15% nu inca 500 euro. Altfel nu merge, efectiv nu merge pentru ca piata romaneasca nu se compara cu cea din vest ca valoare, preturi oferite, etc. Si sa fim seriosi, sunt prea putine firme in Romania care isi permit sa dea salarii mari , majoritatea se chinuie cu salarii mici. E o fractura imensa aici, avem 1.5 milioane de salariati (adica vreo 1/3 din total) care sunt la salariu minim si probabil mai primesc ceva in plus cash in mana. Statul pierde enorm aici. Daca ar avea impozitare diferentiata, aceste salarii ar iesi la suprafata, firmele n-ar mai da spaga, ar deveni mai capitalizate, ar avea acces la credite, economia s-ar misca mai bine. Cota unica e o mare aiureala , creeaza discrepante sociale uriase si incurajeaza emigratia angajatilor prost platiti care raman intr-o capcana a salariilor mici.

    • @Marius
      In 2018, cota de impozit pe salarii este de 10%. Teoretic aceasta este unica, in practica insa rezultatele finale difera, intrucat se aplica unei baze formate din venit minus deducerile personale. Deducerile sunt invers proportionale cu marimea veniturilor: mai mari la salariile mici si mai mici sau nule la salariile mari.

      Asadar, avem deja o forma de protectie pentru veniturile reduse. Desigur, e loc suficient pentru amplificarea ei. Dar asta trebuie sa se intample ca o consecinta a scaderii generale a gradului de impozitare (taxa pe coruptie), nicidecum printr-un „transfer” de la veniturile mari prin cresterea abrupta a cotei pentru acestea catre 25-30%. Daca s-ar incerca acest ultim scenariu, salariatii de top ar cauta si gasi rapid portite de scapare, gen contracte pe PFA sau refugiul catre plata din dividende – ceea ce nu este deloc de dorit.

    • @cornel
      De acord cu ce scrii.
      Daca alegi sa respecti integral legislatia fiscala intr-o ramura a economiei unde evaziunea e omniprezenta, concurenta te „mananca” in maxim un an de zile prin preturile de vanzare mici pe care le practica, consecinta a costurilor fiscale mult mai reduse in comparatie cu ale tale…

  9. Pentu ce sa introduci CAS la pensionari? Doar ei sant deja la pensie nu mai au pentru ce sa contribuie la fondul de pensii pentru cand se vor pensiona. Cred ca voiai sa spui CASS dar vad ca nu prea faci deosebirea intre ele si iti permiti sa emiti tot felul de teorii.

  10. In sfarsit incep sa apara si analize care tin cont de cauzele reale ale masivei emigratii romanesti. Desi autorul se cam fereste s-o spuna si p-aia cu lacomia/prostia/coruptia/cretinatatea/habarnismul care domneste si-n brivat. Ba chiar surclaseaza net incompetenta „clasei” p*litice. Din pacate „solutiile” propuse au „decat” caracter de ipoteze. Deoarece republica-sovietica-socialista-horrordocsa, dupa f multa vreme de lalaiala pe bani imprumutati, a intrat deja in zona din care revenirea a devenit imposibila.
    Da, un inceput corect ar fi fost reducerea fiscalizarii muncii. Urmata de alte masuri complementare de stimulare/sustinere + alte forme de recompensare a productiei cu valoare adaugata… etc. Doar c-a fost valabil candva. Momentul crucial a fost 2009. Ales de catre (re)fo’mistii-„da-dreapta” sa creasca taxele, sa dea in plus la trantori, sa taie retributia muncii (ha ha ha ha…) si cate alte asemenea fracturi ale logicii si politicii elementare de dreapta. Dat fiind ca cei care, pana atunci, mai aveau o umbra de speranta au inteles ca solutia este radicala si individuala… a urmat realul exod. Care a accentuat prabusirea. Irevocabila. Mai deunazi ‘fo’mistu-sef se cracana pe la tembelizor pomenind despre specialisti: sa cheme specialistii domn’e. Nu mai sunt bah comu’istule, i-ai gonit pe toti.

    • @Ronald
      De ce ar lua politicienii masuri practice care sa avantajeze cetatenii activi, competenti in domeniul lor profesional, cu spirit de intiativa, daca acestia – in majoritatea lor – nu se deranjeaza o data la 4 ani sa mearga la vot?

      La parlamentarele din 2016, am fost la urne in jurul orei 10. In sala si pe coridoare eram numai 2 persoane tinere. Restul numai pensionari, imbracati ca la nunta, cu costum si la cravata – semn ca se pregatisera din timp si nici nu concepeau sa absenteze.

    • Este o foarte buna intrebare @Motanul gri. Insa ‘decat” retorica. Raspunsu(l/rile) pertinent/e ar fi venit tocmai din acea zona. A celor competenti profesional, integri peste media pupatorilor de moaste si care… da, nu se deranjeaza se mearga la vot odata la 4 ani… dar (te-)ai-intrebat/inteles de ce?
      (Poate sa para lipsa de modestie deoarece sunt parte a unei astfel de multimi, totusi minoritara intr-o „tara” lipsita de fundamente reale) Absenteismul despre care pomenesti are doua cauze fundamentale:
      1.absenta unei posibilitati reale de a vota pentru ceva… hai fie, cineva;
      2.tocmai constientizarea faptului ca apartin unei minoritati, care, in chiar eventualitatea unei prezente integrale la urne + votul pentru, n-ar conta in marea massa a pulimii rosii. Dincolo de realitatea ca, in special datorita atitudinii ‘fo’mistilor-dreptaci, ponderea acestei multimi pe listele electorale se scrie acum cu o singura cifra. Chiar ai mentionat asta.

  11. Vorbe vorbe. Unul pare ca explica mai deștept ca altul. Nu s-a redus numărul bugetarilor de pe vremea lu’ Băsescu și al sau referendum cu treaba aia, cine ar pune mana sa îi scoată pe cei 100.000 de inutili? Doar la primarie au crescut numărul de personal, sa nu mai zicem de restul instituțiilor. Zic se va schimba ceva în 30-40 de ani când alta generație de oameni va ocupa TERITORIUL Romeniei și nu se va schimba nimic cu cei prezenți acum

  12. Foarte bun si structurat articolul, insa ‘Singura diferență între România și statele din UE este costul mult mai mare al corupției, care trebuie finanțat de undeva…’

  13. ADICA TERICEANU IA DE LA SARACI SI DA LA CEI BOGATI ?

  14. E adevarat ca am plecat de ceva vreme din RO dar nu am auzit sa se fi schimbat matematica intre timp. Mai exact: salariul brut – taxe = salariul net. Taxele sint calculate PROCENTUAL. Valoarea neta a taxelor este MAI MARE la un BRUT mai mare si invers. Aritmetica de clasa a 5-a. Deci unde naiba este suprataxarea salariilor mici? Procentul e ACELASI pentru toate categoriile de salariati. In Franta, din vremuri apuse si de frica Partidului Comunist destul de puternic à l’époque, exista si e in vigoare si azi, impozitarea progresiva in care primii 14000 si ceva din venitul anual impozabil nu se impoziteaza, urmatorii 18000 parca se impoziteaza cu nu-stiu-cat samd, gasiti nivelele pe net. Efectele nu sint cele dorite, va asigur. Se discuta de schimbare dar nimeni nu are coaie politice sa faca reforma sistemului de impozitare in sensul corect. Ba chiar dimpotriva, socialistii au marit taxarea marilor averi/venituri. Stiti unde se va ajunge? Vor fi in Romania muuuulti salariati cu salariul minim (neimpozabil) iar restul de bani vor fi primiti la negru, cel mult din optimizarea fiscala, LOL. Concluzie: cota unica e o masura liberala foarte buna, terminati cu prostiile socialist-comuniste.
    PS: citind articolul ma intreb daca nu cumva autorul si-a facut studiile la Moscova si nu, asa cum pretinde, in vest.

  15. „Introducerea obligativității plătii CAS și pentru pensionari”
    Ce morală ar fi aici?
    CAS e cică în folosul cetățeanului, să nu rămînă muritor de foame dacă ajunge bătrîn.
    Unul care a ajuns deja bătrîn, a acumulat deja stagiul de cotizare la pensie și are deja pensie, dar mai vrea să cîștige un ban în plus pe lîngă pensie (poate lucrează cu contract parțial), trebuie să-l cocoșezi și cu CAS-ul?
    Care e logica economică de a descuraja bătrînii să mai cîștige un ban pe lîngă pensie muncind dacă mai sînt în stare? Dacă omul chiar vrea, să plătească CAS și apoi să i se recalculeze periodic pensia pe baza stagiului suplimentar cîștigat (birocrație în plus), dar să-i iei cu forța bani înseamnă furt de la un bătrîn, în numele ocrotirii bătrînilor.