SINTEZA Marele recul cu efecte pe termen lung. Pe mâinile cui au încăput Academia Română, Memoria națională, Educația și Cultura

Cele mai importante instituții de cultură din România au ajuns să fie conduse, aproape fără excepție, de personaje controversate: noul președinte al Academiei Române este un istoric naționalist, admirator al modelului Poloniei, Cehiei și Ungariei, la noul președinte al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a ajuns unul dintre susținătorii fostului lider PRM, Vadim Tudor, iar în Colegiu PSD l-a nominalizat pentru un nou mandat pe Cazimir Ionescu, deși a fost trimis în judecată pentru crime împotriva umanității în dosarul mineriadei. La Ministerul Educației avem un rector acuzat de plagiat care recunoaște că face dezacorduri și alte greșeli gramaticale, iar ministrul culturii lipsește practic din peisaj în anul Centenarului sau se remarcă doar prin proiecte minore.

G4Media.ro vă prezintă inventarul instituțiilor-cheie care influențează în mod decisiv cultura, memoria și educația românească, încâpute în mâinile unor personaje cel puțin controversate. Unii sunt expresia unui tip de restaurație în cultura română,  în timp ce alții evidențiază contraselecția, fenomen tot mai frecvent în ultimii ani.

Istoricul Ioan Aurel Pop, ales joi, 5 aprilie, preşedinte al Academiei Române, s-a remarcat pe scena publică prin câteva gesturi controversate. În 2012 a votat împotriva verdictului de plagiat în legătură cu doctoratul lui Victor Ponta, iar în acest an a refuzat să-şi asume semnătura pusă pe o scrisoare de susţinere a ministrului Educaţiei, Valentin Popa. Rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, Ioan Aurel Pop a promovat constant un discurs naţionalist, cu accente protocroniste. Nu mai departe decât în luna februarie, Ioan Aurel Pop făcea direct apologia naţionalismului promovat agresiv de câteva ţări vecine, unde programa şcolară e modificată cu rapiditate pentru a pune accentul pe propaganda ideologică. “Uitați-vă ce se întâmplă şi mai aproape de noi, în Polonia, în Cehia, în Ungaria, cum reînvie aceste tradiții, inclusiv prin școală. Eu nu pledez pentru închiderea în sine și nici pentru naționalismul înțeles ca o apăsare și ca un egoism de tip etnico-național, Doamne fereşte!. Dar militez pentru demnitate în afirmarea propriilor valori. Dacă nu vom reuși să-i învățăm pe tineri să prețuiască valorile în mijlocul cărora s-au născut, atunci vor rămâne tot mai mulți în străinătate și vor crede că o școală din Elveția e mult superioară, deşi mulţi nu se adaptează”, declara Ioan Aurel Pop într-un interviu televizat în luna inuarie.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Omul lui Vadim Tudor, președintele CNSAS. Constantin Buchet, propus de Guvernul Dăncilă şi fost reprezentant al partidului extremist România Mare în Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a fost ales marţi, 3 aprilie, preşedinte al instituţiei. Deşi în Colegiul CNSAS exista posibilitatea unei majorităţi anti-PSD, în cele din urmă candidatul susţinut de Guvernul Dăncilă a fost ales preşedintele instituţiei. Constantin Buchet demisionase în 2005 din colegiul CNSAS după ce dezinformase opinia publică, apărându-l pe Corneliu Vadim Tudor (şeful PRM) într-un scandal celebru în epocă. Astfel, după ce Academia Caţavencu a scris că Vadim i-a furnizat scriitorului Eugen Barbu fete minore, Buchet a dat un comunicat de presă în care a dezminţit informaţiile publicate de ziarişti. Colegiul CNSAS a verificat arhivele şi a descoperit că Academia Caţavencu relatase corect informaţiile din arhive. Buchet a demisionat la finalul scandalului. PSD l-a nominalizat pentru Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) și pe Cazimir Ionescu, trimis în judecată de procurorii Parchetului Militar în iunie 2017 pentru crime împotriva umanităţii în dosarul Mineriadei din 1990. Cazimir Ionescu face parte şi acum din Colegiul CNSAS, dar mandatul său a expirat şi aceasta era ocazia ca PSD să-l înlocuiască cu un alt reprezentant.

Gelu Voican Voiculescu, cercetat penal în dosarul Mineriadei, a fost ales director la Institutul Revoluției. Ziarul „Adevărul” a dezvăluit vineri, 30 martie, că Gelu Voican Voiculescu, cercetat penal în Dosarul Mineriadei, a fost ales director al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, instituţie subordonată Senatului. Surse interne au declarat pentru „Adevărul“ că fostul director, Claudiu Iordache, a fost schimbat după o acţiune în forţă a grupării: Cazimir Ionescu, Gelu Voican Voiculescu, Vasile Cuteanu, Răzvan Teodorescu. Salariul lui Gelu Voican Voiculescu: 7.359 de lei lunar. IRRD are un soi de conducere colectivă: un Colegiu Naţional, condus de fostul preşedinte Ion Iliescu, alături de alţi 25 de membri, printre care: Gelu Voican Voiculescu, Cazimir Ionescu, Răzvan Teodorescu, Vasile Cuteanu, Eugenia Iorga. Conform legii, Colegiul Naţional alege un director pe o perioadă de 5 ani. Mandatul lui Claudiu Iordache, unul dintre liderii Revoluţiei de la Timişoara, expiră în 2019, au declarat pentru „Adevărul“ sursele citate.

Ministrul educației și acuzațiile de plagiat. Despre ministrul Educației, Valentin Popa, care este rector al Universitătii „Ștefan cel Mare” din Suceava începând din 2012, jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit într-un articol publicat în Pressone, că s-a autoplagiat în cel puțin trei articole științifice. Șercan a dezvăluit o serie de plagiate din lucrările și doctoratele unor importante figuri publice. Autoplagiatul este una dintre formele grave de încălcare a eticii universitare, explică sursa citată. Se comite un autoplagiat când un autor publică o lucrare (articol științific, studiu, capitol de carte sau chiar carte) de două sau de mai multe ori, fără a menționa că respectivul text a fost publicat anterior și fără a-l însoți de elementele de identificare ale articolului sau volumului în care a apărut prima dată. Ministrul Popa era deja profesor universitar în momentul în care s-a autoplagiat într-o serie de lucrări științifice, scrie Emilia Șercan. Ministrul Educației s-a remarcat la începutul mandatului printr-o serie de greșeli gramaticale, Popa admițând la audierea sa în comisiile de specialitate că a făcut dezacorduri în exprimare: „Am făcut cu sigurantă și dezarcorduri, am avut probabil și bâlbe, și cuvinte stâlcite, în general, datorate emoției (…) Nu neg că am făcut astfel de greșeli, nu sunt onorante nici pentru un rector, cu atât mai puțin pentru un ministru al Educației Naționale”, a mai spus Popa, care a subliniat, potrivit HotNews.ro, că „am văzut și intervenții care mă criticau care erau pline de dezacorduri”.

Ministrul culturii, inexistent în anul Centenarului. „Regretabil este faptul că în Anul Centenarului Marii Uniri, luptele interne din PSD şi desele schimbări ale  miniştrilor Culturii şi în rândul secretarilor de Stat ai Departamentului Centenar au pus cruce pregătirilor proiectelor de ţară dedicate celor 100 de ani de la făurirea Statului unitar modern”, se arată într-o moțiune de cenzură inițiată de Opoziție, dar respinsă în Parlament. George Ivașcu nu s-a remarcat în activitatea de ministru prin niciun proiect de anvergură în anul Centenarului. G4Media.ro a dezvăluit recent că pe lista proiectelor finanțate cu ocazia Centenarului Marii Uniri se numără și Festivalul Cerbul de Aur, produs de TVR, care va primi de la Ministerul Culturii 4,6 milioane de lei. Festivalul e mort din 2009, când a avut loc ultima ediţie. Un comitet prezidat  de premierul Viorica Dăncilă a decis finanţarea a 43 de proiecte, în valoare totală de 14,8 milioane de lei. Cele mai multe proiecte prevăd organizarea de conferinţe, simpozioane pe tema Unirii. Cerbul de Aur este un festival de muzică uşoară ce are loc în Piața Sfatului din Brașov. Festivalul a intrat într-un declin accentuat în anii 2000. Din lipsă de finanţare, festivalul nu s-a mai ţinut din 2009. Printre proiecte se mai numără construirea şi amplasarea unor statui, constituirea unui fond de carte în Republica Moldova (Ministerul de Externe), realizarea unor documentare la TVR şi Radio România, realizarea unui Muzeu virtual al Unirii.