Zecii de mii de maghiari au participat la o manifestaţie la Budapesta împotriva legii ce restrânge finanţările din străinătate pentru ONG-uri şi presă

Zeci de mii de persoane au participat duminică la Budapesta la o manifestaţie împotriva unui proiect de lege prin care premierul conservator ungar Viktor Orban deschide calea sancţionării şi chiar interzicerii unor ONG-uri şi mass-media care primesc finanţări din străinătate, relatează agenţia de știri EFE.

„Limitarea drepturilor societăţii civile şi ale presei libere ne restrânge capacitatea de a ne informa obiectiv despre viaţa publică şi de a ne sprijini reciproc”, au susţinut organizatorii protestului.

Vorbitorii la miting, majoritatea studenţi, dar şi profesori, scriitori, „influenceri” şi alţi simpatizanţi ai opoziţiei liberale, au denunţat proiectul de lege ca fiind un instrument de control suplimentar al activităţilor societăţii civile din Ungaria.

„Libertatea presei este atacată”, a clamat la protest Marton „Csoki” Szabo, un cunoscut youtuber ungar, care a îndemnat populaţia „să protesteze împotriva proiectului de lege, astfel încât cei aflaţi la putere să simtă rezistenţa”, transmite Agerpres.

Premierul Viktor Orban şi alţi membri ai guvernului său afirmă că entităţi precum Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a SUA (USAID) – a cărei activitate a fost suspendată de noul preşedinte american Donald Trump – au sprijinit financiar diverse mass-media şi ONG-uri din Ungaria în timpul administraţiei fostului preşedinte american Joe Biden „pentru a răsturna guvernul” conservator ungar şi pentru a instala în locul acestui un „guvern marionetă” agreat de Bruxelles.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Ministrul Sănătăţii: De anul viitor, nou-născuţii vor fi testaţi în maternitate pentru 18 biomarkeri, în loc de trei

Laura Nițulescu

UE, la un pas să devină victimă majoră în războiul hibrid al Rusiei, avertizează ministrul de Externe din Lituania: Un act de sabotaj feroviar în Polonia este doar cel mai recent semn că blocul trebuie să răspundă la tacticile Moscovei

„Reţeaua de corupţie care conduce întreaga lume a politicii şi presei occidentale trebuie eliminată”, a indicat Viktor Orban în faţa parlamentului de la Budapesta, unde a promis în februarie că va merge până la capăt „cu orice preţ” în adoptarea unei legislaţii menite să protejeze suveranitatea naţională şi, urmând exemplul noii administraţii americane a preşedintelui Trump, va dezvălui finanţările străine de care au beneficiat mass-media ungare.

Un proiect de lege conform acestei promisiuni a fost prezentat miercuri în parlament de partidul Fidesz al lui Orban. Această „lege a transparenţei vieţii publice” conferă prerogative sporite Oficiului pentru Apărarea Suveranităţii Naţionale (SZVH), instituţie nou creată de Orban şi a cărei desfiinţare este cerută de Comisia Europeană.

Acest oficiu nu are autoritatea de a impune sancţiuni, dar întocmeşte rapoarte despre presupuse ingerinţe externe, iar conform proiectului de lege propus miercuri va putea investiga orice organizaţie despre care autorităţile consideră că influenţează negativ opinia publică în chestiuni precum statul de drept, unitatea naţiunii, responsabilitatea faţă de maghiarii din afara graniţelor, familia, securitatea naţională, identitatea constituţională sau cultura creştină.

Astfel de ONG-uri sau publicaţii vor fi plasate pe o listă neagră şi vor putea primi fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului, care le va aplica şi prevederile legislaţiei privind combaterea spălării de bani. De asemenea, băncile vor trebui să raporteze orice transfer de fonduri din străinătate către aceste organizaţii, iar dacă ele obţin fonduri pe alte căi vor fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori suma acestor fonduri şi riscă inclusiv scoaterea în afara legii.

Anterior, în 2017, Ungaria a adoptat o lege care obligă ONG-urile ce primesc din străinătate finanţări de peste 23.000 de euro să prezinte lista donatorilor şi să se auto-eticheteze drept „organizaţie finanţată din străinătate”. Legea a fost abrogată patru ani mai târziu în urma protestelor venite de la Bruxelles şi după o sentinţă a Curţii de Justiţie a UE (CJUE).