G4Media.ro

„Virusul” rusesc şi anticorpii europeni. Cum luptă statele la nivel național cu…

„Virusul” rusesc şi anticorpii europeni. Cum luptă statele la nivel național cu fake news-ul și dezinformarea

În timp ce greoiul aparat birocratic al Uniunii Europene (UE) este încă în căutarea unor soluții la nivel comunitar pentru combaterea fenomenului fake news și al dezinformării, așa cum ați putut citi într-o analiză a G4Media.ro, unele state europene au implementat deja soluții la nivel național pentru a contracara acest fenomen. Republica Cehă a înființat un centru guvernamental special dedicat monitorizării și combaterii unor astfel de amenințări la securitatea internă. Germania a adoptat deja o lege care este în vigoare și care amendează rețele sociale cu până la 50 de milioane de euro dacă nu înlătură conținutul online ilegal în termen de cel mult 24 de ore de la sesizare lor. Franța va elabora, la rândul ei, o lege care să combată acest fenomen. În același timp, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au anunțat că vor înființa, de asemenea, agenții guvernamentale care să lupte cu fake news-ul și dezinformarea.

Printre statele europene, Republica Cehă este pionieră în lupta împotriva fake news-ului și dezinformării. Ministrul de interne, Milan Chovanec, avea să anunțe, la ședința Auditului pe Securitate a Cehiei din 12 mai 2016, că va înființa un organism, format din angajați civili, nu polițiști sau membri ai serviciilor secrete, care va monitoriza amenițările teroriste, dar și războiul hibrid și propagarea informațiilor false și a propagandei străine. Centrul împotriva Amenințărilor Teroriste și Hibride avea să fie înființat la data de 1 ianuarie 2017 și funcționează ca departament al Ministerului de Interne. El are misiunea, potrivit unei informări de pe pagina de internet a Ministerului de Interne, de a monitoriza amenințările legate de securitatea internă, precum atacuri țintite, migrație și extremism, dar și campaniile de dezinformare, dar și de a evalua aceste amenințări și de a propune soluții, inclusiv legislative. Centrul are, totodată, misiunea de a disemina informații despre amenințările constatate atât publicului specializat, cât și celui general.

Cea mai dură legislație în materie de combatere a dezinformării online o are Germania. Legea s-a născut din temerea politicienilor că alegerile federale din 24 septembrie 2017 ar putea să fie influențate de propaganda străină. La inițiativa coaliției de guvernare, CDU/CSU-SPD, la 30 iunie 2017, a fost adoptată o lege care, scrie, în ediția online, „The Guardian”, sancționează cu amenzi de până la 50 de milioane de euro rețelele sociale online care nu înlătură, în cel mult 24 de ore de la sesizare, conținutul fake news, ilegal și cel care instigă la ură.

Și în Franța se lucrează la elaborarea unei legi care să combată acest fenomen. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat, în data de 3 ianuarie 2018, citat de ediția online a cotidianului „Le Monde”, că va fi depusă o inițiativă legislativă prin care se va urmări lupta împotriva difuzării fake news-ului pe internet, în perioade electorale. „Vom îmbunătăți sistemul nostru juridic pentru a proteja viața democratică de aceste fake news”, a declarat președinte Emmanuel Macron. „Platformele online vor trebui să impună obligații de transparență mai mari pentru întregul conținut sponsorizat cu scopul de a face publică identitatea celor care se promovează și a celor care îi controlează, dar și pentru a limita sumele consacrate acestui tip de conținut”, a explicat președintele Macron. El a făcut referire și la „această propagandă compusă din mii de conturi pe rețelele sociale” care, „într-o clipă, răspândește peste tot în lume, în toate limbile, înșelătorii inventate pentru a murdări un responsabil politic, o personalitate, o figură publică, un jurnalist”. „În cazul propagării unui fake news, va fi posibil să sesizezi un judecător (…) ce va permite, dacă este cazul, ștergerea conținutului în cauză, scoaterea website-ului de pe un motor de căutare, închiderea contului utilizatorului, chiar blocarea accesului la website”, a mai explicat președintele Macron. El a anunțat, totodată, că va crește puterile Consiliului Superior al Audiovizualului (organismul de reglementare și control a audiovizualului din Franța) „pentru a lupta împotriva oricărei încercări de destabilizare prin serviciile de televiziune controlate sau influențate de state străine; (…) asta va însemna să refuze încheierea de acorduri cu astfel de servicii (…), să le suspende sau anuleze (…) ținând cont de întregul conținut publicat de aceste servicii, inclusiv pe internet.”. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Franței, Benjamin Griveaux, a anunțat ulterior că proiectul de lege va fi prezentat „probabil înainte de sfârșitul anului”.

Și în Suedia, temerea că alegerile legislative din 9 septembrie 2018 ar putea fi influențate de propaganda rusă a determinat clasa politică să caute soluții pentru combaterea acesteia. Prim-ministrul Suediei, Stefan Löfven, a declarat, într-o conferință din 14 ianuarie 2018, citat de EUobserver.com, că va înființa o agenție guvernamentală care va avea ca scop să susțină „apărarea psihologică” a publicului suedez prin „identificarea, analizarea și răspunsul” la campaniile „externe de influențare”. Prim-ministrul Stefan Löfven a spus că are informații specifice că se fac eforturi pentru implicarea în procesul electoral. Totodată, oficialul a mai afirmat că principala amenințare vine din partea Rusiei, dar că nu poate exclude că ar putea fi vorba și despre alte surse de amenințare.

Tot un centru guvernamental se dorește a fi înființat și în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Guvernul Regatului Unit a anunțat, la 23 ianuarie 2018, după o întâlnire a Consiliului pentru Securitate Națională, că va înființa un centru care va avea misiunea de a combate dezinformarea venită din partea unor actori statali sau a altor surse. „Trăim într-o epocă a fake news-ului și competing narratives. (…) Guvernul va răspunde, cu o mai mare și mai bună utilizare a comunicărilor din sfera securității naționale pentru a face față acestor provocări complexe interconectate”, a explicat, citat de ediția online a agenției Reuters, James Slack, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului Regatului Unit, Theresa May.

(Surse foto: Pixabay.com, Bilderdienst.Bundestag.de)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Singura problema este ca cei care trebuie sa dea legi si sa ne apere de dezinformari sunt fix cei care propaga informatii false.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.