G4Media.ro

Cum luptă Uniunea Europeană cu fake news-ul și dezinformarea – analiză

Cum luptă Uniunea Europeană cu fake news-ul și dezinformarea – analiză

Victime tot mai dese ale unor ample campanii de fake news și dezinformare, Uniunea Europeană (UE) și statele membre aveau să înțeleagă cu adevărat amploarea acestui fenomen abia după votul de ieșire al Regatului Unit din UE și ultimele alegeri prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Pus în mișcare, greoiul aparat birocratic comunitar a inițiat mai multe acțiuni menite să combată fake news-ul și dezinformarea, iar astăzi Comisia Europeană analizează oportunitatea unor măsuri legislative pornind de la recomandările din raportul întocmit de un grup format din 39 de experți de nivel înalt, jurnaliști, reprezentați ai rețelelor sociale, cercetători și profesori universitari.

Problema fenomenului fake news și al dezinformării a intrat pe agenda instituțiilor Uniunii Europene în anul 2015. Șefii de stat și de guverne reuniți în Consiliului European din 19 – 20 martie 2015 au cerut înaltului reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, să elaboreze până în iunie, împreună cu statele membre și instituțiile europene, un plan de acțiune în materie de comunicare strategică. Liderii europeni subliniau atunci „necesitatea de a contesta campaniile actuale de dezinformare ale Rusiei”, așa cum se arată în concluziile Consiliului European din 19 – 20 martie 2015. Ca urmare, în septembrie 2015 este înființat East StratCom Task Force, o structură în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, serviciul diplomatic al Uniunii Europene, care are rolul de a dezvolta produse de comunicare și campanii ce urmăresc o mai bună explicare a politicilor europene în statele din Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina).

Problematica fake news și a dezinformării a intrat și mai mult în atenția instituțiilor europene după rezultatul neașteptat al referendumului de ieșire din Uniune a Regatului Unit din 23 iunie 2016, dar și după alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii desfășurate la 8 noiembrie 2016. Astfel, într-o rezoluție a Parlamentului European din 23 noiembrie 2016, deputații europeni au atras atenția asupra propagandei anti-UE pe care o promovează Rusia și au cerut întărirea East StratCom Task Force, inclusiv prin alocarea de mai multe resurse umane și bugetare.

Într-un interviu pe care-l acorda presei germane în data de 18 decembrie 2016, președintele, la acea vreme, al Parlamentului European, socialistul german Martin Schulz, declara, citat de ediția online a rețelei radio Deutsche Welle, că este nevoie de soluții pentru a combate acest fenomen „nu doar la nivel național, ci și la nivel european”. La acea dată, coaliția de guvernare din Germania, CDU/CSU-SPD, anunțase, deja, că are în lucru o inițiativă legislativă menită să sancționeze rețelele sociale online care nu înlătură, în 24 de ore de la sesizare, conținutul fake news, ilegal și cel care instigă la ură (legea avea să fie adoptată ulterior, la 30 iunie 2017).

O lună mai târziu, la 30 ianuarie 2017, comisarul european pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, avea să declare, pentru „Financial Times”, citat de ediția online, că este „îngrijorat” în ceea ce privește fake news-ul, „în special după alegerile din Statele Unite”. Înaltul oficial european a cerut Facebook și altor companii care dețin rețele sociale să-și intensifice eforturile de combatere a fake news-ului și a adăugat că măsurile de autoreglementare în acest sector ar putea fi completate de „un fel de clarificări” din partea UE.

În Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018, votat la 30 noiembrie 2017 de Parlamentul European, s-a aprobat finanţarea cu 1,1 milioane de euro a unei acţiuni pregătitoare privind combaterea propagandei şi dezinformării venite dinspre Federația Rusă, precum şi alocarea a alte 3 milioane de euro pentru comunicare strategică în vederea combaterii fake news şi a dezinformării.

Comisia Europeană a anunțat, la 12 ianuarie 2018, că a numit, în urma unei selecții publice, un grup independent de experți de nivel înalt în fenomenul fake news și al dezinformării online care are misiunea de a oferi consultanță Comisiei pentru inițierea de politici publice cu scopul de a combate răspândirea în mediul online a fake news-ului și dezinformării.

Grupul de experți de nivel înalt a fost format din 39 de specialiști din Uniunea Europeană, printre care jurnaliști de la Agence France Presse (AFP), societatea publică de radio-televiziune germană ARD, Sky News și RTL Group, specialiști ai International Fact-Checking Network din cadrul Poynter Institute, ai European Federation for Journalists și Reporters sans frontières, reprezentanți ai Facebook, Twitter, Google, Mozilla Firefox și Wikimedia, precum și profesori de la Reuters Institute for the Study of Journalism din cadrul University of Oxford, Université Sorbonne Nouvelle – Paris 3, Università Commerciale „Luigi Bocconi” din Milano, Aarhus Universitet (Danemarca), Rīgas „Stradiņa” Universitātē (Letonia) și Univerza v Ljubljani (Slovenia). Printre cei 39 de experți, din partea României s-a aflat decana Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr Alina Bârgăoanu.

La 12 martie 2018 grupul de experți de nivel înalt a publicat rezultatul cercetării lor sub forma Raportului final „O abordare multidisciplinară a dezinformării”.

„Problema dezinformării este profund interconectată cu dezvoltarea media digitale. Dezinformarea este realizată de actori – actori politici statali sau nestatali, actori orientați spre profit, presă, cetățeni individuali sau în grupuri – și de folosirea manipulativă a infrastructurii de comunicare ce au fost folosite pentru a produce, transmite și amplifica dezinformarea la o scară mai largă decât în trecut, uneori în noi moduri care sunt încă puțin identificate și înțelese”, se arată în concluziile raportului. „Grupul de experți de nivel înalt admite că, deși nu în mod necesar ilegală, dezinformarea poate, cu toate acestea, să dăuneze cetățenilor și societății, în sens larg. Riscul de a produce daune include amenințări pentru procesele politice democratice, inclusiv în ceea ce privește corectitudinea alegerilor, și pentru valorile democratice care modelează politici publice într-o varietate de sectoare, precum sănătatea, știința și domeniul financiar”, se mai arată în document.

Grupul de experți de nivel înalt recomandă Comisiei Europene, în textul raportului, să nu ia în calcul soluții simpliste. „Orice formă de cenzură fie publică, fie privată trebuie, în mod clar, evitată. Fragmentarea internetului sau orice consecințe dăunătoare pentru funcționarea sa tehnică trebuie, de asemenea, evitată”, scriu experții de nivel înalt în raportul înaintat Comisiei Europene.

Raportul recomandă o abordare multidimensională bazată pe un număr de răspunsuri, reacții, interconectate și care se întăresc reciproc. Aceste răspunsuri se bazează pe cinci piloni:

(1) – îmbunătățirea transparenței știrilor online, care să includă o partajare adecvată și compatibilă cu protecția datelor confidențiale a informațiilor despre sistemul care a permis circulația online a acestor informații;

(2) – promovarea alfabetizării media și în ceea ce privește informațiile pentru a contracara dezinformarea și pentru a ajuta utilizatorii să navigheze în mediul digital;

(3) – dezvoltarea de instrumente care să responsabilizeze utilizatorii și jurnaliștii pentru a lupta cu dezinformarea și pentru a promova un angajament pozitiv față de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informației;

(4) – protejarea diversității și sustenabilității sistemului media european;

(5) – promovarea cercetărilor continue asupra impactului dezinformării în Europa pentru a se evalua măsurile luate de diferiți actori și pentru a se ajusta permanent răspunsurile necesare.

Pornind de la concluziile raportului realizat de grupul de experți de nivel înalt și considerând abordarea multidimensională propusă, Comisia Europeană va analiza oportunitatea inițierii unor măsuri, inclusiv legislative, la nivel european. O parte dintre acestea sunt așteptate a fi implementate până la alegerile europarlamentare care ar urma să aibă loc în mai 2019 în vederea reducerii riscului de influențare a procesului legislativ de către factori externi.

Rusia recunoaște că a înființat „o armată pentru operațiuni de informare”

Cele mai greu de contestat dovezi că Rusia poartă un adevărat război pe internet se regăsesc într-un raport al Comunității serviciilor secrete ale Statelor Unite (United States Intelligence Community), publicat la 6 ianuarie 2017 – „Evaluarea activităților și intențiilor rusești în alegerile recente din SUA”. Raportul făcut public desecretizează mai multe informații clasificate și afirmă, printre altele, că Rusia folosește „utilizatori de rețele sociale sau «trolli» plătiți”, dar și rețeaua internațională de televiziune Russia Today (RT), finanțată de Guvernul rus, „ca parte din eforturile sale de influențare”.

De altfel, autoritățile ruse nici nu mai fac un mare secret din faptul că folosesc propaganda la scară largă. Ministrul apărării din Rusia, Sergei Shoigu, avea să anunțe, într-un discurs pe care l-a ținut, la data de 22 februarie 2017, în fața Dumei de Stat a Federației Ruse, camera legislativă inferioară, conform ediției online a publicației „Newsweek – US Edition”, că a înființat „o armată pentru operațiuni de informare, care este mult mai eficientă și puternică față de ceea ce am creat înainte pentru ceea ce noi numim «contra-propagandă»” și a adăugat că propaganda rusă „trebuie să fie inteligentă, competentă și eficientă”.

(Surse foto: Pixabay.com, EuroParl.Europa.eu, captură TVnewsroom.Consilium.Europa.eu)

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Pentru Romania problemele legate de manipularea pe care o face haita de manipulatori mercenari de la A3 reprezinta cel mai important pericol. De ex. aseara, 30.04.2018, la emisiunea moderata de masculul Alfa al haitei, am urmarit prima parte a emisiunii din care am dedus ca haita lanseaza acum o campanie cu scopul de a impune ideea ca cine nu agreaza initiativa mutarii Ambasadei noastre din Israel la Ierusalim e un antisemit.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.