Viitorul unei societăți se scrie și prin lectură. De ce avem nevoie de librării și ce e de făcut pentru a le proteja

Cluj-Napoca devine, din 15 iulie, mai bogată cu un nou spațiu dedicat cărții, dialogului și comunității: se deschide o nouă librărie Cărturești în centrul orașului, într-o clădire de patrimoniu, pe strada Émile Zola 1. Proiectul de amenajare al librăriei a fost realizat cu grijă față de specificul arhitectural al clădirii, integrând un concept de design interior unic, care să onoreze istoria spațiului, dar să răspundă totodată nevoilor unui public contemporan.

Deschiderea are loc într-un context economic și social complicat, în urma celor mai recente măsuri fiscale anunțate de Guvern, printre care o creștere a TVA-ului la carte de la 5% la 11%. În fața acestei realități e cu atât mai necesar de reafirmat rolul vital al librăriilor în dezvoltarea unei societăți. În România sunt puțin peste 300 de librării și acelea localizate în mare măsură în orașele mari, în timp ce în Cehia sunt peste 550, iar în Ungaria peste 800, ambele având jumătate din populația țării noastre.

Una dintre cauze este că, în ultimele trei decenii, librăriile au lipsit de pe radarul guvernelor din România ca potențiali parteneri în activitățile culturale publice. Ele sunt percepute ca simpli difuzori de carte — o reprezentare care nu corespunde cu pluralitatea de evenimente ce se desfășoară în librării sau cu tipul de socializare comunitară pe care acestea o fac posibilă.

Prin deschiderea din Cluj-Napoca, lanțul Cărturești va număra 58 de librării în România și 3 în Republica Moldova, multe dintre acestea având rolul de hub-uri culturale deoarece se află în comunități cu acces limitat la cartea tipărită. Așadar, librăriile sunt mai mult decât spații comerciale – sunt piloni esențiali ai vieții culturale românești. Cărturești organizează și găzduiește peste 800 de evenimente anual: lansări de carte, dezbateri, cluburi de lectură, ateliere pentru copii și programe educaționale.

De ce avem nevoie de librării

Misiunea Cărturești este să ofere acces cât mai larg la carte și să aducă o lume întreagă de povești aproape de cititorii din toate colțurile țării, cu atât mai mult în regiunile în care infrastructura culturală este deficitară sau complet absentă. Este o misiune cu responsabilitate socială.

Dintr-o perspectivă socială și educațională, lipsa accesului la carte și privarea, în special a copiilor, de lectură și explorare a lumii prin intermediul poveștilor sunt factori care împiedică dezvoltarea abilităților de comunicare, a vocabularului și educarea atenției. Fără acces la carte, vom avea generații vulnerabile în fața dezinformării și o societatea tot mai polarizată, așa cum ne-a demonstrat-o istoria recentă. Cultura scrisă este un pilon fundamental al democrației, iar protejarea sa este parte integrantă din consolidarea societății, prin încurajarea deprinderii de competențe civice și gândire critică.

Privită în ansamblu, librăria nu este un simplu spațiu comercial, ci un veritabil pilon al ecosistemului educațional și cultural. Deschiderea unei librării înseamnă sprijin și oportunități pentru autori, traducători, redactori, corectori, editori, tipografi, dar și formarea unei noi generații de tineri implicați și interesați de viitorul acestui sector cultural.

Comparativ cu perioada în care Cărturești și-a început existența, în urmă cu 25 de ani, piața de carte din România s-a raliat, într-o măsură tot mai mare, practicilor europene din domeniu. Librăriile nu mai vând cartea în spatele tejghelei, publicul tânăr frecventează tot mai mult librăriile, iar preferințele sale de lectură sunt un factor activ de impulsionare a direcțiilor editoriale. Vedem astăzi că lansarea traducerii în limba română a celui mai recent publicat bestseller este de multe ori concomitentă cu lansarea cărții în limba originală.

La nivelul legislației însă nu am avansat deloc. Legile care au un impact direct sau indirect asupra pieței de carte — precum Legea Culturii Scrise, Legea Bibliotecilor sau Legea privind Drepturile de autor — nu sunt actualizate pentru a răspunde provocărilor unei lumi digitalizate și a formelor de competiție economică pe care aceasta le generează. Infrastructura de difuzare a cărții este încă insuficientă pentru a acoperi, la nivel național, accesul la carte, iar sprijinul politic pentru aceasta întârzie să apară.

Piața de carte este reglementată ca orice altă piață de bunuri, uneori chiar mai rigid decât altele. Mai mult, valoarea economică indirectă (socială, educațională și culturală) pe care o aduce în societate este ignorată — nu doar prin ceea ce publică, ci și prin ceea ce susține: traducători, autori, cercetători, o „agora” a schimbului de idei. Vedem, așadar, o ruptură majoră — în timp ce industria s-a modernizat, s-a raliat la practicile europene, iar bunele practici ale Cărturești sunt surse de inspirație pentru librării din întreaga lume, legislația și politicile privind piața de carte din România sunt rămase cu mult în urmă.

Soluțiile stau în actualizarea legilor cu impact asupra pieței de carte și aplicarea riguroasă a acestora, dezvoltarea infrastructurii culturale prin susținerea deschiderii de noi librării, mai ales în orașele mici și mijlocii și oferirea de spații din partea autorităților locale sau subvenționarea chiriilor, la fel ca în țări din vestul Europei. Efectul acestora ar avea impact pe termen lung — o populație mai educată, mai capabilă să navigheze cu discernământ fluxul mare de informații, cu gândire critică și conectată la realitatea din jurul său.

Cărturești, prin misiunea sa, crede cu tărie că accesul la carte nu trebuie să fie un privilegiu, ci un drept fundamental. România are nevoie și de librării, și de cititori – fiindcă nu poți să ai democrație făcând rabat de la cultură.

–

Cărturești este prima librărie concept din România, deschisă la finalul anului 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit între timp cel mai important lanț de librării de pe piața din România, cu 58 de librării în România și 3 în Republica Moldova, Cărturești susține dezvoltarea întregului ecosistem cultural și educațional.

Anual, Cărturești donează mii de cărți bibliotecilor din toată țara, premiază literatura românească pentru copiii prin „Premiile Cărturino”, promovează literatura pentru adolescenți prin „FestivalYA”, oferă „Burse de creație literară” scriitorilor români, oferă a doua viață cărților prin programul „CărturEști Donator de povești” prin care cărțile ajung la copiii din medii defavorizate din toată țara. 

Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel – inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona – distinsă cu premiul „Libraria Anului” în cadrul London Book Fair International Excellence Awards 2021.