VIDEO “Să ocrotim ceea ce ne ocrotește pe noi”: motivația unei inițiative pentru calitatea apelor curgătoare/ Povestea activistei Li An Phoa care a călătorit sute de kilometri de-a lungul Dunării 

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Sper să îi inspir pe alții să ocrotească, la schimb, ceea ce ne ocrotește pe noi” – aceasta este deviza activistei și scriitoarei olandeze Li An Phoa, fondatoarea mișcării „Drinkable Rivers”. Li An Phoa, care călătorește din țară în țară pentru a realiza „river walks” menite să atragă atenția publicului către importanța conservării calității apelor curgătoare, a ajuns la finalul lunii septembrie în România, unde a călătorit sute de kilometri de-a lungul Dunării, în mare parte pe jos, s-a întâlnit cu reprezentanți ai autorităților locale și a societății civile și a pus bazele unor colaborări de durată în cadrul proiectului Danube4All.

Într-un interviu pentru G4Media, acordat în cadrul proiectului ENTR, activista a vorbit despre importanța apelor curgătoare pentru ecosistemele în care se află, influența activității umane  asupra acestora și a punctat unele dintre asemănările și diferențele cheie dintre România și alte țări în privința gestionării și protejării mediului, printre altele. Ea a vorbit, inclusiv, despre importanța implicării și creșterii nivelului de conștientizare în rândul tinerilor. 

Încurajarea generațiilor tinere să contribuie la protejarea mediului înconjurător este, de altfel, una din motivațiile sale principale:

• “Ceea ce mă motivează este viața însăși, sunt copiii, sunt generațiile tinere, viețile viitoare ale oamenilor, ale plantelor, ale animalelor. Nu pot face nimic altceva și asta sper – sper ca și alții să simtă asta, că vor fi mai înclinați să le pese de o lume în care apa fluviilor este potabilă din nou”. 

Întrebată de ce a ales tocmai apa potabilă, în defavoarea altor probleme semnificative de mediu, activista a oferit două motive principale: Pe de o parte, experiența personală a jucat un rol important: În 2005, când avea 24 de ani,  Li An Phoa a întreprins o călătorie de-a lungul unui râului Rupert, din Canada. Pe tot parcursul drumului, ea a putut bea apă direct din râu. Trei ani mai târziu, când a revenit în Canada, a găsit un râu poluat din cauza barajelor și a exploatării miniere. Peștii au murit, oamenii s-au îmbolnăvit. Echilibrul delicat din ecosistem a fost distrus.

Dincolo de acest șoc personal, totuși, explică ea, există și aspecte practice demne de luat în seamă. Evaluarea calității apei unui fluviu oferă o perspectivă asupra sănătății unui ecosistem care este extrem de dificil de găsit în alte circumstanțe și este, pe deasupra, ușor de comunicat publicului larg: 

• “Poți lua ca bază solul sau aerul, dar solul va fi foarte local, iar aerul este foarte global. În schimb, apele curgătoare sunt concret conectate de sistemul mai larg în care se află. Are legătură și cu imaginația noastră/ Apa este ceva ce folosim în fiecare zi. Ieri, am fost cu un grup de 20 de elevi, toți de 12 ani, și i-am întrebat cum își încep ziua. Au răspuns fie că se spală pe față, fie că trag apa la toaletă, fie beau un pahar de apă sau mănâncă ceva iar ei și-au dat seama că, da, totul este legat de apă. Așadar, se lipește de imaginația noastră, trăiește în viața noastră de zi cu zi, este o unitate de măsură pe care și noi o vedem și o înțelegem”, explică ea.

Cele mai mari provocări: de la poluare la lipsa de speranță

În mod paradoxal, țelul principal al mișcării Drinkable Rivers, transmiterea mesajului “că fiecare dintre noi contează, că toate acțiunile noastre contează și contribuie, sau nu, la o lume în care fluviile au apă potabilă”, poate fi și cel mai mare obstacol:

• “Nu este o soluție ușoară…acesta este cel mai mare obstacol: nu sImțim că noi contăm, nu simțim că oamenilor le pasă….și mai sunt și toate celelalte obstacole – poluarea pe care o creăm, materialele pe care le folosim, tot gunoiul care se strânge, toate chimicalele pe care le acceptăm prin achiziționarea în continuare a materialelor care sunt, de fapt, pline de chimicale, toate medicamentele pe care le folosim și care ajung în apa noastră, toate zborurile, tot consumul de carne…”.

Unde se situează România – problema poluării și implicarea locală

Pe lângă acțiunile de conștientizare și educare a populației, “plimbările” efectuate de Li An Phoa și de partenerul ei, Maarten van der Schaaf, au și rolul de a evalua stadiul în care se află ecosistemele pe care le vizitează și modul în care autoritățile și comunitățile locale le protejează. 

În aceste condiții, Li An Phoa vede România ca o țară a extremelor – pe de-o parte, se declară impresionată de numărul și dimensiunea zonelor umede din România, dar și de biodiversitatea pe care a observat-o în deltă și în timpul drumețiilor de-a lungul Dunării, în comparație cu alte părți ale Europei.. Pe de cealaltă parte, efectele negative ale activității umane sunt, și ele, mult mai pronunțate, în special când vine vorba de poluare, după observațiile sale.

• “Un factor care a ieșit mult în evidență este cantitatea deșeurilor. Se găsesc de-a lungul întregului fluviu. În toate zonele cu un anumit nivel de activitate umană, am găsit deșeuri, cu tonele…. a fost un șoc să vedem atât de multe deșeuri. Nu am mai experimentat așa ceva”.

Amintim că, în ultimii 6 ani, Li An Phoa a desfășurat drumeții similare în țări precum Franța, Belgia, Germania, Țările de Jos și Marea Britanie, conform site-ului oficial al Drinkable Rivers.

În ciuda acestei provocări serioase, echipa Drinkable Rivers nu a avut parte doar de surprize neplăcute. De-a lungul călătoriei, au desfășurat activități variate cu sprijinul autorităților locale și al societății civile, prin instituții precum Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina (GeoEcoMar) din România și Asociația Mod of Life, care au ajutat la organizarea activităților propriu-zise și au fost o punte de legătură cu comunitățile locale vizitate pe parcursul proiectului.

• “Mă umple de speranță faptul că există organizații locale care gestionează situația… Aveam deja experiența colaborării cu parteneri din România, cum ar fi colegii de la WWF, dar acum am făcut legături și cu aceste organizații locale…Cred că putem învăța foarte mult unii de la alții. Crearea unor astfel de conexiuni este un lucru foarte bun, și văd că procesul deja a început”, a încheiat activista.

Li An Phoa și colegii ei și-au încheiat călătoria cu un eveniment susținut în Drobeta Turnu-Severin, în care și-au prezentat călătoria și realizările, alături de parteneri de la GeoEcoMar și WWF România și Mod of Life în fața unei audiențe de aproape 150 de elevi – unii dintre ei i-au însoțit chiar într-o ultimă plimbare pe Dunăre.

https://www.youtube.com/watch?v=Yi9GkT4gp2s&feature=youtu.be