VIDEO Interviu Helmut Scholz, europarlamentar din partea partidului german Die Linke (Stânga): „La căderea Zidului m-am întrebat de ce am eșuat în tentativa de a crea o nouă societate” / „Stânga trebuie să fie critică față de Putin”

Helmut Scholz este o figură exotică în Parlamentul European. Membru al partidului Die Linke din Germania (Die Linke = „Stânga”), provenit dintr-o familie de privilegiați ai vechiului regim comunist (tatăl său era o figură importantă a fantomaticului partid țărănist DBD, creat de regim pentru a da o iluzie de pluralitate politică), Helmut Scholz (născut în 1954 în Berlinul de Est) a studiat relațiile internaționale la MGIMO din Moscova, unde teza sa finală, scrisă în rusă, a fost: „Relațiile dintre China și Statele Unite ale Americii și chestiunea Taiwanului”. După studii, a lucrat pentru Ministerul de Externe al DDR și, din 1983 până în 1986, la ambasada Germaniei de Est din China. Acesta a acordat un interviu jurnalistului G4Media Dan Alexe.

Dialogul cu acesta, relatat de Dan Alexe: 

Prima întrebare pe care i-am adresat-o a fost:

— “Говорите по-русски, ещë?” (Vorbiți în rusă?)

— “Понимаю, да.” / Înțeleg, da, a fost răspunsul.

Devenise un important membru al partidului comunist est-german atunci când a căzut Zidul Berlinului, așa că l-am întrebat la ce s-a gândit în acel moment.

Helmut Scholz: “M-am întrebat de ce am eșuat în tentativa noastră de a crea o nouă societate. Și asta a permis o profundă regândire, aș spune, a ceea ce a fost greșit, asupra felului în care ar trebui să continuăm lupta pentru o dezvoltare corectă, socială, justă/echitabilă, și pașnică a țării. Cam ăsta a fost sentimentul momentului respectiv. Aș mai spune că reieșind din experiența mea anterioară, eram dintotdeauna preocupat de relațiile internaționale, de geopolitică, structuri geo-economice, respectiv am fost parte din mișcarea de reformare a Partidului.”

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Helmut Scholz se referă, desigur, la “aripa lui Gysi” (Gregor Gysi – avocat și politician german, membru al partidului Die Linke, a cărei fracțiune o conducea în Parlament în diferite perioade). El numește asta “un fel de opoziție internă, deși ar fi prea mult să spun partid de opoziție, însă în interiorul partidului era un număr semnificativ de membri care au simțit cum Comitetul central și Biroul politic nu mai aveau ultimul cuvânt de spus”.

Helmut Scholz este acum un membru al delegației Parlamentului european pentru Belarus, așa încât o întrebare a fost:

“Belarus, după cum știm cu toții este o dictatură. Cu ce vă ocupați în delegația Parlamentului European pentru Belarus? Care vă este munca acolo? Aveți întrevederi cu reprezentanți din guvern, exercitați presiune asupra lor, ajutați opoziția, ce faceți mai exact?”

“Mai sunt și membru al Adunării Parlamentare EuroNest”, a precizat el: “o structură parlamentară alcătuită din membri ai Parlamentului European și parlamentari din statele estice, cum ar fi Moldova și Belarus.”

“Dar ce le răspundeți celor care chestionează utilitatea unei alte structuri birocratice, cum ar fi EuroNest? Ce poate face acest EuroNest în mod concret?”

Helmut Scholz: “O adunare parlamentară promovează cooperarea pe teme anumite. Adică: avem un comitet pe politică, un comitet pe domeniul social și economie, avem un comitet care se preocupă de sănătate, educație, cultură și altele. În acest fel cooperăm, căutăm în ce măsură să aprofundăm relația dintre cele două părți, adică UE și statele din vecinătate, iar acest lucru este extrem de important, pentru că: cine sunt cei care ar trebui să discute? Evident, membrii aleși direct ai parlamentelor și noi suntem aceia. Respectiv noi suntem, probabil, responsabili într-o măsură mai mare să abordăm detaliile evoluțiilor reale. Și odată ce ați menționat Belarus, aș spune că trebuie să fim solidari cu toate forțele democratice din Belarus, fie în interiorul sau exteriorul statului, aflate în opoziție față de Lukașenko.”

A trebuit însă să vorbim și de ceea ce reprezintă Stânga în Europa de Est:

“În multe state ale Europei de est, ați fi încarnarea răului. În România de exemplu, există un curent ideologic împotriva stângii. Toată lumea de stânga este suspectată de ceva. Aveți relații cu partidele de stânga din Europa de est? Din România, Ungaria? Cum vă percep ei? Care este opinia Dvs. despre stânga în general, și mai ales în Europa de est?”

Helmut Scholz: “Din păcate, stânga în multe state, parțial din cauza greșelilor pe care le-am făcut în perioada statelor socialiste și a Uniunii Sovietice, dar nu doar, a făcut că azi nu avem încă suficientă influență, dar «Stânga Europeană», este o structură reală, grupul nostru în Parlamentul European este o forță democratică, participând și formulând politici europene, și e foarte important ca stânga să aibă o poziție în Parlamentul European, ea reprezentând mulți cetățeni și oameni din toate cele 27 de state ale Uniunii. Totodată, sunt de acord că în momentul de față nu suntem atât de puternici cum ar trebui să fim, însă asta e o chestiune care ține de luptele sociale și politice din interiorul partidului. În „Stânga Europeană” avem partide și formațiuni din Ungaria, din Bulgaria, din Polonia, de exemplu Lewica Razem (notă: Partidul ”Stânga împreună”, partid polonez de stânga), care a avut o performanță satisfăcătoare în ultimile alegeri din Polonia, avem în Franța, Spania, peste tot, dar întrebarea rămâne: cum putem consolida stânga?”

“Vorbiți despre consolidarea stângii, dar pentru unii oameni asta ar putea suna înfricoșător. Când privim la Franța spre exemplu, unde extrema stângă este foarte influentă și puternică, partidul lui Mélenchon având pe alocuri aceeași ideologie cu extrema dreaptă, întreținând simpatie pentru Putin, de exemplu. Asta explică de ce sunt percepuți cu atâta suspiciune.”

Helmut Scholz nu consideră însă că Mélenchon are o poziție pro-rusă:

“Nu sunt de acord cu asta. Adevărul e că stânga rămâne critică față de multe politici promovate în numele Comisiei Europene sau Partidului Popular European, care interacționează cu multe partide de extrema dreaptă în diverse state, vedem cum cooperarea dintre PPE și șefa guvernului din Italia Meloni arată o anumită direcție. Europa nu este o construcție oarecare. Sigur, toate forțele politice și sociale din Uniunea Europeană sunt solicitate să participe în definirea și consolidarea integrării europene. Cred că stânga astăzi ar trebui să rămână critică față de agresiunea inacceptabilă a lui Putin împotriva Ucrainei, ca stat suveran. Și este de neconceput că există o percepție că stânga ar fi de partea lui. Asta nu este adevărat și aș spune că noi avem o poziție clară în această direcție, criticând președintele rus și formațiunile ruse care subjugă stânga din acea țară. De exemplu, unii politicieni, filosofi și oameni de știință sunt persecutați și încarcerați de Putin, deci stânga este persecutată și în Federația Rusă.”

În final, pomenind faptul că oamenii se tem de un val al extremei drepte în următoarele alegeri europene din iunie 2024, l-am întrebat pe Helmut Scholz dacă speră că stânga va obține un scor bun anul viitor. A răspuns, ca încheiere: “Nu suficient. Trebuie să facem mai mult.”