VIDEO Comisia Iordache a modificat două treimi din Codul penal în patru ore. Abuzul în serviciu a fost amânat pentru luni

Comisia parlamentară specială condusă de Florin Iordache a modificat joi două treimi din Codul penal în aproximativ patru ore. Majoritatea PSD – ALDE – UDMR a decis ca pentru spălarea banilor sau constituirea de grup infracțional organizat să nu se mai dispună confiscarea extinsă a averii, să se acorde circumstanțe atenuante în cazul infracțiunilor de corupție și să relaxeze condițiile pentru eliberarea condiționată din închisoare.

Ședința a fost închisă după dezbaterea articolului 267 din cele aproape 400 de articole ale actului normativ.

Abuzul în serviciu este reglementat de articolul 297 și va fi dezbătut luni.

Comisia a început joi dimineață dezbaterile pe modificarea Codului Penal, după ce Liviu Dragnea nu a reușit să facă acest lucru prin ordonanță de urgență, așa cum intenționa, din cauza opoziției ALDE și UDMR. Cel mai important articol care urmează să fie modificat este cel care incriminează abuzul în serviciu, infracțiunea pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat, în primă instanță, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

La comisie au fost depuse 26 de amendamente pentru redefinirea abuzului în serviciu. Cea mai drastică propunere îi aparține deputatului PSD Cătălin Rădulescu – impunerea unui prag de 200.000 de euro. Ministerul Justiției a propus un prag egal cu salariul minim pe economie – în prezent 1.900 de lei brut.

 

Update 5: Comisia a decis că pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracţional nu se mai dispune confiscarea extinsă

Update 4: Se acordă circumstanțe atenuante pentru achitarea prejudiciului în cazul infracțiunilor de corupție (în prezent, aceste infracțiuni sunt exceptate de la circumstanțe atenunate).

Update 3: Comisia a relaxat condițiile pentru eliberarea condiționată a infractorilor:

• Cei condamnați la închisoare pentru o perioadă mai mică de 10 ani, pot fi eliberați condiționat după executarea a minimum jumătate din pedeapsă (în prezent trebuie să execute minimum două treimi);
• Infractorii care au vârsta mai mare de 60 de ani execută doar o treime din pedeapsă, față de minimum jumătate cât este în prezent, dacă au primit mai puțin de 10 ani de închisoare.

Update 2: Amendamente adoptate la Codul penal: la pedepse cu închisoare se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de maximum 3 ani. Stelian Ion (USR): ”Este o relaxare incredibilă. Îi gratificaţi pe infractori, adică primesc maximum un spor de 3 ani. Atunci am spus că aveţi un interes politic, era cu dedicaţie, acum nu ştiu dacă v-aţi propus asta”.

Update: Comisia a adoptat un amendament propus de PSD, ALDE și PNL, potrivit căruia în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă în integralitate, anunță News.ro.

“În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive”, se arată într-un amendament propus de Uniunea Naţională a Judecătorilor şi preluat de PSD, ALDE şi PNL.

O altă modificare adoptată de Comisie spune că legea penală mai favorabilă se aplică luându-se în calcul următoarele criterii:

a) se verifică conţinutul infracţiunii şi limitele de pedeapsă. Dacă în urma acestei verificări se constată că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea stabilită, urmare a acestei verificări, sunt mai favorabile într-o lege, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.

b) se verifică circumstanţele de agravare şi atenuare a răspunderii precum şi modul de contopire al pedepselor în caz de concurs de infracţiuni sau de stabilire a stării de recidivă. Dacă în urma acestor verificări pedeapsa rezultantă este mai uşoară potrivit uneia dintre legile comparate, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.

c) se verifică termenele de prescripţie. Dacă potrivit uneia dintre legi răspunderea penală este prescrisă, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.

De asemenea, “în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, limitele de pedeapsă aplicabile sunt cele din legea mai favorabilă precum şi termenele şi condiţiile de prescripţie din legea penală mai favorabilă”.

Totodată, s-a decis că fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Ori de câte ori legea penală prevede că pentru a putea fi infractiune se impune săvârşirea faptei într-un anume scop, infracţiunea trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă, care să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei”.

Propunerile făcute pentru redefinirea abuzului în serviciu(documentul integral: Amendamente abuzul în serviciu): 

• Ministerul Justiției: Propune ca pragul pentru ca abuzul în serviciu să fie infracțiune să fie egal cu salariul minim pe economie (în prezent, 1.900 lei brut)
• Cătălin Rădulescu (PSD): (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
•  Laura Moagher (PSD): (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, cu știință și cu intenție, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială unei persoane fizice sau unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
• PNL: (1)Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, incalcandu-si obligatiile de serviciu reglementate prin lege, ordonanță sau ordonanță de urgență sau care îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, prin incalcarea legii, ordonanței sau ordonanței de urgență şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
• USR: (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. SAU (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 1.000 de lei ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
• Marton Arpad (UDMR): (1)Fapta funcționarului public care, cu scopul de a obține pentru sine sau pentru soț, rudă sau afin de până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu intenție, refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, și prin aceasta cauzează o pagubă materială gravă sau o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, dacă fapta nu îndeplinește elementul constitutiv al alte infracțiuni, se pedepsește cu închisoare de la 2-5 ani sau cu amendă.
• PMP: (1)Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, ordonanță de Guvern sau ordonanță de urgență a Guvernului sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanță de Guvern sau ordonanță de urgență a Guvernului şi prin aceasta cauzează o vătămare efectivă a drepturilor fundamentale sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
• Parchetul General: (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, prin încălcarea unei legi sau a altui act normativ care, la data adoptării lui, avea putere de lege, şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. SAU (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, prin încălcarea unei legi sau a altui act normativ cu putere de lege, şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Liviu Dragnea a spus luni că este exclusă în acest moment o ordonanţă de urgenţă privind Codurile penale. Nici asumarea răspunderii guvernului pe Codul penal nu va avea loc”.

Mai mult, Dragnea a declarat că procedurile parlamentare trebuie „grăbite” și a anunțat o sesiune extraordinară pentru aprobarea modificărilor la Codurile Penal și de Procedură Penală. ”O să cer azi celor din Comisie să închidă odată Codul penal, să meargă la votul final”, a adăugat șeful PSD.

Cel mai important articol care urmează să fie modificat este cel care incriminează abuzul în serviciu, infracțiunea pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat, în primă instanță, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a propus cea mai radicală revizuire a acestei infracțiuni: impunerea unui prag de 200.000 de euro și scăderea limitelor pedepsei, de la 2 la 7 ani cât este în prezent, la 1 – 5 ani. Prejudiciul calculat de procurori în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat joi este de 108.000 lei.

În cazul impunerii unui prag mai mare de 108.000 lei pentru abuzul în serviciu, Liviu Dragnea scapă automat de acuzați și, implicit, și de condamnarea de 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, deoarece va beneficia de legea penală mai favorabilă.

Astfel, în amendamentul depus de Cătălin Rădulescu la articolul 297 din Codul penal, cel care definește abuzul în serviciu, se propune ca termenul “defectuos” să fie înlocuit cu formula “prin încălcarea legii”, iar “prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” să devină “prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice”. De asemenea, limitele pedepsei sunt modificate, durata acesteia putând fi de la 1 la 5 ani.

Forma în vigoare a articolului 297 din Codul penal referitor la abuzul în serviciu(nu există prag):

• “Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Argumentul lui Cătălin Rădulescu este că “aplicarea unei sancţiuni penale trebuie să intervină numai când fapte este săvârşită într-o formă gravă şi anume fapta a cauzat o pagubă materială substanţială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro”.

Prevederea din Codul penal privitoare la infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie modificată după ce Curtea Constituţională a dat două decizii în această privinţă care vizează, pe de o parte, ca abuzul în serviciu să fie infracţiune doar dacă sunt încălcate legi sau ordonanţe ale Guvernului şi, pe de altă parte, susţine că nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.

Pornind de la cele două decizii ale CCR, partidele politice şi instituţiile din domeniul judiciar au propus diverse reformulări ale articolului privind abuzul în serviciu.

Foto: Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Steluța Cătăniciu în comisia specială (Sursa: Inquam Photos / George Călin)