UE: Ungaria este la fel de coruptă ca acum un an, Guvernul Orbán nu a făcut nimic pentru a restabili statul de drept

În timp ce toate statele membre ale UE au luat măsuri în utimul an pentru a îmbunătăți statul de drept în aproape trei sferturi din propuneri, Ungaria a înregistrat progrese doar într-un singur domeniu, arată cel mai recent raport al Comisiei Europene privind statul de drept, transmite publicația de opoziție Népszava, citată de Rador.

De asemenea, în ultimul an nu s-au înregistrat progrese substanțiale nici în ceea ce privește verificarea declarațiilor de avere și lupta împotriva corupției la nivel înalt.

În lupta împotriva corupției și în domeniul libertății presei, practic nu s-au înregistrat progrese, situația s-a deteriorat în sistemul de frâne și echilibru, în timp ce în domeniul justiției s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă doar în ceea ce privește salariile judecătorilor, conform raportului privind statul de drept publicat acum de Comisia Europeană.

În raport, care este publicat anual, Comisia Europeană evaluează situaţia statului de drept în statele membre și în unele țări candidate, concentrându-se pe patru domenii.

Situația din Ungaria este profund dezamăgitoare, potrivit lui Michael McGrath, comisar european pentru democrație, justiție și statul de drept. Politicianul a subliniat, la o conferință de presă susţinută la Strasbourg, în cadrul căreia au fost prezentate rapoartele, că sunt pregătiți să utilizeze şi alte instrumente pentru apărarea statului de drept, deoarece aproximativ 18 miliarde de euro din ajutorul destinat Ungariei sunt în prezent înghețați, în principal din cauza problemelor legate de statul de drept.

„Avem îngrijorări serioase cu privire la Ungaria”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene pentru Democrație, Henna Virkkunen, care a menţionat că Ungaria a obținut rezultate doar într-unul dintre cele opt domenii prioritare în care Comisia Europeană a formulat anterior recomandări, și anume, în domeniul reglementării salariilor în sistemul judiciar.

Numai că acesta este domeniul în care reformele ungare au fost realizate împotriva intereselor celor afectați, deoarece toamna trecută Guvernul Orbán a promis judecătorilor și personalului instanțelor o creștere salarială în schimbul acceptării modificărilor propuse de Executiv.

Însuși raportul privind statul de drept descrie că judecătorii au organizat și un protest din cauza anumitor părți ale reformei, iar Consiliul Național al Magistraturii s-a retras din acord în ianuarie anul acesta.

Într-o discuție care a urmat prezentării raportului, la întrebarea ziarului „Népszava”, un înalt funcționar al Comisiei Europene a încercat să atenueze contradicția, spunând că la evaluarea situaţiei este analizat rezultatul procesului și, deși sunt conștienți de etapele care au condus la rezultatul respectiv, consideră că este corect să recunoască rezultatul obținut.

În același timp, documentul comisiei enumeră şi alte câteva probleme din sistemul judiciar. Comisia Europeană recunoaşte că procesul de repartizare a dosarelor la Curtea Supremă s-a îmbunătățit, însă nu s-a luat măsuri în cazul altor instanțe judecătoreşti.

Criticile privind inadecvarea reformelor judiciare sunt absurde, deoarece Comisia a deblocat la sfârșitul anului 2023 aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE, anterior înghețate, din cauza reformelor judiciare aplicate la acea vreme.

La întrebarea ziarului „Népszava”, dacă această decizie nu a fost prea prematură, făcând acum o retrospectivă, Michael McGrath a declarat: Comisie Europeană în exerciţiu în aceea vreme a luat decizia pe baza informațiilor obţinute în acel moment și a așteptărilor formulate anterior, prin urmare, dacă nu mai exista o bază legală pentru reținerea fondurilor, nu le putea reține.

Citând sondajul Eurobarometru din 2025 privind corupția, raportul referitor la statul de drept descrie faptul că 88% dintre respondenții din Ungaria consideră că este răspândită corupția (media UE fiind de 69%), iar o treime dintre respondenți consideră că sunt afectați personal în viața de zi cu zi (media UE este, de asemenea, puțin mai mică).

Raportul subliniază faptul că Autoritatea de Integritate, înființată la cererea UE, nu este capabilă să își îndeplinească în mod corespunzător atribuţiile din cauza resurselor insuficiente și a lipsei de cooperare cu alte autorități. Textul menționează că a fost efectuată o percheziție împotriva șefului Autorității de Integritate, dar nu oferă detalii despre acest caz.

Printre reformele care nu au fost implementate raportul menționează că nu s-au înregistrat progrese semnificative în ultimul an în ceea ce privește verificarea declarațiilor de avere și în lupta împotriva corupției la nivel înalt. Comisia Europeană prezintă o imagine deprimantă şi în domeniul libertății presei, Autoritatea Națională pentru Mass-Media și Comunicații nu este suficient de independentă, distribuirea publicităților de stat nu este transparentă, iar independența mass-media nu este asigurată, în timp ce presiunea asupra jurnaliștilor independenți este în creștere, de exemplu din cauza Oficiului pentru Protecția Suveranității și a așa-numitei legi a transparenței.

La întrebarea, dacă solicitarea Comisiei Europene adresată Guvernului ungar de a retrage propunerea a fost un factor în amânarea legii planificate, Michael McGrath a spus: nu știe ce a dus la amânare, dar rezultatul este ceea ce contează. Dacă legea ar fi adoptată ulterior în forma propusă, Comisia Europeană ar lua măsurile corespunzătoare, deoarece propunerea este incompatibilă cu normele UE.

Pentru prima dată în acest an, raportul privind statul de drept pune un accent deosebit asupra pieţei comune, respectiv asupra modului în care normele statelor membre influențează aplicarea corectă a reglementărilor în spațiul economic al UE. Mai puțin de jumătate dintre companiile ungare chestionate au încredere în eficacitatea protecției investițiilor, se arată în raport.

Traducerea Rador: Rozália Gănciulescu