Trump vrea cartelurile drogurilor pe lista neagră. Ce înseamnă asta?
Președintele Donald Trump, într-una dintre primele sale acțiuni după revenirea în funcție, a semnat un ordin executiv care solicită guvernului SUA desemnarea cartelurilor de droguri ca organizații teroriste. Eforturile Casei Albe, care vizează să pună carteluri precum Sinaloa și Jalisco New Generation pe aceeași listă cu organizațiile Al-Qaeda, Boko Haram, Hezbollah și Statul Islamic, au declanșat deja dezbateri semnificative cu privire la implicațiile și efectele pe termen lung ale acestei decizii. Una dintre acestea ar putea să fie lansarea de raiduri americane împotriva cartelurilor ce operează pe teritoriul mexican, posibilitate pe care am discutat-o cu profesorul Jacob Shapiro de la Princeton University.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
Ordinul lui Trump
În prima zi după ce a revenit la Casa Albă, președintele Trump a semnat un ordin executiv care îndreaptă guvernul SUA spre desemnarea cartelurilor de droguri ca organizații teroriste.
Această decizie face parte din eforturile mai ample ale Administrației Trump de a combate fluxul de droguri și persoane la granițele Statelor Unite. Implicațiile complete ale desemnării cartelurilor ca organizații teroriste vor depinde, în mare măsură, de modul în care administrația va pune în aplicare această măsură.
Ordinul afirmă că cartelurile reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, într-un mod diferit de crima organizată tradițională. Acestea au desfășurat “o campanie de violență și teroare în emisfera vestică” cu efecte destabilizatoare, inclusiv un aflux de “droguri mortale, criminali violenți și bande periculoase” în Statele Unite. (https://www.whitehouse.gov/
Potrivit ordinului lui Trump, aceste grupări colaborează cu “o gamă largă de actori extra-emisferici, de la organizații teroriste străine desemnate până la guverne străine antagoniste” și s-au infiltrat “în guverne străine din întreaga emisferă vestică.”
De asemenea, documentul afirmă că cartelurile, precum și două bande transnaționale cu rădăcini în America Centrală, reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a SUA.
“Cartelurile controlează efectiv, printr-o campanie de asasinate, teroare, viol și forță brută, aproape tot traficul ilegal de la granița sudică a Statelor Unite. În anumite zone din Mexic, ele funcționează ca entități cvasi-guvernamentale, controlând aproape toate aspectele societății. Activitățile cartelurilor amenință siguranța poporului american, securitatea Statelor Unite și stabilitatea ordinii internaționale în emisfera vestică. Proximitatea lor față de teritoriul fizic al Statelor Unite, precum și incursiunile lor în acesta, reprezintă un risc inacceptabil pentru securitatea națională a Statelor Unite,” se afirmă în ordinul Casei Albe.
Trump a numit în ordinul său alte două organizații transnaționale, respective Tren de Aragua (TdA) și La Mara Salvatrucha (MS-13), despre care a spus că reprezintă amenințări similare pentru SUA. “Campaniile lor de violență și teroare în Statele Unite și la nivel internațional sunt extrem de violente, brutale și amenință în mod similar stabilitatea ordinii internaționale în emisfera vestică,” a scris Trump.
Potrivit ordinului, cartelurile și alte organizații transnaționale, cum ar fi TdA și MS-13, operează atât în interiorul, cât și în afara Statelor Unite. Ele reprezintă o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa securității naționale, politicii externe și economiei Statelor Unite.
Trump a declarat o stare de urgență națională pentru a gestiona aceste amenințări și a subliniat că politica americană este de a “asigura eliminarea totală a prezenței acestor organizații în SUA.”
Ordinul instruiește Departamentul de Stat al SUA să recomande, în termen de 14 zile, dacă cartelurile ar trebui desemnate drept organizații teroriste străine.
Ce sunt FTO
Așa cum informează oficialii de la Washington, desemnarea unui grup ca organizație teroristă în Statele Unite presupune o evaluare formală a activităților și intențiilor respectivei grupări, care trebuie să îndeplinească anumite criterii. În general, autoritățile americane analizează dacă grupul în cauză desfășoară acte de violență intenționată pentru a influența politica guvernamentală sau pentru a crea frică în rândul populației. Acest proces se face de obicei prin intermediul Departamentului de Stat sau al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), care sunt responsabile pentru identificarea și monitorizarea organizațiilor care folosesc terorismul ca metodă.
Procesul se bazează pe mai multe acte legislative și reglementări, cele mai importante fiind:
· Legea privind Organizațiile Străine Teroriste (Foreign Terrorist Organization Act – FTO), adoptată în 1996, care permite Departamentului de Stat să desemneze organizații străine ca fiind teroriste, pe baza activităților lor violente care au ca scop influențarea politicii guvernamentale sau crearea fricii în rândul populației.
· Legea privind Terorismul Internațional (Antiterrorism and Effective Death Penalty Act – AEDPA) din 1996, care permite autorităților americane să identifice și să impună sancțiuni economice și juridice împotriva organizațiilor teroriste.
Organizațiile Teroriste Străine (FTO) sunt organizații străine care sunt desemnate de către Secretarul de Stat în conformitate cu secțiunea 219 din Legea privind Imigrarea și Naționalitatea (INA). Desemnările FTO joacă un rol crucial în lupta noastră împotriva terorismului și reprezintă un mijloc eficient de a reduce sprijinul pentru activitățile teroriste și de a pune presiune asupra acestor grupuri. (https://www.state.gov/
De asemenea, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei are un rol important în înghețarea activelor financiare ale grupurilor teroriste și în aplicarea sancțiunilor economice, pe baza listei “Specially Designated Global Terrorists (SDGT)” sau a “Specially Designated Terrorist (SDT).”
Pe lângă aceste legi, există și o serie de reglementări și proceduri administrative care ghidează procesul de desemnare, iar acestea sunt strâns legate de activitățile de combatere a terorismului și securitate națională ale SUA.
Folosind fie secțiunea 219 din INA (https://uscode.house.gov/
Acestea includ:
-Interzicerea persoanelor sau companiilor aflate sub jurisdicția SUA de a oferi sprijin material, inclusiv finanțare, către FTO-uri;
-Înghețarea activelor cartelurilor aflate în instituțiile financiare din SUA;
-Blocarea tuturor tranzacțiilor care implică orice active aparținând cartelurilor.
Desemnarea va sprijini în continuare eforturile SUA de a perturba rețelele financiare ale cartelurilor, încurajând alte jurisdicții să urmeze exemplul. Americanii au interzis țărilor să adăpostească bani legați de organizații criminale din cauza activităților ilegale care generează veniturile acestora. Totuși, a face afaceri cu un FTO desemnat de SUA poate duce la tensiuni diplomatice sau sancțiuni din partea Washingtonului.
Vor ataca americanii în Mexic?
Potrivit NPR, guvernul SUA dispune deja de instrumente, inclusiv acuzații penale și sancțiuni, pe care le poate folosi pentru a viza cartelurile. O desemnare teroristă ar extinde aceste opțiuni. (https://www.npr.org/2025/01/
Cea mai semnificativă unealtă suplimentară, spun experții, ar fi abilitatea de a aduce ceea ce sunt cunoscute sub denumirea de acuzații pentru sprijin material. Conform legislației SUA, oferirea de sprijin material unei organizații teroriste desemnate este o infracțiune. Sprijinul material poate include bani sau arme, cazare, acte false sau chiar o cartelă de telefon.
În ceea ce privesc cartelurile de droguri, procurorii ar putea utiliza această acuzație împotriva unei game largi de actori, inclusiv membri ai cartelurilor, bandele de pe străzile din SUA care vând narcoticele, precum și împotriva oricărei persoane care le oferă acestora sprijin financiar sau logistic.
NPR a scris că au existat întrebări cu privire la faptul dacă o desemnare teroristă deschide calea pentru o posibilă acțiune militară unilaterală a Statelor Unite pe teritoriul Mexicului. Trump a sugerat de altfel în câteva rânduri de-a lungul campaniei electorale recent că va lovi interesele cartelurilor din Mexic, opinie împărtășită și de “țarul frontierelor,” Tom Homan, care a spus în noiembrie că “aceste carteluri sunt animale. Și de aceea, președintele Trump le va șterge de pe fața Pământului. (Trump) va folosi toată puterea unităților speciale ale Statelor Unite pentru a le distruge.” (https://x.com/CollinRugg/
Experții au afirmat că președintele SUA are deja autoritatea de a desfășura acțiuni militare – desemnarea cartelurilor mexicane ca organizații teroriste nu ar schimba acest lucru. Dar loviturile militare americane în interiorul Mexicului ar reprezenta un pas major, iar Mexicul a spus clar că se opune oricărei astfel de acțiuni.
Președinta mexicană, Claudia Sheinbaum, a spus de altfel că își va apăra suveranitatea, dar va încerca și să colaboreze cu Statele Unite. “Toți vrem să luptăm împotriva cartelurilor de droguri,” a declarat Sheinbaum în această săptămână. “SUA pe teritoriul lor, noi pe teritoriul nostru.” (https://apnews.com/article/
Mike Vigil, fostul șef al operațiunilor externe ale Administrației pentru Combaterea Drogurilor din SUA (DEA), a spus că se așteaptă ca orice desemnare de organizație teroristă să aibă un impact foarte mic asupra operațiunilor zilnice împotriva cartelurilor, deoarece multe dintre aceleași puteri anti-terorism pe care autoritățile americane le-ar obține sunt deja folosite în eforturile de combatere a narcoticelor. “Este deja făcut. Nu este nimic nou,” a spus Vigil. “Este doar teatru politic și aruncarea unui bucăți de salam vechi către (baza electorală a lui Trump).”
El a afirmat că, din punct de vedere logistic, ordinul ar permite SUA să confiște activele grupurilor din America, să sancționeze cetățenii americani care fac afaceri cu organizații teroriste și să blocheze membrii acestor grupuri să intre în America.
“Nu va permite SUA să trimită trupe în Mexic, așa cum cred mulți oameni, pentru că ei uită că Mexicul este o țară suverană și acesta ar fi un act de război,” a spus el.
Problema cartelurilor nu poate fi privită izolat, a declarat și Maria Calderon, expertă la Wilson Center din Washington D.C.
“Trebuie să vedem componenta de securitate a relației la granița SUA-Mexic integrată în conversația despre comerț și imigrație,” a spus ea. “Cele trei domenii ale relației bilaterale SUA-Mexic sunt interconectate. Nu le poți separa.”
NPR a reamintit că Trump și-a bazat o mare parte din campania sa recentă pentru Casa Albă pe promisiunea de a intensifica măsurile la granița de sud și de a reduce fluxul atât de droguri, cât și de persoane peste frontieră. De asemenea, el a amenințat că va impune tarife Mexicului.
De când a preluat funcția de președinte, pe 20 ianuarie, republicanul a emis acțiuni executive sau a abordat public toate cele trei subiecte. (https://www.npr.org/2025/01/
Analiștii spun că există și o componentă de comunicare politică în aceste măsuri, dar ele pot fi, de asemenea, văzute ca o modalitate de a pune presiune pe Mexic pentru a colabora mai mult, inclusiv pe partea de securitate.
“Sper cu adevărat ca Mexicul să privească acest lucru ca pe o oportunitate de a se așeza la masa negocierilor cu Administrația Trump și să considere problema cartelurilor ca o problemă comună și să spună: ‘Bine, avem desemnarea oficială. Cum o să lucrăm împreună pentru a aborda această problemă?’” a spus Calderon.
Probleme potențiale
Ordinul semnat de Trump a provocat deja dezbateri semnificative la nivel național și internațional cu privire la fezabilitatea, implicațiile și efectele pe termen lung ale unei astfel de măsuri. (https://www.npr.org/2025/01/
Ideea de a desemna cartelurile ca organizații teroriste a mai fost luată în considerare în timpul primului mandat al lui Trump, dar și în timpul Administrației Obama. În final, guvernul de la Washington nu a dus această măsură la îndeplinire.
Există o varietate de motive pentru care nu s-a mers mai departe, a spus Jason Blazakis, care a condus biroul de la Departamentul de Stat care se ocupă cu desemnările grupărilor teroriste.
“Unul dintre cele mai semnificative motive este impactul negativ pe care o astfel de desemnare l-ar avea asupra relațiilor bilaterale dintre Statele Unite și Mexic,” a spus Blazakis, citat de NPR. “Mexicul, ca guvern, s-a opus desemnării organizațiilor criminale ca teroriști, considerând că ar fi un lucru care ar putea pune în pericol suveranitatea lor.”
Un alt motiv, a spus expertul, a fost dorința de a calibra lista “pentru a se asigura că pe acea listă se află cu adevărat actori teroriști care desfășoară acte politice de violență împotriva civililor, inlcuzând aici grupuri precum ISIS și Al Qaeda, spre deosebire de organizațiile criminale care sunt în principal motivate de preocupări financiare.”
Blazakis a menționat și el că guvernul SUA dispune deja de multe instrumente pentru a viza cartelurile, inclusiv procese penale și înghețarea activelor, astfel că o desemnare și instrumentele suplimentare care vin la pachet cu aceasta nu ar mai fi necesare.
Analiștii au mai notat și alte efecte ale desemnării cartelurilor ca FTO. Ei au spus că firmele americane care fac afaceri în Mexic efectuează de obicei plăți către companii mexicane, dintre care unele ar putea fi controlate de sau afiliate cu un cartel sau membri ai acestuia. Aceasta ar putea expune aceste firme americane la sancțiuni.
În acest context, Reuters a afirmat că firmele americane și multinaționale care operează în multe părți ale Mexicului plătesc adesea taxe de protecție și alte plăți către persoane afiliate cartelurilor pentru a putea produce, transporta și vinde bunuri. Această desemnare, spun analiștii, ar putea complica comerțul și ar face situația mai dificilă. (https://www.reuters.com/
“(Desemnarea) ar putea avea un efect descurajator asupra afacerilor americane din întregul Mexic,” a spus Brian Philips, expert în securitatea Mexicului la Universitatea din Essex, adăugând însă: “va trebui să vedem dacă autoritățile americane vor urmări cu adevărat companiile pentru plata unor taxe de protecție.”
Un studiu din 2024, realizat de Camera Americană de Comerț din Mexic pe un eșantion de 218 companii, a arătat că 45% dintre acestea au primit cereri pentru plăți de protecție, iar 12% au spus că criminalitatea organizată “a preluat controlul parțial asupra vânzărilor, distribuției și/sau prețurilor bunurilor lor.” (https://amcham.org.mx/
Desemnarea ar putea, de asemenea, să complice situația companiilor specializate în transfer de bani care procesează plăți transfrontaliere și operează în zone controlate de carteluri, au adăugat Philips și alți analiști.
Operațiunile de producție și comerciale americane din Mexic ar putea fi, de asemenea, perturbate. Comerțul dintre cele două țări a însumat peste trei sferturi de trilion de dolari în 2022. (https://www.vallartadaily.
NPR a notat că planul inițial de a desemna cartelurile mexicane ca organizații teroriste a apărut din promisiunea lui Trump de a “declara război” cartelurilor mexicane într-un efort de a combate criza fentanylului care face ravagii în multe comunități din SUA.
Dar, poate mai important, spun unii, intenția lui Trump este creșterea influenței asupra clasei politice din Mexic.
“Un număr mare de oameni din poziții de putere în Mexic – guvernatori și primari corupți, membri ai forțelor de securitate, bancheri – vor fi pasibili de proces sau cel puțin intangibili (pentru a colabora) cu guvernul SUA,” a spus Adam Isacson, directorul pentru Supravegherea Apărării la Oficiul Washington pentru America Latină.
Imigranții ilegali ar putea, de asemenea, să fie incluși în acuzațiile de sprijin material. Experții spun că imigranții plătesc adesea traficanților pentru a trece prin Mexic sau pentru a ajunge la granița SUA-Mexic, iar acești traficanți au adesea legături cu carteluri. Acest lucru ar putea oferi autorităților americane motive pentru a le interzice imigrarea în SUA. (https://www.washingtonpost.
Desemnarea cartelurilor ca FTO “face aproape imposibilă obținerea azilului pentru orice imigrant care este nevoit să plătească cartelurilor orice fel de taxe, inclusiv răscumpărare,” a spus Vanda Felbab-Brown, expertă la Brookings Institution. (https://www.reuters.com/
Cartelurile mexicane câștigă milioane din afacerea profitabilă a traficului de oameni. Ele controlează teritorii întinse la graniță și de-a lungul traseelor folosite de imigranți, zone unde de obicei cer plata pentru a trece și răpesc imigranți pentru răscumpărare, a scris Reuters.
Unii experți s-au referit și la posibila extindere a violențelor. “Loviturile cu rachete ale SUA (împotriva cartelurilor mexicane) ar putea escalada cu ușurință într-un conflict mai amplu, agravând o situație deja teribilă. Ca răspuns la atacurile asupra conducerii lor și la amenințările la adresa mijloacelor lor de trai, orice restricții autoimpuse în ceea ce privește atacarea americanilor vor dispărea. Cartelurile de droguri s-ar putea transforma cu ușurință în organizații teroriste reale. Peste un milion de expatriați americani trăiesc sau lucrează în Mexic. Ei și companiile lor ar putea deveni ținte pentru represalii. Având legături cu bande din Statele Unite, atacuri teroriste ar putea avea loc și aici (în America), provocând răspunsuri suplimentare din partea americanilor,” au scris analiștii de la RAND Corporation, un grup think tank din domeniul securității. (https://www.rand.org/pubs/
Cei de la RAND cred, de altfel, că există deja suficiente instrumente prin care SUA să lupte împotriva cartelurilor și au respins eforturile de a le desemna ca organizații teroriste: “Problema Americii cu traficul de droguri nu constă în lipsa legislației, ci în magnitudinea problemei… Eticheta de “terorism” pare a avea un mare impact, nu pentru că extinde autoritatea legală, ci pentru că transmite un mesaj puternic. Oamenii percep terorismul ca fiind mai abominabil decât crimele obișnuite. Să-l numești doar trafic de droguri, răpire sau crimă nu reflectă în mod adecvat indignarea națională pentru unii…
Eticheta de “terorism” ridică problema la un alt nivel, sugerând că trebuie făcute mai multe pentru a preveni astfel de acte în viitor și că, în acest caz, dacă Mexicul nu face nimic, Statele Unite vor interveni. Aplicarea etichetei de terorism deschide posibilitatea unei acțiuni militare…
Atâta timp cât milioane de americani care consumă droguri ilegale sunt dispuși să cheltuiască zeci de miliarde de dolari, să-și distrugă sănătatea, să riște încarcerarea și să moară din cauza supradozelor, distrugerea unor laboratoare de droguri din Mexic nu va rezolva problema de bază. Iar desemnarea cartelurilor drept grupuri teroriste nu reprezintă, în niciun caz, o soluție.”
De ce acum
Vorbind despre contextul în care a fost emis ordinul lui Trump, AP a precizat că măsura a venit pe fondul intensificării violenței cartelurilor în statele din nordul Mexicului, după răpirea și detenția liderului Ismael “El Mayo” Zambada. Acest eveniment a declanșat un război total între facțiunile rivale ale cartelului Sinaloa, cu cadavre mutilate împrăștiate prin stat și oamenii răpiți chiar și din spitale. (https://www.justice.gov/opa/
Potrivit AP, confruntările violente fac parte dintr-o dinamică mai amplă a războiului cartelurilor în Mexic. Cu ani în urmă, o mână de organizații criminale conduse de câțiva capi-cheie controlau părți mari din Mexic. Acum, multe facțiuni se luptă violent pentru putere, devenind mai agile și mai greu de urmărit.
Cartelurile dispun de instrumente mai sofisticate, precum drone care aruncă bombe, dispozitive explozive improvizate și vehicule blindate modificate, extinzându-și afacerile în traficul de imigranți și comerțul cu avocado. Între timp, mii de cetățeni mexicani au fost prinși în luptele dintre grupări, fiind uciși sau răpiți.
Unii dintre membrii familiilor victimelor cartelurilor din zonele afectate de violență din Mexic speră că desemnarea cartelurilor ca organizații teroriste ar putea sprijini căutarea lor pentru justiție. AP l-a citat în acest sens pe Adrián LeBarón, a cărui fiică a fost ucisă într-un masacru petrecut în nordul Mexicului în 2019, care a spus că speră că acest lucru ar putea crește vizibilitatea pentru victimele violenței din Mexic, una dintre cele mai violente țări din lume care nu este în război activ. (https://apnews.com/article/
LeBarón, care a numit masacrul un atac terorist, a spus că desemnarea ar putea exercita presiune asupra autorităților pentru a aduce justiție victimelor violenței.
“O investigație privind terorismul este justiție nu doar pentru noi, ci și pentru fiecare oraș și colț al țării unde o familie a fost distrusă și unde terorismul este semănat în urma sa,” a scris el într-o postare pe platforma de socializare X.
Situația nu este nouă. După ce patru americani au fost răpiți în Mexic în 2023, cu doi dintre ei uciși, senatorul republican Lindsey Graham a declarat: “Vom dezlănțui furia și puterea Statelor Unite… Este momentul să fim serioși și să folosim toate instrumentele de care dispunem, nu doar cele de urmărire penală, nu doar cele din domeniul aplicării legii, ci și pe cele din domeniul militar.” În mod specific, el a cerut Congresului să autorizeze utilizarea forței militare, nu pentru a invada Mexicul, ci pentru a distruge laboratoarele de droguri. (https://www.foxnews.com/
Tot atunci, congresmeni de la Washington au introdus un proiect de lege pentru a desemna oficial câteva dintre cartelurile de droguri din Mexic ca organizații teroriste străine. (https://www.rickscott.senate.
Atunci, proiectul nu a fost adoptat. De data aceasta, presiunile lui Trump ar putea fi însă decisive, iar cartelurile să ajungă pe lista neagră a SUA.
Opinia unui expert
G4Media.ro l-a întrebat pe Jacob Shapiro, profesor de Politică și Afaceri Internaționale la Universitatea Princeton, unde conduce Proiectul de Studii Empirice ale Conflictului (Empirical Studies of Conflict Project), și care este veteran al US Navy, despre eforturile lui Trump de a desemna cartelurile drept organizații teroriste.
“Cea mai importantă nouă capacitate pe care această desemnare o poate deschide, din câte cunosc, este posibilitatea de a aduce acuzații de “sprijin material” împotriva oricărei entități care este identificată că oferă oricare dintre următoarele tipuri de suport unui cartel: “instruire,” “sfaturi sau asistență specializată,” “servicii” și “personal.” Un articol bun despre legea privind sprijinul material poate fi găsit aici – (https://en.wikipedia.org/
Aceasta ar oferi un nou instrument pentru a viza organizațiile care tranzacționează cu cartelurile, inclusiv bănci străine, companii care le vând precursori pentru producția de droguri și persoane care oferă practic orice fel de serviciu acestora. Din punct de vedere practic, nu știu cât de mare ar fi diferența, deoarece deja există o gamă largă de legi care vizează organizațiile criminale transnaționale și colaboratorii acestora.
Această desemnare ar putea, de asemenea, crea o bază legală pentru lovituri în Mexic. Interpretările a ceea ce este legal în ceea ce privește acțiunile militare în străinătate împotriva organizațiilor teroriste desemnate (FTO) s-au schimbat de-a lungul anilor, oferind noii administrații numeroase precedente din care să aleagă pentru a justifica diverse acțiuni, inclusiv potențial lovituri în Mexic. De regulă, aceste lovituri împotriva FTO-urilor în străinătate au fost realizate cu aprobarea națiunii gazdă, dar nu întotdeauna.”
Surse: NPR, AP, Reuters, Vallarta Daily, Washington Post, FoxNews, whitehouse.gov, state.gov, house.gov, bushcenter.org, amcham.org.mx, rand.org, justice.gov, X
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
1 comentariu