G4Media.ro

Tribunalul Bihor întreabă Curtea de Justiție a UE dacă trebuie să respecte…

Tribunalul Bihor întreabă Curtea de Justiție a UE dacă trebuie să respecte deciziile CCR. Este vizată şi decizia care a interzis SRI să ajute DNA să facă interceptări

Tribunalul Bihor întreabă Curtea de Justiţie a UE (CJUE) dacă trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale (CCR). Hotărârea de sesizare a CJUE a fost luată într-un dosar al DNA Oradea privindu-l pe rectorul Universităţii Oradea, Constantin Bungău, acuzat de luare de mită (Sursa).

Tribunalul Bihor întreabă CJUE dacă trebuie să respecte deciziile CCR nr. 51 din 16 februarie 2016, Decizia nr. 302 din 4 mai 2017 şi Decizia nr. 26/16.01.2019.

Decizia 51 din 2016 priveşte interceptările făcute de SRI pentru DNA. CCR a interzis atunci SRI să mai ajute DNA să pună în aplicare măsurile de supraveghere tehnică.

„În dosarul de la Bihor sunt multe interceptări cu SRI. Dacă excluzi interceptările pică dosarul. Tocmai de aceea, judecătorul a întrebat în prealabil CJUE”, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare.

Decizia nr. 26/16.01.2019 privește denunțarea protocoalelor dintre SRI și Parchetul General.

„În baza art. 19, art. 3 lit. b TUE raportat la 267 TFUE, sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare cu privire la următoarele întrebări:

1. Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 şi cerinţele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român?

2. Articolul 2 corelat şi cu art. 4 alin. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că în cadrul obligaţiei Statului Membru de a respecta principiile statului de drept se înscrie şi necesitatea ca România să respecte cerinţele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr. 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, inclusiv în privinţa abţinerii intervenţiei unei curţi constituţionale, o institutie politico-jurisdicţională, de a interpreta legea şi de a stabili modul concret şi obligatoriu de aplicare a ei de către instanţele judecătoreşti, competenţa exclusivă atribuită autorităţii judecătoreşti şi de a institui norme legale noi, competenţa exclusivă atribuită autorităţii legislative? Dreptul Uniunii Europene impune înlăturarea efectelor unei astfel de decizii pronunţate de o curte constituţională? Dreptul Uniunii Europene se opune existenţei unei norme interne care reglementează răspunderea disciplinară pentru magistratul care înlatură de la aplicare decizia curţii constituţionale, în contextul întrebării formulate?

3. Principiul independenţei judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE şi de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudenţa Curtii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Camera, hotarârea din 27 februarie 2018, Associacao Sindical dos Juizes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune substituirii competenţelor lor de deciziile Curţii Constituţionale (Deciziile nr.51 din 16 februarie 2016, Decizia nr.302 din 4 mai 2017 şi Decizia nr.26/16.01.2019), cu consecinţa lipsirii de previzibilitate a procesului penal (aplicare retroactiva) şi a imposibilităţii interpretarii şi aplicarii legii la cauza concretă? Dreptul Uniunii Europene se opune existenţei unei norme interne care reglementează răspunderea disciplinară pentru magistratul care înlatură de la aplicare decizia curţii constituţionale, în contextul întrebării formulate?

Solicită Curţii de Justiţie a Uniunii Europene aplicarea procedurii preliminare de urgenţă şi în subsidiar aplicarea procedurii preliminare accelerate pentru toate întrebările formulate. In baza art. 23 din Statutul CJUE rap. la art. 2 alin. 3 teza finală din Legea nr.340/2009 dispune suspendarea cauzei. In baza art.10 din Recomandarile emise de Curtea de Justi?ie a Uniunii Europene 2018/C 257/01 cu referire la art.51 alin.1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene 2012/C 326/02, respinge cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulata de inculpatii Dindelegan Camelia si Dindelegan Marin, ca inadmisibila. Definitiva cu privire la solutia de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Cu drept de recurs in privinta dispozitiei referitoare la suspendarea cauzei in termen de 72 de ore de la pronuntare. Pronunţată în sedinta publica din data de 07.05.2019”, este decizia Tribunalului Bihor.

Decizia Tribunalului Bihor a fost luată în dosarul rectorului Universităţii din Oradea acuzat de luare de mită (Detalii aici despre dosarul instrumentat de DNA).

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

10 comentarii

  1. La tribunalul Bihor sunt judecatori sau oi ?
    De ce trebuie sa intrebe Curtea Europeana de Justitie ?
    Justitia este o putere in stat.
    Judecatorii trebuie sa stabileasca ca acea decizie a CCR este aberanta, netemeinica, ilegala, neconstitutionala, ca CCR si-a depasit atributiunile, a comis un abuz, a obstructionat justitia si i-a favorizat pe infractori.
    Pentru aceste fapte, deosebit de grave, Tribunalul trebuia sa-i condamne imediat pe judecatorii corupti de la CCR, aflati in slujba mafiei psd si alde, la ani grei de puscarie si confiscarea integral a averilor. Nu mai era nevoie de nicio alta proba, infractiunea fiind flagranta.

    • Nu intelegi cum functioneaza ierarhia legilor in justitie, pe de o parte, si ierarhia instantelor pe de alta.

      Judecatorii de la Tribunalul Bihor sunt OBLIGATI sa respecte legile nationale cat timp sunt in vigoare si cat timp nu sunt declarate in conflict cu legile UE. In caz contrar sunt pasibili de sanctionare. Grava. Cu dat afara si puscarie …

      Odata ce a semnat tratatul de aderare UE, statul roman a acceptat ca legislatia UE prevaleaza in fata legislatiei interne si ca, in caz de conflict, urmeaza sa modifice rapid legislatia interna, ca sa ajunga conforma.

      Judecatorilor nu le da mana sa zica direct „E flagrant ca legea X sau hotararea Y a CCR este in contradictie cu dreptul comunitar, deci eu, in hotararea pe care o dau in acest proces, iau decizia conform cu dreptul comunitar”. Pentru ca daca fac asa, se deslantuie Jihadul SS impotriva lor, urmeaza excluderea din magistratura, ani de procese si in final restabilirea dreptatii, dar tardiv si cu daune mari.
      In schimb, judecatorii intreaba CJUE iar CJUE emite o decizie pe care judecatorii o pot aplica direct, fara ca statul roman, prin organele de represiune juridica sa mai poata mârâi si amenința. Decizia CJUE este obligatorie pentru statul roman, incepand cu Iordache, Nicolicea si terminand cu Adinuța Florea!

      Este o tehnicalitate dar un amanunt foarte important!

      PS: Acum, sper ca te-am lamurit. 💡 Daca doar bagai batul prin gard ca sa trollezi – m-ai facut! 😆

    • Aici nu se pune problema de a aplica, sau nu, o directiva europeana.
      Daca exista o ierarhie a instantelor, in mod sigur, ICCJ trebuie sa poata judeca deciziile aberante, netemeinice, ilegale si neconstitutionale ale CCR.
      Nu se poate sa decizi ca probele furnizate de Serviciile Secrete ale tarii sunt ilegale si nu pot fi folosite in instanta. In toate tarile, Serviciile Secrete colaboreaza cu procurorii.
      In plus, la noi inregistrarile facute de infractori sunt folosite ca probe, in schimb, cele ale Serviciilor Secrete sunt eliminate !
      CCR nu poate decide ca sunt nelegale completurile de 5 judecatori. CCR se poate pronunta doar pe constitutionaliltate, nu pe legalitate.
      Oricum deciziile CCR, chiar abderante, se aplica in viitor.
      Cum sa desfiintezi sentinte date de ICCJ, pentru ca unul din judecatori nu a fost tras la sorti, acesta fiind chiar presedintele ICCJ ?

  2. Asta probeaza inca o data profesionalismul celor in CLOACA numita justitie .

  3. Doamne apără și păzeste !!!!
    Mă întreb ce țară este asta în care un judecător se întreabă dacă trebui e să respecte decizile CC. Toți trebuie să respecte legile și deciziie judecătorești dar judecători ba.
    Un om nevinovat este trimis în pușcărie de u astfel de specimen care primește salarii de 15000-25000 lei pe lună și pensii chiar mai mari.Este posibil ca acesti purtători de robe să fie milițieni reșapași altfel este prăpăd. Sunt din categoria Negulescu , Onea , M anelistul și alți.

    • Pentru ca CC nu este instanta judecatoreasca si nu da decizii doar (conform Constitutiei) verifica CONSTITUTIONALITATEA – nu condamna si nu da legi.
      De altfel CC a fost „batuta” in justitie de vreo doua ori…

  4. Matematic vorbind, este totuna dacă ,,capii de completuri” sunt traşi la sorţi sau ,,puşi cu mâna” dacă restul se trag la sorţi ulterior ca la fotbal.Dacă am înţeles bine, cei netraşi la şorţi au fost şefii de secţii care, dacă nu se respecta condiţia de a nu face parte 2 în acelaşi complet riscau acest lucru ceea ce nu ştiu ce câştig ar fi fost pt. justiţie dacă presupunem că respectivii erau din cei mai competenţi.Cum să fie acest lucru motiv de rejudecare? Parcă i-ar fi adus de la stână nu din ICCJ.

    • Nu e totuna.Penfru că șefii de secție ori de ICCJ se prezumă că pot dirija soluțiile.Pentru că YES Manii lui Brucan au fost și sunt inca.Cjne a lucrat în sistem știe.Bine că s-au desființat salariile de merit că sa fi văzut cum se dădeau ori nu după zvonuri că ai vorbit de vreunul din șefi.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.