Tratatul privind protejarea oceanelor ar putea intra în vigoare în ianuarie 2026, afirmă preşedintele Franţei

Tratatul internaţional privind marea liberă, care se concentrează pe conservarea şi utilizarea durabilă a zonelor maritime din afara jurisdicţiilor naţionale, beneficiază de acum de sprijin din partea unui număr suficient de ţări pentru a intra în vigoare la începutul anului 2026, a declarat luni preşedintele francez Emmanuel Macron, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Luând cuvântul la cea de-a treia Conferinţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind oceanele (UNOC3), organizată la Nisa, preşedintele Macron a declarat că ratificarea tratatului de către 55 de ţări a fost finalizată, aproximativ 15 ţări sunt în curs de ratificare cu o dată precisă, iar alte 15 state vor fi finaliza ratificarea până la sfârşitul anului în curs, ceea ce înseamnă că cele 60 de ratificări necesare vor fi atinse.

„Acest lucru înseamnă că acest tratat va putea intra în vigoare la 1 ianuarie anul viitor, ceea ce înseamnă că vom avea, în sfârşit, un cadru internaţional pentru a reglementa şi a administra marea liberă”, a declarat Emmanuel Macron la încheierea primei zile a conferinţei, care are loc pentru prima dată la Nisa, în perioada 9-13 iunie.

Tratatul privind marea liberă, adoptat în 2023, ar permite ţărilor să înfiinţeze parcuri marine în apele internaţionale, care acoperă aproape două treimi din oceanul planetar şi care sunt în mare parte nereglementate. Până în prezent, doar aproximativ 1% din apele internaţionale, cunoscute sub denumirea de „mare liberă”, au fost protejate.

Tratatul intră în vigoare după ratificarea sa de către 60 de ţări.

Odată cu depunerea celei de-a 60-a ratificări, tratatul va intra în vigoare după 120 de zile, pregătind terenul pentru primul cadru global obligatoriu din punct de vedere juridic pentru protejarea biodiversităţii marine în zonele aflate în afara jurisdicţiilor naţionale, potrivit site-ului highseasalliance.org, care urmăreşte numărul de semnături.

La sfârşitul lunii mai, după ce Uniunea Europeană şi şase state membre UE şi-au depus ratificarea la ONU, numărul ţărilor semnatare a ajuns la 28.

Luni, la deschiderea UNOC3 de la Nisa, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat liderii mondiali să ratifice tratatul.

Antonio Guterres a avertizat că pescuitul ilegal, poluarea cu plastic şi creşterea temperaturii mării ameninţă ecosistemele delicate şi oamenii care depind de ele.

„Oceanul este resursa comună supremă. Dar noi îl distrugem”, a spus Antonio Guterres, menţionând colapsul stocurilor de peşte, creşterea nivelului mării şi acidificarea oceanelor.

Oceanele constituie, de asemenea, un tampon vital împotriva schimbărilor climatice, absorbind aproximativ 30% din emisiile de CO2 care încălzesc planeta noastră. Dar, pe măsură ce oceanele se încălzesc, apele mai calde distrug ecosistemele marine şi ameninţă capacitatea oceanelor de a absorbi CO2.

Demersul ţărilor de a transforma anii de promisiuni într-o protecţie semnificativă a oceanelor vine în contextul în care preşedintele Donald Trump retrage Statele Unite din proiectele climatice şi într-o perioadă în care unele guverne europene îşi slăbesc angajamentele ecologice, încercând să îşi susţină economiile anemice şi să respingă ascensiunea naţionaliştilor.

Statele Unite nu au ratificat încă tratatul şi nu o vor face în timpul conferinţei, a declarat Rebecca Hubbard, directoarea The High Seas Alliance.

„Dacă nu îl ratifică, SUA nu este legată de el. Punerea în aplicare va dura ani întregi, dar este esenţial să începem acum şi nu vom permite ca absenţa Statelor Unite să împiedice acest lucru”, a adăugat ea.

De asemenea, experţii în domeniul oceanelor au profitat de această conferinţă ca de o oportunitate de a mobiliza investiţii pentru economia oceanelor, care se luptă de mult timp să atragă angajamente de finanţare considerabile.

În cadrul unei reuniuni de două zile a bancherilor şi investitorilor care a avut loc în Monaco pe durata weekedului trecut, filantropi, investitori privaţi şi bănci publice s-au angajat să aloce 8,7 miliarde de euro pe o perioadă de cinci ani pentru a sprijini o economie albastră regenerabilă şi durabilă.

Investiţiile în sănătatea oceanelor au totalizat doar 10 miliarde de dolari în perioada 2015-2019, fiind cu mult sub necesarul de 175 de miliarde de dolari pe an, a declarat ONU.

Pentru a remedia acest decalaj, ONU a anunţat duminică că a început să lucreze la conceperea unui nou mecanism de finanţare, care va fi lansat în 2028 şi care vizează deblocarea a miliarde de dolari pentru restabilirea sănătăţii oceanelor prin mobilizarea unor surse noi şi diverse de capital.