Tratament „incomparabil” împotriva veninului de șarpe obținut din sângele unui bărbat mușcat de 200 de ori

Sângele unui bărbat american care s-a injectat în mod deliberat cu venin de șarpe timp de aproape două decenii a dus la crearea unui antivenin „fără precedent”, afirmă oamenii de știință, transmite BBC.

Anticorpii găsiți în sângele lui Tim Friede s-au dovedit buni în a proteja împotriva dozelor letale provenite de la o gamă largă de specii în cadrul testelor pe animale. Terapiile actuale trebuie să corespundă speciei specifice de șarpe veninos care a mușcat persoana afectată.

Dar misiunea de 18 ani a lui Friede ar putea fi un pas important în găsirea unui antivenin universal împotriva tuturor mușcăturilor de șarpe, care ucid până la 140.000 de persoane pe an și lasă de trei ori mai multe persoane care au nevoie de amputații sau se confruntă cu dizabilități permanente.

În total, Friede a suferit peste 200 de mușcături și a primit peste 700 de injecții cu venin preparat de el din unele dintre cele mai mortale șerpi din lume, inclusiv mai multe specii de mamba, cobra, taipan și krait.

Inițial, el voia să-și dezvolte imunitatea pentru a se proteja atunci când manipula șerpi, documentându-și activitățile pe YouTube. Dar fostul mecanic de camioane a spus că a „dat-o în bară complet” la început, când două mușcături de cobră în succesiune rapidă l-au lăsat în comă.

„Nu voiam să mor. Nu voiam să-mi pierd un deget. Nu voiam să lipsesc de la muncă”, a declarat el pentru BBC.

Motivația bărbatului era să dezvolte terapii mai bune pentru restul lumii, explicând: „A devenit pur și simplu un stil de viață și am continuat să mă străduiesc din răsputeri, pentru oamenii care se află la 8.000 de mile distanță de mine și mor din cauza mușcăturilor de șarpe”.

Antiveninul este produs în prezent prin injectarea de doze mici de venin de șarpe în animale, cum ar fi caii. Sistemul lor imunitar combate veninul producând anticorpi, care sunt recoltați pentru a fi utilizați ca terapie.

Dar veninul și antiveninul trebuie să fie foarte compatibile, deoarece toxinele dintr-o mușcătură veninoasă variază de la o specie la alta.

Există chiar și o mare varietate în cadrul aceleiași specii – antiveninul obținut din șerpi din India este mai puțin eficient împotriva aceleiași specii din Sri Lanka.

O echipă de cercetători a început să caute un tip de apărare imunitară numită anticorpi cu neutralizare largă. În loc să vizeze partea dintr-o toxină care o face unică, aceștia vizează părțile comune întregii clase de toxine.

Atunci, dr. Jacob Glanville, directorul executiv al companiei de biotehnologie Centivax, l-a întâlnit pe Tim Friede. „Imediat m-am gândit: «Dacă cineva în lume a dezvoltat acești anticorpi cu neutralizare largă, acela este el», așa că l-am contactat„, a spus el.

”La primul telefon, i-am spus: «S-ar putea să fie ciudat, dar aș vrea să pun mâna pe niște sânge de la tine»”. Friede a fost de acord, iar proiectul a primit aprobarea etică, deoarece studiul presupunea doar prelevarea de sânge, fără a i se administra mai mult venin.

Cercetarea s-a concentrat pe elapide – una dintre cele două familii de șerpi veninoși – precum șerpii coral, mambele, cobrele, taipanii și kraits.

Elapidele utilizează în principal neurotoxine în veninul lor, care paralizează victima și este fatal atunci când oprește mușchii necesari pentru respirație.

Cercetătorii au selectat 19 elapide identificate de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind printre cele mai mortale specii de șerpi de pe planetă. Apoi au început să analizeze sângele lui Friede în căutarea unor mecanisme de apărare.

Munca lor, detaliată în revista Cell, a identificat doi anticorpi cu acțiune neutrsalizantă largă care ar putea viza două clase de neurotoxine. Au adăugat un medicament care vizează o a treia clasă pentru a crea cocktailul lor antivenin.

În experimentele pe șoareci, cocktailul a permis animalelor să supraviețuiască dozelor letale de la 13 dintre cele 19 specii de șerpi veninoși. Au avut o protecție parțială împotriva celor șase specii rămase.

Aceasta este o protecție „fără precedent”, potrivit dr. Glanville, care a afirmat că „probabil acoperă o mulțime de elapide pentru care nu există în prezent antivenin”.

Echipa încearcă să perfecționeze anticorpii și să vadă dacă adăugarea unui al patrulea component ar putea duce la protecție totală împotriva veninului șerpilor elapide.

Cealaltă clasă de șerpi – vipere – se bazează mai mult pe hemotoxine, care atacă sângele, mai degrabă decât neurotoxinele. În total, există aproximativ o duzină de clase largi de toxine în veninul șerpilor, care includ și citotoxine care ucid direct celulele.

„Cred că în următorii 10 sau 15 ani vom avea ceva eficient împotriva fiecăreia dintre aceste clase de toxine” a declarat prof. Peter Kwong, unul dintre cercetătorii de la Universitatea Columbia.

Iar căutarea continuă în probele de sânge ale lui Friede.

”Anticorpii lui Tim sunt cu adevărat extraordinari – el și-a învățat sistemul imunitar să recunoască aceste toxine într-un mod foarte, foarte larg”, a declarat prof. Kwong.

Speranța finală este de a avea fie un singur antivenin care să poată face totul, fie o injecție pentru elapide și una pentru vipere.

Prof. Nick Casewell, directorul centrului de cercetare și intervenții în cazul mușcăturilor de șarpe de la Școala de Medicină Tropicală din Liverpool, a declarat că amploarea protecției raportate este „cu siguranță nouă” și oferă „o dovadă solidă” că aceasta este o abordare fezabilă.

„Nu există nicio îndoială că această lucrare face ca domeniul să avanseze într-o direcție interesantă.”

El a avertizat însă că „mai este mult de lucru” și că antiveninul trebuie să fie testat în continuare înainte de a putea fi utilizat la oameni.

Pentru domnul Friede, însă, faptul că s-a ajuns în acest stadiu «îl face să se simtă bine».

„Fac ceva bun pentru umanitate și asta a fost foarte important pentru mine. Sunt mândru de asta. E destul de cool.”