Timiș: Arheologii Muzeului Naţional al Banatului fac demersuri pentru ca situl larcuri de la Cornești să fie inclus în patrimoniul UNESCO

Arheologii din cadrul Muzeului Naţional al Banatului (MNB) – care cercetează de peste un deceniu situl arheologic Iarcuri de la Corneşti, considerat de specialişti a fi cea mai mare fortificaţie de Epoca Bronzului din Europa, care se întinde pe o suprafaţă de peste 1,700 hectare – vor începe demersuri pentru ca obiectivul să fie inclus în patrimoniul UNESCO.

Arheologii MNB, alături de cei ai Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău şi de la Freie Universitat Berlin, se află în plină campanie de cercetare în acest sit. Dacă până acum, ei s-au concentrat pe momentul genezei şi al dispariţiei acestei fortificaţii de epoca bronzului târziu, constatându-se că aparent valurile acesteia au fost construite simultan, acum vor să afle cine au fost cei care, la un moment dat, au început să o construiască.

„Pentru a afla răspunsul, s-a început cercetarea bronzului mijlociu de la Corneşti. Aşezarea fortificată aparţinând bronzului mijlociu de la Cornet (1900-1600 î.Hr.) este din punct de vedere planimetric şi al investigaţiilor geofizice similară cu cea de la Iarcuri, fiind descoperite şi legături între ceramica de bronz mijlociu şi cea de bronz târziu, scopul acestei cercetări fiind înţelegerea relaţiei cronologice dintre cei care au locuit acest spaţiu înainte şi cei care îl vor folosi pe perioada funcţionalităţii fortificaţiei uriaşe”, au transmis, miercuri, pe pagina de Facebook, reprezentanţii MNB.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

În secţiunea deschisă, se cercetează două complexe aparţinând bronzului mijlociu pentru a se crea o relaţie cronologică pe bază de Carbon izotop 14 din complexe cu o stratigrafie certă. Aceste complexe par a fi la o primă vedere locuinţe similare cu cele descoperite în anii interiori, însă s-ar putea totuşi să reprezinte mai degrabă un atelier datorită numărului mare de rămăşiţe de oase de animal, coarne, unelte specifice folosite pentru prelucrarea acestora.

„Se doreşte includerea sitului de la Corneşti – Iarcuri în patrimoniul UNESCO, fortificaţia îndeplinind toate criteriile pentru clasarea sa, ultimul punct de pe listă fiind existenţa unui punct muzeal/bază de cercetare ale cărui demersuri de construcţie sunt deja demarate”, arată MNB, conform Agerpres.

Cercetarea arheologică sistematică de la Corneşti – Iarcuri a fost iniţiată în anul 2007, de arheologul MNB dr. Alexandru Szentmiklosi şi dr. Bernhard Heeb, arheolog al Muzeului de Pre şi Proto-istorie din Berlin, fiind sprijinită financiar de către Consiliul Judeţean Timiş, Deutsche Forschungsgemeinschaft şi Statul Hessen prin iniţiativa Loewe.

În anul 2007, arheologii MNB au descoperit fortificaţia de la Corneşti cu ajutorul imaginilor transmise prin satelit, descoperirea fiind considerată de către aceştia ca fiind extraordinară, ţinând cont că fortificaţia de la Corneşti a fost realizată de oameni care trăiau în urmă cu 3.000 de ani.

Sursa Foto: Agepres