
The Telegraph: Occidentul alunecă într-un abis antisemit
Este o reflectare a stării cu adevărat perverse a lumii moderne faptul că una dintre consecințele cele mai alarmante ale atacurilor din 7 octombrie 2023 împotriva Israelului ar trebui să fie o creștere bruscă a antisemitismului. Ne-am putea aștepta ca masacrul cu sânge rece a cel puțin 1.200 de persoane, multe dintre cadavrele cărora au suferit mutilări abominabile, și luarea a încă aproximativ 250 de ostatici de către teroriștii Hamas în acea zi să convingă majoritatea oamenilor cu gândire corectă că condamnarea lor ar trebui să se concentreze asupra grupului responsabil de comiterea atrocității, scrie The Telegraph.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
În schimb, în loc să se asigure că cultul islamist al morții se confruntă cu același nivel de represalii internaționale cu care s-a confruntat Al-Qaeda după atacurile din 11 septembrie 2001, Israelul și comunitatea evreiască în general au devenit principalul obiectiv al oprobriului bien pensant.
Această dorință irațională de a da vina pe evrei pentru războiul care a izbucnit în Gaza poate lua multe forme. Ea poate duce la hărțuirea academicienilor israelieni care participă la un eveniment comemorativ al Holocaustului, așa cum s-a întâmplat recent la un astfel de eveniment în Dublin.
Noua carte a lui Jake Wallis Simons, Never Again: How the West Betrayed the Jews and Itself, oferă o analiză captivantă și detaliată a modului în care a apărut această nouă formă tulburătoare de antisemitism. Wallis Simons, fost redactor al The Jewish Chronicle și colaborator regulat al acestui ziar, se bazează pe o gamă stimulantă de gândire filosofică occidentală și orientală pentru a oferi o relatare provocatoare a modului în care complacerea elitelor occidentale din ultimele decenii a dat naștere unei renașteri a celei mai vechi uri din lume. El se bazează, de asemenea, pe o serie extinsă de interviuri pe care le-a realizat pentru podcastul său The Brink.
În mod surprinzător, Wallis Simons susține că, până la 7 octombrie 2023, lumea se afla, în general, într-o „epocă de aur” în care antisemitismul era considerat un tabu, cu siguranță în cadrul societății civilizate. Dar, analizând mai atent, el identifică o serie de tendințe îngrijorătoare care erau deja în joc și care, în cele din urmă, ar duce la situația rușinoasă de astăzi, în care evreii din întreaga lume se află în vizorul evenimentelor care au loc la mii de kilometri distanță, în Orientul Mijlociu.
Printre factorii mai recenți pe care Wallis Simons îi consideră a fi contribuit la această problemă se numără faptul că mulți migranți în Marea Britanie și în alte țări occidentale sunt adepți ai islamului. El o citează pe lidera conservatoare Kemi Badenoch, care a susținut în timpul campaniei sale de succes pentru conducerea partidului din 2024 că „nu toate culturile sunt la fel de valabile”. Ea a continuat, scriind în acest articol: „De la cei pe care alegem să-i primim, ne așteptăm să ne împărtășească valorile… Nu putem fi naivi și să presupunem că imigranții vor renunța automat la ostilitățile etnice ancestrale la graniță. Sunt uimită, de exemplu, de numărul de imigranți recenți în Marea Britanie care urăsc Israelul”.
În cele din urmă, însă, Wallis Simons consideră că victoria electorală zdrobitoare a lui Tony Blair în 1997 și schimbarea culturală dramatică care a avut loc ulterior în întreaga societate britanică au creat un teren fertil în care atitudinile antisemite toxice au putut să prindă încet rădăcini. Brusc, cultele minoritare, odată considerate la marginea societății britanice, au ocupat locul central în războaiele culturale ale națiunii. El citează o observație revelatoare făcută de scriitorul Douglas Murray într-un interviu pentru The Brink: „Oamenii s-au lăsat pradă unor ideologii complet absurde, care se bazează toate pe o serie de presupuneri care nu sunt susținute de ideologia în care au căzut. Lucruri precum drepturile omului, toleranța, libertatea.”
Wallis Simons este deosebit de critic față de ceea ce el numește cultul „fundamentalismului centrist”, prin care se referă la elitele liberale bine intenționate, dar prost informate, care par mai interesate de promovarea grupurilor minoritare și a opiniilor acestora decât de susținerea tradițiilor de lungă durată care au forjat caracterul națiunii de-a lungul multor secole. El susține, de exemplu, că, deși musulmanii reprezintă doar 6-7% din populația Regatului Unit, prea multe instituții naționale sunt mai dispuse să respecte evenimentele sacre islamice, precum Ramadanul, decât Crăciunul și Paștele. Într-un astfel de climat, nu este de mirare că sentimentele anti-Israel și anti-evreiești au înlocuit, ca normă, valorile britanice tradiționale, precum toleranța. Rezultatul a fost o creștere uimitoare a activității antisemite, cu 121 de incidente de agresiune raportate în Marea Britanie în 2024, împreună cu o creștere de 246% a vandalismului și o creștere uimitoare de 465% a antisemitismului în universități.
Unul dintre cele mai convingătoare pasaje din cartea lui Wallis Simons este cel în care intervievează tineri recruți israelieni însărcinați cu sarcina descurajantă de a lupta împotriva fanaticilor Hamas care se ascund în rețeaua complexă de tuneluri pe care grupul terorist a construit-o sub Gaza. În loc să se plângă de soarta lor, fraza pe care acești israelieni o foloseau adesea pentru a-și justifica angajamentul de a-și apăra țara era „asta este tura noastră”: nu aveau altă alternativă decât să se lupte cu jihadiștii care amenințau însăși existența țării lor. Într-adevăr, angajamentul lor de a-și apăra patria reflectă sentimentele lui Golda Meir, redutabila lideră israeliană din timpul războiului, care a remarcat odată: „Dacă arabii ar depune armele astăzi, nu ar mai exista violență. Dacă evreii ar depune armele astăzi, nu ar mai exista Israel”.
Cu toate acestea, în loc să depună eforturi serioase pentru a înțelege de ce atrocitățile comise pe 7 octombrie sunt considerate de mulți evrei ca un eveniment existențial, se pare că în Occident există un interes mai mare pentru absorbirea propagandei Hamas. Acest lucru este valabil în special pe platformele de socializare precum TikTok, unde cercetări recente au descoperit că, de la atacul din 2023, au existat 52 de videoclipuri pro-Hamas sau pro-Palestina pentru fiecare videoclip care susține cauza israeliană.
Deși Wallis Simons arată pe larg cum cultul modern al dezgustului de sine a prins rădăcini în democrațiile occidentale, el se îndepărtează uneori prea mult de tema centrală: modul în care acest lucru se leagă de reapariția antisemitismului ca amenințare pentru evreii din secolul XXI. Nicio problemă nu ar putea fi mai urgentă. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când adevăratele orori ale Holocaustului au fost dezvăluite lumii exterioare, strigătul „niciodată din nou” a devenit un refren familiar pentru cei hotărâți să se asigure că istoria nu se va repeta niciodată. Alegând în mod deliberat aceeași frază ca titlu pentru noua sa carte, Wallis Simons face un apel direct atât către liderii politici, cât și către oamenii obișnuiți: ei trebuie să răspundă „la această mare urgență” „ridicându-se în picioare” și confruntându-se, încă o dată, cu blestemul antisemitismului.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.