G4Media.ro

SURSE Vice-premierul Viorel Ştefan conduce un grup de lucru care decide poziţia…

SURSE Vice-premierul Viorel Ştefan conduce un grup de lucru care decide poziţia României în războiul oţelului cu SUA. România poate pierde 175 milioane de euro din cauza taxelor impuse de Trump

Vice-premierul Viorel Ştefan conduce un grup de lucru care lucrează la o poziţie asumată a României în cadrul ”războiului oţelului” dus de SUA cu Uniunea Europeană, pe care o va folosi în cadrul negocierilor cu forurile internaţionale, au declarat pentru G4Media.ro surse apropiate discuţiilor. Companiile din România riscă să piardă exporturi pe piaţa americană în valoare de 175 de milioane de euro ca urmare a taxelor de 25% şi, respectiv, 10% impuse de preşedintele Donald Trump producătorilor de oţel şi aluminiu din Uniunea Europeană, potrivit analizei făcute de Ianc Petru, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie.

Ministerul Econmiei nu răspuns la solicitările G4Media.ro pe această temă.

Iată principalii jucători din România afectaţi de taxele americane, potrivit datelor furnizate de Societatea Română de Metalurgie (UGIR):

  • Producătorii de oţel din România au exportat, împreună, 120.000 de tone de ţeavă fără sudare în SUA în 2017. Valoarea totală a exporturilor a fost de aproximativ 160 milioane de euro. Principalii producători de oţel sunt:
    • Tenaris Silcotub Zalău
    • TMK Artrom Slatina
    • Petrotub Roman
  • Alro Slatina este singurul producător de aluminiu din România. În SUA a exportat 4.000 de tone anul trecut, în valoare de aproximativ 15 milioane de euro.

Noile taxe anunțate de Administrația Trump generează două mari pericole. În primul rând, este foarte posibil ca o parte din aceste exporturi să nu mai poată fi realizate. Din cauza suprataxelor, preţurile producătorilor din Uniunea Europeană şi, implicit, din România, nu mai sunt competitive pe piața americană şi cumpărătorii vor fi tentaţi să cumpere de pe piaţa americana. Pentru România, pierderea s-ar putea ridica la 175 milioane de euro.

Uniunea Europeană a exportat 30 de milioane de tone de oţel anul trecut, dintre care 5 milioane de tone au mers către piaţa americană, potrivit datelor EUROFER (Asociaţia Europenă a Oţelului).

Nu numai UE este afectată de aceste taxe, ci toţi cei care exportă spre SUA: China, India, Rusia, Ucraina şi Turcia. În condiţiile în care nici aceste ţări nu-şi mai pot vinde produsele în SUA, îşi vor îndrepta atenţia spre alte pieţe, printre care şi cea europeană. Europa a importat 40 de milioane de tone de oţel în 2017, mai mult chiar decât americanii, care au importat 35 de milioane de tone anul trecut.

„Există riscul ca 13 milioane de tone de oţel să găsească o nouă cale către Europa. Vă daţi seama ce efect devastator va avea asta asupra producătorilor din Europa, care de-abia au reuşit să-şi revină în ultimele 12 luni după criză. Importuri de 53 de milioane de tone ar fi dezastruoase,” a spus Geert Van Poelvoorde, preşedintele EUROFER în cadrul unei conferinţe de presă.

Aceste probleme vin pe fundalul unei supracapacităţi de producţie în China, care anul trecut a avut un excedent de 11 milioane de tone de aluminiu.

De aici derivă al doilea mare pericol după scăderea exporturilor: competiţia neloială pe piaţa UE. De ce? Uniunea Europenă este singura entitate care a adoptat pachetul legislativ energie – schimbări climatie. Aceasta a dus la o serie de taxe suplimentare pe care industria le plăteşte: certificate de emisii de CO2, energie verde şi plata certificatelor verzi, cogenerare. Ceea ce înseamnă că producătorii industriali din ţările UE au costuri mai mari legate de energie decât ţări precum Rusia şi China.

Ţări care, în lipsa acestor costuri suplimentare, îşi permit să-şi vândă produsele mai ieftin în UE. În plus, unele ţări precum China beneficiază de subvenţii pentru export din partea statului, ceea ce le permite să vândă chiar şi mai ieftin.

Ce e de făcut. Ca urmare a măsurilor SUA, şi UE a adoptat măsuri de retorsiune: a introdus taxe vamale suplimentare asupra unor produse exportate de SUA în Europa, crezând că lucrurile se vor linişti. Deşi aceste măsuri nu compensează pierderea UE, de aproximativ 4 miliarde de euro, nu a fost suficient.

Acum, în faţa pericolului, UE a întocmit o listă cu produse la care urmează să se aplice taxe vamale pentru a fi protejate. Lista trebuia să fie publicată săptămâna trecută. S-au analizat importurile UE din ultimii 3 ani. La produsele care aveau un nivel ridicat de import, UE a aplicat suprataxare, ca să blocheze exporturile Chinei, Turciei şi Rusiei în piaţa europeană.

„Pe această listă nu figurează însă ţevile laminate (trase) pe care România le exportă în UE deoarece analiza ultimilor trei ani a dus la concluzia că n-au fost importuri însemnate în Europa pe acest produs. Dar ESTA (Asociaţia Producătorilor de Ţevi fără Sudură din Europa) a făcut o simulare potrivit căreia, din cauza măsurilor SUA, ţările care exportau pe piaţa americană se vor îndrepta spre UE”, a declarat pentru G4Media.ro Ianc Petru, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie şi fost şef al departamentului de politici industriale în Ministerul Economiei în perioada 1992-2011.

Potrivit acestuia, trebuie urmărite atent importurile în UE. Daca se constată că predicţia ESTA e adevărată, UE poate să ia fie măsuri de antidumping, fie de protecţie.

Săptămâna aceasta are loc, la Bruxelles, un summit NATO la care va participa şi preşedintele american Donald Trump.

Sursa foto: Pexels.com

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. aștept fanii maimuței portocalii de la casa albă să ne explice de ce e mai bine pentru noi, românii, să avem aceste pierderi :))) (mihai neamțu, papanaș ăla din cluj, cum îl cheamă.. așa, papahagi! etc)

  2. Sa ne faca o exceptie, ca de-aia avem Parteneriat Strategic cu SUA.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.