G4Media.ro

SURSE Tur doi de alegeri la CSM pentru judecătorii vizați de contestații/…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

SURSE Tur doi de alegeri la CSM pentru judecătorii vizați de contestații/ În cazul procurorilor, contestațiile au fost respinse

Consiliul Superior al Magistraturii a admis, marți, contestațiile în cazul alegerilor pentru secția de judecători, unde va fi organizat un al doilea tur de scrutin, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. În cazul procurorilor, contestațiile au fost respinse.

Turul doi de scrutin se va organiza pentru al treilea loc de membru CSM din partea curților de apel și pentru al doilea loc de membru CSM din partea tribunalelor. Turul doi ar putea avea loc – așa cum a propus președintele Comitetului Electoral, judecătoarea Simona Marcu – pe data de 7 septembrie 2022. Turul doi va fi între judecătoarea Ramona Milu de la Curtea de Apel Brașov și judecătorul Adrian Glugă, președintele Curții de Apel Craiova, și între judecătorul Mihai Ghica de la Tribunalul Cluj și judecătorul Narcis Erculescu, președintele Tribunalului Dâmbovița.

Să vedem mai concret ce anume a decis CSM. Mergem mai departe, vedem ce se poate ataca, dacă se poate ataca la Înalta Curte. Și dacă nu…turul 2. Asta decide organizatorul alegerilor și garantul independenței că este necesar un tur 2 al acestor alegeri, așa procedăm. Nu am nicio problemă în a parcurge o continuare a acestor alegeri, cu toate că mi se pare nefiresc. Însă eu nu mă tem de alegeri, nu mă tem de campanie, nu mă tem de interacțiunea cu colegii mei”, a declarat pentru G4media.ro judecătoarea Ramona Grațiela Milu.

Context. O contestaţie vizează alegerea celui de-al treilea membru judecător din partea curţilor de apel. Este vorba de contestaţia depusă de judecătorul Adrian Glugă împotriva alegerii judecătoarei Ramona Graţiela Milu. Clasat pe locul 4 din doar 3 eligibile, Glugă a obţinut 346 de voturi, în vreme ce Ramona Milu, candidata de pe locul 3 eligibil, a obţinut 361 de voturi. Potrivit contestaţiei consultate de G4media.ro, judecătorul Adrian Glugă solicită organizarea unui tur 2 între el şi Ramona Milu întrucât niciunul dintre ei nu a avut peste 392 de voturi, adică majoritate calificată de 50+1 din numărul total al votanţilor (783).

Judecătorul Adrian Glugă este preşedinte al Curţii de Apel Craiova şi a fost şef al DIICOT pentru o scurtă perioadă, în 2006. Judecătoarea Ramona Grațiela Milu de la Curtea de Apel Brașov a protestat pe treptele instanței împotriva modificărilor PSD la legile Justiției, s-a exprimat pentru eliminarea anomaliei introduse de PSD prin care s-a ajuns ca pensia magistraților să fie mai mare ca salariul şi este vehement criticată de publicațiile care susțin inculpații.

Un alt membru contestat este judecătorul Mihai Ghica, al doilea membru judecător din partea tribunalelor. Cel care a formulat contestaţia este cel clasat pe locul 3 neeligibil, judecătorul Narcis Erculescu. Judecătorul Ghica a obţinut 393 de voturi, iar judecătorul Erculescu, 386, adică niciunul nu are majoritate absolută de 50+1 din numărul total al votanţilor judecători de la tribunale aşa că judecătorul Erculescu solicită un tur doi între ei.

Mihai Ghica este judecător la Secția penală a Tribunalului Cluj. Este membru al asociaţiei Forumul Judecătorilor şi a fost lider al protestelor magistraților împotriva modificărilor PSD la legile Justiției. Este magistratul care l-a condamnat la 5 ani de detenție pentru corupție pe primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș. S-a exprimat pentru un aviz al Comisiei de la Veneția la desființarea Secției Speciale și re-înființarea ei sub un alt format și nume. Este criticat de publicațiile care susțin inculpații. Cel care îl contestă, judecătorul Narcis Erculescu este preşedintele Tribunalului Dâmboviţa.

Este contestat şi al doilea reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale. E vorba de procurorul Claudiu Sandu, ales cu 204 voturi. Este contestat de cel clasat pe locul 3 neeligibil, procurorul Sorin Emil Flonta, care a obţinut 200 de voturi şi care acum solicită un tur doi întrucât nici el, nici Sandu nu au avut majoritate majoritate de 50+1.

Claudiu Sandu este procuror la Parchetul județean Brașov, a fost protestatar împotriva modificărilor PSD la legile Justiției şi e considerat un criminalist profesionist. Procurorul Sorin Flonta este prim-procurorul Parchetului Sălaj.

La parchetele de pe lângă judecătorii, locul obţinut de Cătălina Sântion (392 de voturi) este contestat de cel clasat pe locul 2 neeligibil, Sorin Lia (357 de voturi). Cătălina Sântion este procuror șef la Parchetului Sectorului 3 București. E soția lui Marian Sântion, fost șef al DGA și procurorul DIICOT care a instrumentat primul dosar al fraților Cămătaru. Sorin Lia este procuror șef la Parchetul Judecătoriei Corabia și co-președinte, alături de procurorul militar Bogdan Pîrlog, al Asociației Inițiativa pentru Justiție.

La procurori este contestat și reprezentantul Parchetului Înaltei Curţi, Daniel Horodniceanu, fost şef al DIICOT. El nu a fost contestat însă de un contra-candidat, ci de către un petent condamnat ca urmare a unui dosar instrumentat de procuror. Prin urmare, în cazul lui Horodniceanu, președintele Comitetului electoral propune doar respingerea contestației.

Horodniceanu a fost ales în CSM din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în urma a două tururi de scrutin și în ciuda lipsei de sprijin din partea leadershipului din sistemul de law enforcement şi intelligence. Horodniceanu a obţinut 190 de voturi în turul 2, în vreme ce contra-candidata lui, Alina Albu, şefa serviciului de combatere a crimei organizate din cadrul DIICOT, a obţinut 174 de voturi. Şi Daniel Horodniceanu a fost protestatar împotriva modificărilor PSD la legile Justiției și este membru al unei asociații de procurori active în acest sens.

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

8 comentarii

  1. “ Însă eu nu mă tem de alegeri, nu mă tem de campanie, nu mă tem de interacțiunea cu colegii mei”, a declarat pentru G4media.ro judecătoarea Ramona Grațiela Milu.”

    Faptul ca un magistrat spune ca el nu se teme sa candideze pentru o funcție, pe mine ma sperie… pentru ca e evidenta ca incercarea de a candida trebuie sa fie un mare act de curaj, in loc sa fie un act firesc și banal, accesibil oricărui magistrat care și-ar dori o anumită funcție in sistemul din care face parte.
    Ori, întrebarea care se pune e: de ce sunt magistrații atât de speriați încât le e frica sa candideze, iar atunci când o fac asta e um mare act de curaj?!

    Sa fie, oare, vorba despre scheleții din dulap, care le induce o stare de temere atunci când îndrăznesc sa candideze la o funcție in propriul lor sistem?!

  2. Cerința legala este ca toti magistrații să fie aleși in CSM cu majoritate de voturi în adunarile generale, cu excepția situației în care de prima data niciunul din candidați nu a obținut majoritatea, cand se organizează un al doilea tur in care primii doi clasați,indiferent de numărul de voturi acced în CSM . Necesitatea unui al doilea tur rezultă implicit din lege și pentru al doilea sau al treilea reprezentant eligibil de la instanțe sau parchete în cazul primei ipoteze referite pentru a obține majoritatea simplă de voturi.Din articol nu rezultă daca la alegerile inițiale au existat situații în care niciunul din candidați nu a obținut de prima dată majoritatea de voturi și de aceea nu se pot face aprecieri asupra accederii în CSM a unor magistrăți în urma unui al doilea tur de scrutin indiferent daca la acest tur au obținut sau nu majoritatea de voturi.

    • Pai au fost alesi cu majoritate de voturi.
      Cred ca faci o confuxie intre majoritate si majoritate absoluta (50%+1). Conform DEX avem:
      MAJORITÁTE, majorități, s. f. Partea sau numărul cel mai mare dintr-o colectivitate.
      Legea spune:
      “ Sunt aleși că membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:
      a) 3 judecători de la curțile de apel, care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național;
      b) 2 judecători de la tribunale și tribunalele specializate, care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național;
      c) 2 judecători de la judecătorii, care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național;”
      Deci numarul cel mai mare de voturi.
      Numai la ICCJ/PICCJ se face referire la majoritate simpla.

  3. au dus justitia in anii 1950 ! Felicitari ! traiasca republica baietilor …

  4. Si sa nu ii fugaresti dupaia.

  5. Pentru un preopinent al meu gasesc necesare câteva precizări:
    -Interpretarea unei norme juridice nu este numai gramaticala ,ci și teleologică și sistematică.Spre deosebire de cea dintâi, celelalte caută deslușirea scopului legii ,adică a conținutuilui unei norme din perspectiva intenței legiuitorului și presupune determinarea conținutului normei prin raportare la întegul sistem normativ în care se integreaza norma;
    -noțiunea de majoritate de voturi este definită chiar de lege și nu mai poate comporta o definiție gramaticala.Astfel în lege se spune că daca niciunul din candidați nu obține majoritate de voturi se organizeraza un tur doi al alegerilor, unde primii doi clasați indiferent de numărul de voturi sunt desemnați ca reprezentanți de către CSM.Termenul de majoritate de voturi este preluat apoi și în alte texte din lege și nu poate avea decât același înțeles ca în textul referit,căci interpretarea unei norme juridice se face unitar,dupa cum o definește legea și nu după cum vrea fiecare(adică într-un loc fac interpretare teleologică,legală și într-altul pentru același termen definit de lege fac în mod nepermis interpretare gramaticală)
    -din definiția legală enunțată interpretată legal teleologic și sistematic,rezultă că majoritatea de voturi avută în vedere de legiuitor este cea simpla(50%+1) din numărul total de voturi în adunările generale.Această majoritate simplă nu se poate confunda cu cea calificată sau absolută cerută de Constituție pentru adoptarea unor acte normative(adica 2/3 din numărul total de voturi);
    -ca să închei,mai pe românește ,nu poți face interpretare gramaticală (cea care trimite la DEX)a unui termen,a unei expresii sau noțiuni juridice pe care chiar legea le definește.

    • Fremos spus, dar in faza discutata legea spune ca sunt alesi cei care „au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național”. Nu e vorba de nicio majoritate, deci nici simpla si nici calificata.
      Case closed!