SURSE Proiectul Legii Deca, măsuri de contrareformă în educație: Noi funcții de conducere a universităților ar urma să poată fi create de senate, pe “modelul Marga”, pentru “parcarea” rectorilor care vor să-și mențină influența fără să se mai expună unui nou mandat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Senatele universităților din România ar urma să poată înființa noi funcții de conducere a instituțiilor de învățământ superior, pe lângă funcțiile de rector, prorector, director administrativ, decan, prodecan, director de departament și de filială, prevede proiectul Legii educației Deca obținut de Edupedu.ro. Potrivit surselor noastre, aceste noi funcții de conducere a universităților ar putea fi create special pentru rectorii care nu vor mai prinde un nou mandat, pe “modelul Marga” care în 2004, după 11 ani la conducerea UBB, a devenit președintele unui organism numit “Consiliul Academic al UBB”, după cum reiese din CV-ul său, poziție din care era numit “rectorul de facto al universitatii” de presă la acea vreme.

• Edupedu.ro a semnalat că proiectul Legii Deca resetează jocul în ce-i privește pe rectori, dându-le posibilitatea să conducă universitățile timp de 2 mandate (8 ani) tuturor candidaților la șefia instituțiilor de învățământ superior, indiferent dacă ei au mai avut deja mandate în trecut sau nu.
• Acum, prin noile funcții de conducere pe care senatele universitare le-ar putea crea, proiectul Legii Deca creează “soluția” și pentru rectorii care nu mai vor să se expună printr-un al treilea sau al patrulea mandat de rector, dar care vor să își mențină puterea asupra universității.

Proiectul Legii învățământului superior realizat de ministrul Ligia Deca și consultat de Edupedu.ro introduce la capitolul Conducerea instituțiilor de învățământ superior, la articolul 130, aliniatul 2, pe lângă funcțiile de conducere existente în prezent în cadrul unei universități, și “alte funcții stabilite prin carta universitară a instituției de învățământ superior‚ în concordanță cu prevederile legale”. Carta universitară este la rândul său elaborată de senatul universitar, potrivit aceluiași proiect de lege.

Pentru comparație, actuala Lege a educației în vigoare din 2011 listează explicit toate funcțiile existente în universități și nu lasă senatelor universitare portița de a-și crea propriile poziții cu regulamente și atribuții proprii care ar putea controla inclusiv rectorul.

• Citește articolul integral pe Edupedu.ro