SURSE De ce contestă DNA liberarea condiționată a Elenei Udrea: Nu a conştientizat gravitatea comportamentului său infracţional, nu a interiorizat valorile sociale fundamentale şi nu a manifestat reale progrese în procesul de reeducare

Procurorii DNA arată, în contestația la liberarea condiționată a Elenei Udrea, că aceasta nu a conştientizat până la acest moment gravitatea comportamentului său infracţional, nu a interiorizat valorile sociale fundamentale şi nu a manifestat reale progrese în procesul de reeducare, potrivit documentului consultat de G4Media.

Procurorii subliniază că simpla îndeplinire a condiţiilor liberării condiţionate nu naşte dreptul de a fi liberat condiţionat, ci o simplă posibilitate, instanța fiind chemată să aprecieze asupra oportunității.

Având în vedere gravitatea faptelor pentru care a fost condamnată și perioada efectiv executată de către aceasta, respectiv fracţia minimă din pedeapsa de 6 ani închisoare, procurorii apreciază că aceasta nu este suficientă pentru ca Elena Udrea să fi înțeles pe deplin gravitatea faptelor săvârșite și pentru ca scopul pedepsei să fi fost realizat în întregime.

Procurorii anticorupție subliniază că una dintre condiţiile acordării liberării condiţionate este ca persoana condamnată să dea dovezi temeinice de îndreptare, ceea ce înseamnă că aceasta trebuia să aibă un comportament deosebit, merituos, de conştientizare a gravităţii faptelor sale şi nu unul de conformare, previzibil, pe care orice persoană privată de libertate ar trebui să îl aibă.

„În cauză nu sunt îndeplinite condițiile referitoare la existența dovezilor temeinice de îndreptare.
Astfel, dovezile temeinice de îndreptare, necesare pentru liberarea condiționată, constau în demonstrarea schimbării de comportament și a atitudinii pozitive a deținutului, reflectată prin muncă asiduă, disciplină, respectarea regulilor penitenciarului și angajamentul față de reintegrarea socială.

În speţă, pe parcursul executării pedepsei (în intervalul 2022 – 2025), condamnata Udrea Elena Gabriela a avut o atitudine de nerecunoaştere a hotărârii pronunţate împotriva sa, sustrăgându-se de două ori de la încarcerare prin părăsirea teritoriului ţării (fiind identificată, în urma parcurgerii procedurii de dare în urmărire internaţională, pe teritoriul ţărilor Costa Rica şi Bulgaria), lansând acuzaţii publice împotriva judecătorilor, procurorilor şi sistemului judiciar în ansamblu, susţinând constant în spaţiul public că stă ilegal în «puşcărie», că a fost executată prin abuz, că este victima «statului paralel» , că directorul penitenciarului se comportă abuziv faţă de ea fiind omul celor care i-au înscenat faptele”, subliniază procurorii.

DNA susține că manifestările Elenei Udrea nu pot fi apreciate ca reprezentând dovezi temeinice de îndreptare, din contră, acestea relevă că nu a înţeles niciun moment gravitatea faptelor pentru care a fost condamnată şi nu şi-a exprimat nicio clipă regretul faţă de comiterea acestora.

Procurorii precizează că Udrea nici nu a făcut demersuri substanţiale pentru acoperirea în totalitate a prejudiciului cauzat şi care este într-un cuantum extrem de ridicat.

În concluzie, procurorii anticorupție susțin că Elena Udrea „nu a conştientizat până la acest moment gravitatea comportamentului său infracţional, nu a interiorizat valorile sociale fundamentale şi nu a manifestat reale progrese în procesul de reeducare”.

Tribunalul Prahova va judeca, în 17 iulie, contestaţia procurorilor DNA Ploieşti faţă de decizia Judecătoriei Ploieşti privind liberarea condiţionată din penitenciar a Elenei Udrea.

Judecătoria Ploieşti a decis că Elena Udrea poate fi eliberată condiţionat din penitenciar.

În motivarea deciziei se arată că Udrea a dat dovezi temeinice de îndreptare, nu a fost sancţionată disciplinar, a avut o conduită constant pozitivă pe întreaga durată a executării pedepsei privative de libertate şi a fost recompensată în 16 rânduri.

„Potrivit caracterizării întocmite de administraţia locului de deţinere, instanţa reţine că petenta-condamnată a avut o conduită constant pozitivă pe întreaga durată a executării pedepsei privative de libertate, manifestând o atitudine de respect faţă de normele instituţionale, adaptându-se corespunzător mediului carceral şi implicându-se activ în activităţile desfăşurate în cadrul programelor de educaţie şi asistenţă psihosocială. Din analiza procesului-verbal întocmit de Comisia pentru liberări condiţionate din cadrul Penitenciarului de Femei Ploieşti – Târgşorul Nou, rezultă că persoana condamnată a dat dovezi temeinice de îndreptare, fiind propusă pentru liberare condiţionată, cu menţiunea că sunt îndeplinite cerinţele legale prevăzute de dispoziţiile art. 59 din Codul penal din 1969”, se mai menţionează în motivare.

Totodată, este precizat faptul că fostul ministru a menţinut în mod constant legătura cu mediul de suport familial, beneficiind de sprijin material şi afectiv din partea membrilor familiei şi apropiaţilor, aspect ce constituie un element favorabil pentru reintegrarea sa în comunitate după executarea pedepsei, iar în plan educaţional şi psihosocial, aceasta a participat activ şi susţinut la activităţile şi programele implementate în cadrul locului de deţinere, finalizând cu succes o serie dintre acestea, „implicarea sa reflectând un interes real pentru reabilitare şi asumarea consecinţelor faptelor comise”.

Elena Udrea nu a fost sancţionată disciplinar pe parcursul executării pedepsei şi a fost recompensată în 16 rânduri, ultima recompensă fiind acordată la data de 16.05.2025, arată sursa citată.

De asemenea, se vorbeşte despre faptul că aceasta are în întreţinere o fiică minoră, faţă de care are obligaţii legale şi morale de sprijin, creştere şi educare.

Potrivit documentului, prejudiciul din dosar a fost parţial achitat, iar pentru diferenţa rămasă au fost instituite măsuri asigurătorii constând în sechestre, urmând ca recuperarea integrală să se realizeze prin valorificarea acestora.

„În acest context, instanţa subliniază că achitarea prejudiciului nu reprezintă o condiţie imperativă pentru acordarea liberării condiţionate, conform legislaţiei incidente”, se precizează în motivare.

Din punctul de vedere al instanţei, Elena Udrea „a conştientizat gravitatea comportamentului infracţional, a interiorizat valorile sociale fundamentale şi a manifestat reale progrese în procesul de reeducare”.

La sfârşitul lunii mai, Tribunalul Prahova a admis contestaţia la executare formulată de Udrea şi a dispus deducerea din pedeapsa de şase ani închisoare pe care aceasta a primit-o în dosarul „Gala Bute” a unei perioade cumulate de circa opt luni.

Fostul ministru se află în Penitenciarul Târgşor din iunie 2022, după extrădarea din Bulgaria.

În acest dosar, Elena Udrea este acuzată că a coordonat un sistem prin care persoane apropiate ei au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de Ministerul Turismului, pe care îl conducea.

Anchetatorii spuneau că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie al Organizaţiei Bucureşti a PDL sau al fostului şef al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja.

Udrea mai este acuzată că a determinat funcţionari din Ministerul Turismului să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la gala unde a boxat Lucian Bute.

Prejudiciul imputat Elenei Udrea se ridică la 3 milioane de euro.