G4Media.ro

STUDIU România, în mijlocul unei tranziții spre țară de destinație a imigraților:…

STUDIU România, în mijlocul unei tranziții spre țară de destinație a imigraților: proporția acestora a crescut de 4 ori în 12 ani

România se află în mijlocul unei tranziții spre țară de destinație a imigraților. Proporția imigranților care locuiesc în România a crescut de 4 ori în perioada 2005-2017, de la aproximativ 0,5 la 2% din populație, adică aproximativ 380.000 de persoane, potrivit Indexului integrării imigranților în România, un proiect al Centrului Român de Cercetare a Migrației.

Aproximativ două treimi dintre imigranți au (re)dobândit cetățenia română, iar aproximativ o treime (120.399) sunt cetățeni străini cu ședere legală în România (dețin doar cetățenia altui stat decât România).

În ciuda trendului de creștere a numărului de imigranți în România din ultimii ani, instituțiile publice centrale, regionale sau locale nu dețin date despre imigranții din România care să poată fi folosite pentru elaborarea unor politici publice, se arată în studiu.

Cetățenii străini cu ședere legală în România pot fi încadrați în trei categorii: resortisanți ai țărilor terțe (RTT = 65.025); cetățeni ai statelor membre UE/SEE (iUE = 51.217); și beneficiari de protecție internațională (BPI = 4157).

Față de 2017, în 2018 numărul primelor înregistrări pentru RTT a crescut cu 33,12%, iar numărul primelor înregistrări pentru BPI a scăzut cu 45,10%.

Cea mai mare creștere anuală a numărului de cetățeni străini în 2018 are loc în Regiunea 4 (Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu și Alba), de la 9,3% în 2017 la 17% în 2018.

Aproximativ 25% din totalul BPI fac parte din categoria de vârstă 0 – 14 ani, aproximativ 93% din totalul de RTT din categoria de vârstă 15 – 64, iar aproximativ 12% dintre cetățenii statelor europene din categoria de vârstă 65+.

Aproximativ doi din trei cetățeni străini cu ședere legală în România sunt bărbați (66,45%).

Cele mai mari diferențe între proporția femeilor și a bărbaților provine din cadrul categoriei imigranților din spațiul european.

86,78% dintre cetățenii străini au vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani.

Cele mai importante țări de origine ale resortisanților țărilor terțe sunt: Republica Moldova, Turcia, China, Siria și Israel.

În 2018 numărul resortisanților țărilor terțe scade ușor în cazul celor din Republica Moldova și crește numărul celor proveniți din țări din Orientul Mijlociu și Asia.

Potrivit studiului, în 2018 se poate observa o diversificare a migrației către România prin faptul că încep să sosească grupuri importante de imigranți din tot mai multe țări de origine.

În 2018, cele mai importante temeiuri legale care stau la baza stabilirii în România sunt: reîntregirea familiei (36,5%), în scopul angajării (26%) sau pentru studii (19,5%). Aceste proporții nu trebuie confundate cu tipurile de activități în care sunt implicați imigranții odată stabiliți în România.

Cetățenii străini veniți în România cu permis de muncă sunt concentrați în special în zonele și regiunile dezvoltate ale României.

Potrivit studiului, imigranții sunt cel mai puțin toleranți față de persoanele dependente de droguri și alcoolici, urmate apoi de persoane reprezentând minoritatea romă/țigani, persoane cu HIV/SIDA și cele care au o altă orientare sexuală.

Un număr mare de imigranți din Regiunea 5 de migrație (Timișoara, Arad, Bihor, Hunedoara, Mehedinți și Caraș-Severin), se simt discriminați la căutarea unui loc de muncă (24,4%), iar 30,2% dintre imigranții din Regiunea 3 (Suceava, Botoșani, Iași, Piatra Neamț) s-au simțit discriminați în căutarea unei locuințe sau chirii.

Imigranții sunt văzuți tot mai des ca o soluție la criza forței de muncă. În 2018, angajarea a devenit a doua cea mai importantă traiectorie de imigrație (25,8%) după reîntregirea familiei (36,5%).

Venitul mediu lunar net declarat de imigranți se situează peste media națională, cu peste 4150 de lei/lună.

Imigranții din România tind să fie la fel de polarizați în privința veniturilor lunare ca restul populației. Peste 43,7% dintre respondenți înregistrează venituri sub 2000 de lei net pe lună, în timp ce 19,1% se situează în jurul salariului mediu pe economie din România.

Majoritatea imigranților lucrează pe baza contractelor de muncă pe perioadă determinată.

Peste 60% dintre imigranți declară că sunt înscriși într-o formă de educație în România.

Resortisanții țărilor terțe (RTT) sunt cel mai numeros grup de imigranți care urmează programe educaționale în România, cu aproximativ 35% din total, urmat de cetățeni ai Uniunii Europene cu aproximativ 11% și imigranți care dețin cetățenia română cu aproximativ 9,5%.

Majoritatea beneficiarilor de protecție internațională urmează cursuri de limba română.

Imigranții au un nivel de educație mai ridicat decât populația locală. 43% dintre aceștia declară că frecventează în prezent cursuri universitare, se mai arată în studiu.

Cei mai mulți imigranți care urmează cursurile universitare se află în Regiunea 1 de migrație (București, Ilfov, Prahova, Buzău, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj, Brașov, Covasna, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Teleorman, Olt și Dolj ).

Majoritatea imigranților mențin legături strânse cu comunitățile de origine, fiind implicați în diverse forme de transnaționalism. Imigranții care dețin cetățenia română sunt mai puțin implicați transnațional decât cei fără cetățenie.

Aproape 40% dintre imigranți doresc să rămână în România, iar peste 20% ar dori să se întoarcă în țara de origine în următorii 5 ani. Imigranții care dețin cetățenia română sunt mai înclinați să declare că plănuiesc să rămână în România.

Din punct de vedere al experienței de migrație, peste 30% dintre imigranți au locuit deja într-o altă țară decât cea de origine înainte de a se stabili în România.

60% dintre imigranți afirmă că cel puțin jumătate din cei care îi vizitează acasă sunt români.

Din punctul de vedere al segregării, mai mult de 40% din respondenți consideră că în comunitatea lor fie nu locuiește niciun membru al grupului lor etnic fie locuiesc doar câțiva.

Asemănător cu populația majoritară, între 60% și 70% dintre respondenți nu fac parte din nicio organizație nonguvernamentală.

Imigranții beneficiază de ajutoare sociale într-o mai mică măsură decât populația locală. Forma de ajutor social cea mai răspândită este alocația pentru copii de care beneficiază aproximativ 7% dintre respondenți.

Condițiile de trai raportate și autopercepția stării de sănătate a imigranților sunt peste cele ale populației locale. Raportat la suprafața medie a locuinței imigranții tind să locuiască în condiții de supraaglomerare.

Raportul este bazat pe două tipuri de date: un sondaj național și date agregate culese de la instituții
publice. Sondajul național a fost realizat pe un eșantion de 645 de imigranți care locuiesc în România. Chestionarele au fost aplicate atât față în față cât și online în perioada octombrie – decembrie 2018 în toate regiunile de migrație din România prin metoda eșantionului teoretic și a ,,bulgărelui de zăpadă”. Au fost de asemenea trimise solicitări de informații către 210 instituții publice județene din toate cele 42 de județe și municipiul București, 15 instituții publice regionale și 10 instituții publice centrale folosind emailul sau faxul. Rata de răspuns finală la solicitările echipei de cercetare a fost de aproximativ 46% (40% după prima rundă de solicitări) în cazul instituțiilor publice locale, de aproximativ 27% pentru instituțiile regionale și 50% în cazul instituțiilor publice centrale.

Foto: Pixabay.com

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Romanii sunt cei mai toleranti si primitori, nu vor sa trimita pe nimeni inapoi in Asia sau Mongolia, deci accepta cu bratele deschise asiatici, musulmani etc.
    Sunt un veritabil exemplu de urmat.
    Cele intamplate la Cluj, Bucuresti si Valcea sunt doar varful icebergului, ca restul nu se vede.

  2. Hai că, în mare, situația nu e rea: mulți pleacă din RO, dar încoace nu vin ultimii oameni ci ba unul la studii, ba unul la muncă plătită OK…

  3. Partea asta m-a impresionat:
    „Imigranții beneficiază de ajutoare sociale într-o mai mică măsură decât populația locală. Forma de ajutor social cea mai răspândită este alocația pentru copii de care beneficiază aproximativ 7% dintre respondenți.”

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.