STUDIU: Cum să înveți să vorbești maori la 40 de ani: important este să „uiți” să fii adult și să o asculți, înainte de a o citi

A învăța să vorbești maori la vârsta de patruzeci de ani s-ar putea dovedi mai ușor decât se aștepta: important este să „uiți” să fii adult și să redevii copil, sau mai degrabă bebeluș, notează Corriere della Sera.

Nu e necesară nicio gramatică, nicio lectură, ci „doar” ascultarea limbii, cel puțin la început. Aceasta este abordarea bilingvismului propusă adulților de cercetătorii de la Universitatea Charles din Praga, care au studiat mecanismele prin care învățăm limba primară când suntem sugari și au încercat să le pună la încercare la cei care au crescut deja.

Cum se învață o limbă în copilărie și la vârsta adultă

După cum explică coordonatorul cercetării, Katerina Chládková, „copiii încep să învețe limba lor maternă ascultându-i ritmul și melodia. Ca sugari, ei aud apoi sunetul cuvintelor și înțeleg încet că acele fragmente sonore identifică lucruri. Este nevoie de mai mult de un an de ascultare și observație înainte ca ei să poată spune primul lor cuvânt, mult mai mult timp pentru ca ei să poată citi sau scrie. La adulți, modul de învățare a unei a doua limbi este practic inversat: se fac exerciții scrise, se învață cuvinte citindu-le și se încearcă pronunțarea lor chiar înainte de a înțelege cum „sună” noua limbă”, explică profesorul

Studiul

Prin urmare, Chládková și colegii săi au încercat să facă aproximativ 200 de adulți care nu o mai auziseră niciodată să asculte câteva minute din limba maori, filtrând sunetul pentru a-l face similar cu ceea ce am auzi dacă am fi în uter, păstrând astfel melodia și ritmul, dar eliminând unele frecvențe.

După test, voluntarii au fost capabili să recunoască limba maori din malaeză, o limbă similară, dar la fel de necunoscută pentru ei. Cu toate acestea, performanța s-a înrăutățit dacă subtitrările în limba respectivă au fost asociate cu ascultarea limbii maori, demonstrând că pentru un începător absolut orice ajutor textual este chiar contraproductiv.

Potrivit experților, acest lucru înseamnă că în creierul adult, căile care conduc la recunoașterea modelelor ritmice și melodice ale unei limbi rămân intacte și, prin urmare o nouă limbă poate fi învățată cel mai bine cu o abordare inversă celei obișnuite care, prin expunerea mai întâi la cuvinte scrise și apoi la vorbire, poate reduce capacitatea de a dobândi o bună fluență verbală și chiar competențe gramaticale sau bogăția vocabularului.

Abordarea auditivă

„La copii, s-a demonstrat că începerea cu expunerea la vorbire facilitează învățarea limbii. În trecut, se susținea că „fereastra” pentru dobândirea sunetelor caracteristice unei limbi, astfel încât aceasta să poată fi apoi considerată pe picior de egalitate cu limba maternă, se închide în jurul vârstei de șase ani. Nu este o coincidență faptul că aceasta este exact vârsta la care oamenii încep să scrie”, spune Chládková, potrivit căreia abordarea auditivă are succes și la adulți.

„La început, a asculta podcasturi sau conversații în loc să citești fișe sau să faci exerciții scrise ar putea favoriza o învățare mai ușoară, care este cu atât mai eficientă cu cât ești mai în necunoștință de cauză cu privire la limba pe care vrei să o înveți”, conchide expertul.

Pentru că este un „efort” care oricum dă roade

Învățarea unei a doua limbi ca adult poate fi un efort mai mare. O mulțime de cercetări arată că aceasta îmbunătățește performanțele creierului și extinde rezerva cognitivă, care ajută creierul să funcționeze bine chiar și atunci când nu ne mai putem baza pe un număr mai mult sau mai puțin substanțial de neuroni deoarece aceștia au îmbătrânit

sau au fost deteriorați: nu este o coincidență faptul că vorbirea mai multor limbi pare să fie un factor de protecție împotriva demențelor precum Alzheimer.

O analiză recentă a numeroaselor studii privind bilingvismul, publicată în Frontiers in Human Neuroscience, a confirmat că învățarea unei a doua limbi este atât de benefică pentru o îmbătrânire reușită, încât un curs de limbi străine este recomandat la fel ca o dietă sănătoasă și exerciții fizice regulate.

Repercusiuni pozitive împotriva declinului cognitiv

După cum subliniază autorii, „Învățarea unei noi limbi implică multe abilități cognitive și sisteme cerebrale, astfel încât ar putea avea repercusiuni pozitive semnificative asupra declinului cognitiv la persoanele în vârstă, unde favorizează, de asemenea, sociabilitatea și dezvoltarea de noi interese și cunoștințe.

De asemenea, este mai atractivă și mai utilă decât alte activități mai solitare, cum ar fi sudoku”. Beneficiile bilingvismului timpuriu sunt și mai pronunțate: cei care au fost expuși la mai mult de un idiom încă din copilărie, de exemplu, au un volum mai mare de materie cenușie în lobii frontali, mai multe conexiuni între celulele nervoase și capacități executive mai bune.

Învățarea unei a doua limbi ar putea fi un mijloc de a-i ajuta pe cei cu tulburare de spectru autist sindromul de spectru autist sau o altă afecțiune „neurodivergentă”, în care creierul funcționează diferit față de normal.

Un studiu publicat recent în Autism Research sugerează acest lucru după testarea funcțiilor executive ale unui grup de copii mono- sau bilingvi cu tulburare autistă: ccei care cunosc mai mult de un idiom au abilități mai bune de a planifica și finaliza sarcini, sunt capabili să se concentreze mai bine asupra obiectivelor și au, de asemenea, abilități mai bune de comunicare socială. Necesitatea de a „deconecta” din când în când una dintre cele două limbi îi ajută pe acești copii să învețe să se oprească atunci când este necesar și în alte situații, potrivit cercetătoarei Celia Romero de la Universitatea din Miami.