Studiu: Ascultarea greșelilor gramaticale provoacă stres și tensiune arterială ridicată /  S-a creat un indicator al cunoștințelor lingvistice / ”Este ca și cum ați merge mereu în același ritm: dacă vă pierdeți echilibrul, veți cădea”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Disconfortul resimțit atunci când auzi greșeli gramaticale făcute de interlocutor interferează cu variabilitatea ritmului cardiac, care devine prea regulat, semnalând tensiune, notează Corriere della Sera.

Cu toții am simțit puțin din acest disconfort atunci când am ascultat sau citit o greșeală gramaticală. Este un disconfort care trezește un sentiment undeva între dezgust și jenă și este și mai visceral atunci când greșeala este făcută de un politician sau de către o persoană publică.

Cineva a studiat chiar această stare de rău bruscă, una care seamănă mult cu disconfortul pe care îl simți când auzi cum țiuie creta de pe tablă, care crește imediat după ce auzi un „emisiunea TV care am văzut-o” sau ceva asemănător.

Doi profesori de la Universitatea din Birmingham, Anglia, Dagmar Divjak, profesor de lingvistică cognitivă, și Peter Milin, profesor de psihologia limbajului, au descoperit că organismul nostru intră în „modul de stres ” atunci când auzim greșeli gramaticale. Astfel, enervarea afectează și un parametru organic.

Cercetarea, publicată în Journal of Neurolinguistics, se referă la limba engleză și a implicat doar câteva persoane (doar 41), dar ar putea fi suficientă pentru a înțelege cum ne simțim atunci când întâlnim o pronunție greșită pe care o considerăm de neiertat. Cercetătorii au descoperit o corelație directă între greșelile gramaticale (sau accentele prost înțelese) și Hrv( Heart Rate Variability ), adică variabilitatea ritmului cardiac (un indicator fiziologic al activității sistemului nervos autonom), al ascultătorului.

Ce înseamnă acest lucru? Mai întâi trebuie făcută o premisă: variabilitatea ritmului cardiac măsoară regularitatea intervalului de timp dintre o bătaie a inimii și următoarea. În mod normal, atunci când suntem relaxați, bătăile inimii prezintă o anumită variabilitate a duratei acestui interval, dar atunci când suntem în stare de stres, această variabilitate este redusă. Studiul arată că, cu cât o persoană ascultă mai multe erori, cu atât bătăile inimii sale devin mai puțin variabile, ca și cum ar fi în stare de stres.

”Variabilitatea cardiacă redusă”, explică Matteo Cerri, profesor de fiziologie la Departamentul de Științe Biomedicale și Neuromotorii de la Universitatea din Bologna, ”este folosită ca un indice de risc cardiologic, în special după evenimente precum infarctul sau insuficiența cardiacă. Un ritm rigid și regulat înseamnă că inima este mai puțin capabilă să se adapteze la nevoile organismului și este foarte constrânsă. Este ca și cum ați merge mereu în același ritm: dacă vă pierdeți echilibrul, veți cădea, deoarece nu puteți merge decât cu pași care sunt mereu aceiași”, explică el.

Potrivit autorilor, studiul oferă prima dovadă că Hrv poate fi folosit ca indicator al cunoștințelor lingvistice, folosind tehnici neinvazive și cu costuri reduse, cum ar senzorii de încheietură, adoptați în cadrul cercetării.

Dar cum ar funcționa acest indicator al cunoștințelor lingvistice?

De exemplu, punând un vorbitor nativ de limba engleză față în față cu un străin care vorbește limba engleză. În timp ce străinul vorbește în engleză, se măsoară Hrv-ul vorbitorului nativ: reacțiile sale fiziologice vor spune dacă străinul vorbește corect sau nu.

Dar acest indice va necesita o validare suplimentară, subliniază Cerri, care concluzionează: „Mulți alți factori pot intra în joc, cum ar fi, de exemplu, caracterul plăcut (sau neplăcut) al vocii sau al accentului, care ar putea influența rezultatele”.

Ritmul cardiac poate fi influențat de fumat, hipertensiune arterială, colesterol mărit, sedentarism, obezitate, factori genetici, sex (bărbații sunt predispuși să dezvolte boli cardiovasculare la o vârstă mai tânără), vârsta (cu cât o persoană crește în vârstă cu atât este mai predispusă să dezvolte boli cardiovasculare), se precizează pe site-ul Medlife.

Putem avea un ritm cardiac normal dacă ținem seama de câteva măsuri la îndemână:

• fă-ți analize de laborator periodic, cel mai indicat este o dată pe an, dacă medicul nu recomandă altfel. Este esențial să menții colesterolul, trigliceridele și glicemia în limite normale.
• tensiunea arterială trebuie monitorizată, mai ales la persoanele de peste 45 de ani. Tensiunea arterială normală la adulți nu trebuie să depășească 120/80 mmHg.
• nu întrerupe tratamentele de tensiune, sau de colesterol.
• informează-te de ce medicamentele pe care le iei sunt benefice pentru tine.
• renunță la fumat: fumatul influențează în mod direct infarctul, obezitatea, glicemia crescută, colesterolul ridicat.
• nu face exces de alcool.
• informează-te dacă folosești contraceptive orale, pentru că acestea cresc riscul de a dezvolta o boală de inimă.
• controlează-ți greutatea corporală: un IMC mai mare de 25-30 kg/m2 crește riscul de boală cardiacă.
• scade colesterolul prin consum de fibre: fibrele ajută la diminuarea colesterolului LDL.
• consumă roșii: sucul de roșii diminuează colesterolul mărit.
• ține stresul sub control: este important să înveți să te detensionezi (mergi pe jos, urcă scări, fă mișcări ușoare).
• evită depresia: depresia crește riscul apariției bolilor de inimă.
• Și, dacă ne permiteți o glumă, evitați persoanele care fac multe greșeli gramaticale.