Spitalul Judeţean Timiș va avea o secţie externă la Lovrin, un centru de recuperare care va folosi apele geotermale

Numeroşi pacienţi care ajung în Spitalul Judeţean Timişoara cu afecţiuni grave, accidente vasculare cerebrale, traumatisme severe la orice nivel, sunt salvaţi de medici, dar rămân cu sechele care au nevoie de recuperare, transmite Agerpres.

După luni de imobilizare la pat, de paralizii, musculatura este atrofiată, iar recuperarea medicală făcută la timp poate repune pe picioare pacientul.

Managerul Spitalului Judeţean Timişoara, dr. Dorel Săndesc, spune că, pentru astfel de cazuri, unitatea sanitară se va extinde cu o secţie externă în apropierea oraşului, la Lovrin, unde în doi-trei ani se va finaliza un Centru medical de recuperare în care apele geotermale locale vor fi folosite ca adjuvant în vindecare.

Terapeutic, apele geotermale din Lovrin sunt bune, printre altele, la tratarea reumatismului degenerativ, reumatismului articular sau a sechelelor neurologice.

„Centrul medical de recuperare de la Lovrin este unul din cele două proiecte pe care le-am câştigat, recent, pe linia de finanţare România-Ungaria şi va fi parte a secţiei externe a Spitalului Judeţean. Este un obiectiv de o utilitate şi importanţă deosebite, pentru că domeniul recuperării medicale este deficitar în România şi aceasta reprezintă totdeauna o provocare pentru un spital mare de urgenţă, aşa cum este spitalul nostru. Tratăm pacienţi cu diverse patologii serioase, grave, dar în momentul când a depăşit faza acută, avem mari probleme să găsim un loc unde să poată beneficia de tratamentul de recuperare. (…). E foarte greu să faci o statistică privind numărul celor care ‘sunt pierduţi funcţional, invalizi’ în urma unor probleme de sănătate, dar putem spune fără îndoială că în lipsa unei recuperări adecvate, categorii întregi de patologii vor fi afectate, vor fi condamnate să rămână cu sechele care altfel puteau fi evitate”, a declarat, pentru AGERPRES, prof. Dorel Săndesc.

El a explicat că recuperarea este esenţială pentru mai multe categorii de pacienţi.

„Este vorba de pacienţi cu traumatisme severe, la orice nivel, de la traumatism cranio-cerebral, toracic, până la membre. Toţi au nevoie de recuperare, că este paralizat, că nu mai poate respira bine, că are musculatura atrofiată după o internare de luni de zile. Recuperarea îi pune pe picioare la propriu şi la figurat şi am văzut diferenţele în practica noastră. Pacienţi care au ajuns la un serviciu de recuperare au venit refăcuţi miraculos aproape, pe când cei care nu beneficiază de asta sunt condamnaţi la suferinţă mai mare, la dependenţă socială mai mare şi la suferinţă mai mare pentru societate. Apoi, sunt pacienţi după accidente vasculare cerebrale, pacienţi cu patologie cardiacă, sunt pacienţi care ajung cu insuficienţă cardiacă la spital, depăşesc faza de decompensare, dar dacă nu beneficiază de recuperare, vor reveni, durata de viaţă e scurtată şi marcată de suferinţă. Apoi, sunt pacienţii cu arsuri, pe ortopedie, operaţii ortopedice, categoriile sunt foarte mari, necesităţile sunt foarte mari. De aceea, acest proiect este binevenit”, a detaliat managerul.

Centrul medical de recuperare de la Lovrin se va construi de la zero. Va fi un corp de clădire cu regim de înălţime subteran, parter şi etaj, cu o suprafaţă construită de 1.415 de metri pătraţi, care va avea o zonă de internare cu 40 de paturi, zonă de tratament ambulatoriu şi o piscină exterioară cu acoperirea retractabilă, care să asigure condiţii conforme de tratament, acces special pentru pacienţi, dar şi pentru personal sau persoane din afară, fără a avea neapărat statut de pacient. Vor fi spaţii administrative, bucătărie, restaurant. La subsol vor fi amplasate parcarea şi funcţiunile care necesită iluminare şi ventilaţie, zona de bucătărie dedicată restaurantului de la parter, vestiare şi zonă tehnică.

Parterul va cuprinde recepţii, administraţie, restaurant, cabinete de consultaţii, vestiare pentru pacienţi, piscina exterioară şi anexe.

La etaj vor fi 21 de camere pentru pacienţi, cu o capacitate totală de 43 de paturi, dotate cu grupuri sanitare. 50% din acestea vor fi pentru persoane cu dizabilităţi, deci cu probleme serioase. Va fi şi o secţie de psihologie, absolut necesară în procesul de recuperare după o suferinţă gravă, o recepţie, terasă verde pe zona sudică.

Dacă, în timp, se va constata necesitatea extinderii, acest lucru se va putea face.

Proiectul medical lasă o deschidere şi pentru dezvoltarea potenţialului turistic din zonă, întrucât va exista o piscină şi un restaurant care pot stimula iniţiativele private.

„Durata de recuperare este prevăzută în contractele cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Timiş. Există prevederi care permit plata serviciilor de recuperare. Se plăteşte pe zi de spitalizare până la un număr de 30 de zile. Această durată poate fi discutată atunci când este un caz deosebit sau pacientul poate beneficia de mai multe internări, când este cazul. Important este că avem aceste servicii în contractul cu CJAS, deci le vom putea activa foarte, foarte uşor. Noi avem acum în Spitalul Judeţean două compartimente de recuperare cu paturi în cadrul secţiilor de ortopedie, dar ele sunt total insuficiente şi solicitările sunt foarte mari”, punctează dr. Dorel Săndesc.

Personalul care va lucra la Centrul medical de recuperare de la Lovrin va fi format din minim doi medici de recuperare, doi asistenţi medicali şi şase fizio-kinetoterapeuţi, pe lângă infirmiere, personal auxiliar şi administrativ, medici de alte specialităţi, psihologi.

Managerul este convins că se va găsi personalul de specialitate, pentru că există facultăţile de kinetoterapie, iar obiectivul de la Lovrin este interesant pentru cei care vor să-şi desfăşoare activitatea în condiţii foarte bune.

„Vom avea diverse servicii de kinetoterapie, electroterapie, cultură fizică medicală, hidroterapie, masaj, psihoterapie, se va asigura un complex de servicii pentru pacienţii care se vor adresa sau care vor fi internaţi în acest centru. Pentru tinerii studenţi, această specializare devine tot mai interesantă. Este una din specialităţile care nu are probleme, în sensul în care la concursul de intrare în rezidenţiat observăm că medicii aleg. Sunt unele specialităţi care au dificultăţi de a se ocupa toate locurile scoase la concurs, pe când la recuperare, nu. Este o specialitate foarte interesantă, care dă multe satisfacţii. Să vezi omul revenind sub ochii tăi, înflorind, este foarte pozitiv. Oferă posibilitatea de activitate atât în unităţi spitaliceşti, cât şi în servicii ambulatorii de stat sau private. Acum, avem chiar la noi în spital medici de recuperare care au devenit experţi şi în servicii de ozonoterapie”, explică managerul Spitalului Judeţean Timişoara.

Conceptul de spital modern nu implică neapărat o singură adresă, spune Săndesc, argumentând că alegerea locaţiei de recuperare la Lovrin nu înseamnă o falie a marelui spital. Este o unitate funcţională şi benefică atunci când un spital asigură cât mai multe din serviciile necesare unui pacient.

„Eu, ca manager, de ce să trimit cazurile pe care le tratăm, le salvăm, la alţii, să beneficieze ei de plata unor servicii care sunt foarte căutate? Este o atitudine managerială absolut necesară. Pe lângă această secţie externă, avem de gând să activăm şi alte servicii necesare şi pe care nu le avem acum. Pe exemplu, paliaţie. Noi avem şi pacienţi gravi cu boli incurabile, care au nevoie de îngrijire pentru a combate suferinţa, pentru a asigura un final demn. Vrem să avem un mic nucleu de spitalizare de zi pentru pacienţii noştri oncologici, unde să putem să le administrăm chimioterapia necesară, pentru că ştim că e o problemă majoră, numărul pacienţilor este extrem de mare şi sunt cozi peste tot, inclusiv la servicii private”, arată dr. Dorel Săndesc.

Investiţia estimată pentru realizarea Centrului de la Lovrin ajunge la 43 de milioane de lei.

Prin realizarea secţiei de recuperare medicală complexă în Lovrin se vor putea prelua pacienţii Spitalului Orăşenesc Sânnicolau Mare şi ai Spitalului „Dr. Karl Diel” Jimbolia, fiind amplasată la jumătatea distanţei dintre centrele spitaliceşti, cele mai mari din zona de vest a judeţului.

De asemenea, secţia de recuperare din comuna Lovrin va valorifica resursele geotermale ale zonei, un element definitoriu în scopul secţiei de recuperare.

Încă de dinainte de 1990, localitatea Lovrin a exploatat beneficiile apei geotermale din propriul subteran, fiind folosită la încălzirea unor sere. Apa se extrage de la o adâncime de 2.000 de metri, la o temperatură de până la 92 de grade Celsius.