Specialist în sănătate publică: Miza Guvernului este să ajungă la alegeri, după care vom intra într-un lockdown parțial. Ei încearcă acum să minimalizeze impactul focarelor, să ne spună că dețin controlul. Vor doar să nu afecteze intenția de vot a românilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Profesor universitar la Universitatea Iowa în SUA, dar şi la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, unde conduce departamnentul de sănătate publică, Răzvan Cherecheș spune că numărul cazurilor de coronavirus va crește și mai mult în perioada următoare și atrage atenția asupra faptului că după alegeri este posibil să avem parte din nou de restricții.

• „În toate țările unde a început școala a crescut numărul de cazuri și rata de infecțe, e logic. Numărul crește cu interacțiunea socială dintre oameni. Să nu uităm că acum avem vreme bună, dar vin și ploile de toamnă, iar atunci oamenii vor sta și mai mult în spații închise, pentru a se adăposti. E la fel ca și în cazul gripei, unde nu există nici o legătură cu temperatura scăzută, ci cu faptul că se stă mai mult în proximitate, oamenii respirând unii peste alții. Avem și redeschiderea restaurantelor, care va duce, de asemenea, la creșterea numărului de cazuri. Sectorul Horeca a fost lovit în plin, dar soluția nu era redeschiderea restaurantelor, ci un sistem de sprijin economic pentru restaurante”
• ”Acolo ai nevoie de un flux mare de oameni. Dacă ai restaurantul la jumătate, nu ești pe zero, ci pe minus. Aș fi curios să văd niște date economice exacte ale unor operatori. Nu s-a făcut nimic coerent. Toate măsurile care s-au luat pre-alegeri sunt măsuri de ordin popular, pentru a nu afecta intenția de vot. E o regulă valabilă în toate statele unde au fost alegeri sau sunt alegeri. După alegeri mă aștept să ajungem la măsuri de izolare. Brusc, își vor da seama cei care conduc și gestionează această criză, că avem probleme, că au crescut foarte mult cazurile. Este bine, măcar, că există o abordare regională, logică, să nu închidem toată țara, ci doar zonele cu probleme. În unele părți lumea respectă reguli, în alte părți oamenii nu poartă mască nici în spațiile închise”, a declarat pentru G4media.ro specialistul UBB.

El este de părere că România va ajunge în următoarele luni noi recorduri negative în privința numărului de infecții cu Sars-Cov-2.

„Cum am spus, cazurile vor continua să crească. Putem crește la nesfârșit fără măsuri, nu există nici o limită la modul în care se răspândește acest virus. Una dintre cele mai potrivite măsuri ar fi amendarea acelor persoane care nu poartă masca în spațiile închise, în zonele aglomerate și așa mai departe. Îmi pare rău să o spun, dar fără constrângere nu funcționăm ca oameni. Nu se dă nici o amendă acum.

E la fel ca la purtarea centurii de siguranță. Sigur, unii cetățeni o poartă că sunt responsabili atunci când se urcă la volan, dar cei mai mulți o poartă de frica amenzii. Poliția ar trebui să umble zi de zi să dea amenzi pentru asta. Noi plătim acum și prețul investițiilor ridicole care s-au făcut în educație. Știrile false circulă cu entuziasm, avem o populație care nu este educată și e neinformată și avem aparate administrative în DSP-uri și inspectorate școlare subdimensionate”, crede specialistul UBB.

Sunt oportune măsurile luate în școli la începutul anului școlar? Era necesar ca și copiii din clasele mici să poarte mască?, l-am întrebat pe Răzvan Cherecheș.

„Studiile arată că la vârsta de sub 10 ani, transmiterea infecției se face mai greu. Copiii sub 10 ani se infectează și transmit mai greu virusul. Dar sistemul educațional din România este subfinanțat, iar alocările de fonduri la rectificarea bugetară au fost ridicole. Trebuie investit în educație. Trebuia să fie un principiu de bază în această criză. Nu s-a făcut asta.

Noi avem săli de clasă mici, un număr mare de copii și un număr scăzut de profesori. Dacă aveam spații mari, săli de clasă generoase cu număr scăzut de elevi și mai mulți profesori, atunci da, purtatul măștii nu trebuia să fie o regulă pentru copii. Neavând locuri, infrastructură și personal, s-a luat această măsură cu masca la copii într-o încercare de a limita eventuale infectări în spațiile atât de mici cum sunt cele în care învață copiii noștri. Iar gemulețele acelea din plexiglas sunt o glumă, să fim serioși.

Ca să fi fost eficiente, ar fi fost nevoie ca acele plăcuțe să fie minimum juma de metru în jurul conturului copiilor. Copiii stau în poziție verticală pe scaun în cea mai mare parte a timpului, iar între scaune nu este nimic. Să fim serioși. Cât despre purtatul măștii, cred că e măsura prin care se încearcă să se compenseze ineficiența sistemului. E aceeași problemă de subfinanțare ca și în DSP-uri, unde 30 de ani s-a mers așa, după ureche, fără bani, fără investiții.

Ne aflăm într-o direcție greșită din punct de vedere al gestionării crizei cauzate de pandemie?, l-am mai întrebat pe cercetătorul clujean.

• „Tot ce se face acum este pentru alegeri. Guvernul minimalizează impactul focarelor, creșterea numărului de cazuri, se joacă cu definiția de caz să mențină aparența controlului până la alegeri. I-am auzit pe prim-ministru și pe ministrul sănătății că situația este sub control? Cum să fie sub control când avem aceste creșteri? Autoritățile s-au lăsat pe tânjală, toți sunt concentrați pe campania electorală. Am asfaltat, am făcut parcări. Bine, e drăguț, dar ce facem cu sănătatea, cu criza asta profundă? DSP-urile n-au personal. La un focar de 50 de persoane, fiecare are 4-5 contacți direcți, deci acolo trebuie făcută anchetă epidemiologică pentru 300 de persoane. Nu există personal pentru așa ceva. Nu există nici protocol de anchetă epidemiologică. Cei care fac anchetele, le fac după pregătirea lor, nu există ceva standardizat.”

Cercetătorul de la Universitatea Babeș-Bolyai este de părere că această criză ar fi trebuit gestionată de specialiști în sănătate publică.

„În toate țările care gestionează bine criza, care au sub control criza sanitară, la conducere se află medici epidemiologi, specialiști în sănătate publică. La noi conduce Ministerul Sănătății, prin domnul Nelu Tătaru, medic chirurg. La noi se ocupă un medic chirurg, prim-ministrul și președintele din ce observ. Au și carențe mari în privința comunicării, a modului în care ajung la oameni. Se fac greșeli. Dar am speranța că după ce vor trece alegerile, se vor lua anumite măsuri. Altfel, repet, putem crește fără oprire, nu există limită de creștere.”

Notă: Răzvan Cherecheș este director la departamentul de sănătate publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Cercetătorul, licențiat în medicină în 2001 la UMF Iuliu Hațieganu din Cluj, s-a specializat apoi în sănătate publică, obținând mai multe burse de studiu în Statele Unite ale Americii, la Universitatea Berkeley din California și la Universitatea Iowa. Din 2009, el este și asistent universitar la Iowa la departamentul de sănătate publică. Are zeci de studii de specialitate publicate care vizează domeniul sănătății publice și e doctor în științe medicale.