Sondaje cu rezultate șoc: Tot mai mulți americani cred că doar violența va salva SUA

Majoritatea alegătorilor americani cred că Statele Unite sunt prea divizate politic pentru a-și rezolva problemele, arată un sondaj de opinie, în timp ce aproape o treime dintre respondenții unei alte anchete au declarat că o anumită formă de violență ar putea fi justificată pentru a readuce America pe drumul cel bun. Analiștii cred că rezultatele sondajelor reprezintă un semnal șocant despre cât de fragilă a devenit încrederea americanilor în soluții pașnice si instituționale.

Informația pe scurt:

• 64% dintre americani cred că SUA e prea divizată politic pentru a-și rezolva problemele, mult peste nivelul din 2020
• Polarizarea și starea democrației au ajuns în topul îngrijorărilor, depășind economia sau imigrația
• Percepțiile despre Trump sunt puternic împărțite: jumătate îl văd amenințare, alții cred că “face ordine”
• Aproape o treime dintre americani acceptă ideea că violența ar putea fi justificată politic, deși 70% o resping
•  77% consideră violența politică o problemă majoră, cu o creștere bruscă în rândul republicanilor
• Publicul e divizat și pe teme precum armele și libertatea de exprimare, cu diferențe clare între democrați și republicani

Prea divizați

Majoritatea alegătorilor din Statele Unite cred că țara este în acest moment prea divizată politic pentru a-și rezolva problemele, potrivit unui sondaj realizat de The New York Times și Siena University, publicat joi. Ancheta de opinie arată o schimbare semnificativă în rândul alegătorilor americani, pe măsură ce îngrijorările lor privind sănătatea sistemului politic depășesc alte probleme.

Sondajul a indicat că 64% dintre alegătorii înregistrați consideră că diviziunile puternice din țară nu permit rezolvarea problemelor politice, în timp ce 33% cred că sistemul politic mai poate încă aborda aceste probleme. Aceasta reprezintă o schimbare uriașă față de septembrie 2020, când 42 la sută dintre americani considerau că națiunea era prea divizată pentru a-și rezolva problemele, iar 51% spuneau că Statele Unite încă le puteau soluționa.

În acel moment, America era deja divizată profund: o mare parte din populație se afla în lockdown din cauza pandemiei de COVID-19, iar țara se confrunta cu dispute legate de obligativitatea purtării măștii și era forțată să reflecteze asupra problemelor legate de inegalitatea rasială, în contextul morții lui George Floyd. Cu toate acestea, majoritatea alegătorilor încă erau de acord că națiunea era capabilă să își rezolve problemele politice.

Acum însă sondajul sugerează că americanii sunt și mai divizați, la mai mult de șase luni după începutul unei noi președinții a lui Donald Trump, comparativ cu cei aproape patru ani trecuți de la primul său mandat.

Sondajul The New York Times și Siena University, care a fost realizat între 22 și 27 septembrie și a inclus 1.313 alegători înregistrați, a mai arătat schimbări semnificative în ceea ce privește percepțiile americanilor asupra celor mai mari probleme ale țării. În decembrie 2023, când sondajul Times/Siena a întrebat americanii care sunt cele mai mari probleme, aceștia au menționat economia, inflația, imigrația și polarizarea.

În noul sondaj, 16% au spus că economia reprezintă o problemă majoră, comparativ cu 20% acum cinci ani. Treisprezece la sută spun acum că polarizarea politică este o problemă gravă, în creștere de la 7 la sută.

De asemenea, nouă la sută dintre respondenți consideră că starea democrației este o problemă gravă, față de 7 la sută anterior. Aceasta înseamnă că mai mulți oameni consideră acum starea democrației o problemă mai mare decât inflația, imigrația și criminalitatea, potrivit sondajului.

Aproape jumătate dintre alegătorii chestionați, 46 la sută, au spus că îl consideră pe președintele Trump o amenințare unică la adresa guvernului american, în timp ce 42 la sută cred că el folosește puterile pe care le are la dispoziție în calitate de președinte.

Între timp, 53% dintre alegători cred că Trump a creat dezordine și haos în Statele Unite. În contrast, 42 la sută au spus că el a curățat dezordinea și haosul din țară, economia s-a îmbunătățit și este stabilă, iar republicanul și-a îndeplinit promisiunile din campania electorală.

New York Times l-a citat pe Al Heymann, un american în vârstă de 49 de ani din Jefferson Parish (Louisiana), susținător al lui Trump, care a spus: “Din păcate, simți că trebuie să alegi o tabără.” El a recunoscut că liderul de la Casa Albă a fost imprudent în declarațiile sale, adesea cu rezultate inflamatorii.

Dar Heymann s-a grăbit să adauge că democrații și o parte din mass-media împart vina pentru polarizare, întrucât par să îl acuze pe Trump de fiecare dată când ceva merge prost. “Lucrurile au scăpat de sub control,” a adăugat el. “Totul îi trage pe oameni în tabere opuse, exact când ar trebui să ne unim pentru a face lucrurile să funcționeze. Dar niciuna dintre părți nu vrea să facă asta.”

Întrebați care sunt cele mai mari probleme, democrații l-au indicat pe Trump și Partidul Republican pe primul loc, înaintea economiei.
“Simt că trăiesc într-un episod din The Twilight Zone,” a spus Lea Smith, democrată de 50 de ani din New York, care crede că politicile Administrației Trump au fost nedrepte față de femei, de persoanele de culoare și de membrii comunității LGBTQ.

Când republicanilor li s-a cerut să identifice cea mai mare problemă, economia a fost pe primul loc, urmată de democrați.

Sondajul Times/Siena a mai arătat că, în ciuda diviziunilor politice, peste 80 la sută dintre democrați și republicani îi privesc pe cei din tabăra opusă drept concetățeni cu care nu sunt de acord și nu “inamici.”

Zece la sută dintre democrați și independenți apropiați de democrați au fost de acord cu afirmația că opoziția este “inamicul,” o scădere modestă față de anul trecut, în timp ce 14 la sută dintre republicani și independenți apropiați de republicani au spus că îi privesc pe democrați drept “inamici,” o creștere ușoară.

Per ansamblu, însă, sondajul a surprins un electorat aflat într-un moment în care se confruntă cu îndoieli profunde legate de vitalitatea democrației americane.

Majoritatea americanilor – 55 la sută – au spus că ar descrie Statele Unite drept “o țară democratică.” Însă o parte semnificativă, 41 la sută, nu a fost de acord cu această descriere, incluzând 52 la sută dintre democrați și 40 la sută dintre independenți.

New York Times a scris că sondajul a fost realizat într-un moment deosebit de tensionat în America, la aproximativ două săptămâni după asasinarea activistului conservator Charlie Kirk.

De asemenea, sondajul a fost realizat înainte ca o parte din instituțiile și agențiile guvernamentale să își suspendă activitatea pentru că Congresul de la Washington nu a votat finanțarea necesară. Suspendarea activității guvernului federal a început miercuri la miezul nopții – un eveniment care, cel mai probabil, va întări sentimentele negative pe care alegătorii americani le au față de diviziunea și disfuncționalitățile de pe scena politică de la Washington.

Marja de eroare a sondajului Times/Siena Marja este de 3,2 puncte procentuale.

Violența, justificată?

Într-un alt sondaj de opinie publicat în această săptămână, aproape o treime dintre americani au sugerat că o anumită violență ar putea fi justificată pentru a readuce Statele Unite pe drumul cel bun.

Sondajul NPR/PBS News/Marist a constatat că trei din zece respondenți au fost de acord (19%) sau total de acord (11%) cu afirmația că “americanii ar putea fi nevoiți să recurgă la violență” pentru a ghida țara în direcția corectă.

Prin comparație, doar 19 la sută spuneau același lucru într-un sondaj realizat în martie 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 11 procente.

O mare majoritate a adulților americani, respectiv 70%, au declarat că fie “nu sunt de acord,” fie “nu sunt deloc de acord” că națiunea ar trebui să recurgă la violență, arată sondajul.

Îngrijorările legate de violența politică și protecția libertății de exprimare au crescut în ultimele săptămâni după împușcarea mortală a lui Kirk în Utah și a unor politicieni democrați în Minnesota  – și după ce președintele Trump a fost ținta a două tentative de asasinat în timpul campaniei sale din 2024.

Reamintim că, pe 13 iulie 2024, la un miting desfășurat la Butler (Pennsylvania), Thomas Matthew Crook a deschis focul dintr-o poziție înaltă asupra mulțimii, rănindu-l pe Trump la ureche. În urma atacului a murit un participant la adunarea electorală, atacatorul a fost ucis de forțele de intervenție, iar ancheta a fost tratată ca o tentativă de asasinat.

Ulterior, pe 15 septembrie, o a doua încercare de asasinat a fost dejucată la Trump International Golf Club din West Palm Beach, Florida, după ce un bărbat identificat ulterior ca Ryan Wesley Routh a fost surprins cu o armă în apropierea locului unde candidatul republican juca golf. Agenții Secret Service au deschis focul, suspectul a fugit, dar a fost prins, inculpat de către un mare juriu federal pentru tentativă de asasinat și alte infracțiuni și, în urmă cu câteva zile, declarat vinovat.

Revenind la sondaj, trebuie spus că creșterea numărului de americani care ar îmbrățișa violența este alimentată în principal de persoanele care se identifică drept democrați, nu republicani. În sondajul din 2024, doar 12% dintre democrați erau de acord cu folosirea violenței pentru atingerea scopurilor politice. În această toamnă, procentul a urcat la 28%, o creștere alarmantă de 16 procente.

De partea lor, republicanii nu oferă un sprijin mai puternic pentru această idee, doar 31 la sută fiind de acord cu recurgerea la violență, ceea ce reprezintă o creștere de doar trei puncte față de sondajul din 2024. (În ultimele luni, Trump și republicanii au acuzat democrații și stânga pentru ceea ce ei consideră o retorică intensificată împotriva politicilor administrației de dreapta).

Cu toate acestea, un total de 70% dintre americani resping violența ca soluție, mai mult de jumătate dintre aceștia (36 la sută) fiind ferm împotriva ei.

Ancheta a descoperit că marea majoritate a americanilor cred că violența motivată politic reprezintă o problemă majoră.

Aproximativ trei sferturi dintre respondenții la sondaj (77%) o consideră o problemă semnificativă, în creștere cu patru puncte față de luna iulie, înainte de moartea lui Charlie Kirk. Optsprezece la sută au spus că violența politică este o problemă minoră, iar 4 la sută au declarat că nu reprezintă deloc o problemă.

Cei care cred că este o problemă majoră includ majorități din toate partidele politice: 72 la sută dintre democrați și 80 la sută dintre independenți. Republicanii au arătat cea mai mare creștere a nivelului de îngrijorare, cu 84 la sută spunând acum că este o problemă majoră – o creștere de 15 puncte în doar trei luni.

“Asasinarea lui Charlie Kirk a fost un moment de cotitură pentru națiune și pentru lume, arătând cât de gravă a devenit situația,” a spus Cynthia Miller-Idriss, profesoară la American University și fondatoarea PERIL, Laboratorul de Cercetare și Inovație privind Polarizarea și Extremismul.

Moartea lui Kirk, văzută de milioane de oameni în înregistrări video grafice devenite virale pe rețelele sociale, a fost rapid etichetată de liderii republicani și de forțele de ordine drept violență de stânga. Autoritățile nu au oferit încă un motiv complet pentru presupusul atacator. Cu toate acestea, Miller-Idriss subliniază că datele din ultimul deceniu arată că majoritatea violenței politice a provenit din partea grupurilor de extremă dreapta și a celor suprematiste albe.

“Este foarte important să arătăm și să documentăm și creșterea extremismului de stânga,” a spus ea. “Dar aceasta nu atinge pragul la care vreun cercetător serios pe care îl cunosc ar spune că reprezintă cea mai mare amenințare.”

Deși americanii sunt de acord, în mare parte, că violența politică este o problemă, țara este divizată în privința celor care sunt cel mai amenințați de aceasta. Jumătate dintre americani sunt mai preocupați de violența politică împotriva oficialilor publici, iar cealaltă jumătate sunt mai îngrijorați de violența împotriva protestatarilor. Aproximativ trei sferturi dintre republicani se arată mai preocupați de atacurile asupra oficialilor publici, în timp ce șapte din zece democrați sunt mai îngrijorați de violența împotriva protestatarilor.

Miller-Idriss a avertizat că americanii “nu vor să vadă cum creșterea violenței politice este folosită de lideri politici, indiferent de partid, ca o oportunitate de a suprima libertatea de exprimare, de a ataca indivizi pentru ideile lor, atunci când acele idei sunt protejate de libertatea de exprimare în această țară, pentru că aceasta este o pantă alunecoasă spre autoritarism.”

Aceeași diviziune partizană a fost evidentă și atunci când respondenții au fost întrebați dacă este mai important să fie controlată violența armată decât să fie protejate drepturile deținătorilor de arme. Nouă din zece democrați au spus că reducerea violenței provocate de arme de foc este cea mai importantă, în timp ce aproape trei sferturi dintre republicani (73%) consideră că protejarea drepturilor la arme are prioritate.

În acest sondaj, 40 la sută dintre americani au spus că este mai important să fie protejate drepturile deținătorilor de arme. Cincizeci și nouă la sută au declarat că este mai important să fie controlată violența armată. Această cifră a crescut cu 10 puncte procentuale din martie 2013, la doar câteva luni după atacul armat de la școala elementară Sandy Hook din Connecticut, unde și-au pierdut viața 26 de elevi și profesori. Remarcabil este faptul că peste 70 la sută dintre respondenții din Generația Z, care au crescut într-o eră a asasinatelor în masă în diferite școli, au spus că prioritatea ar trebui să fie controlul violenței armate.

Pe o temă conexă, trimiterea Gărzii Naționale în orașe – o măsură luată de președintele Trump ca răspuns la protestele împotriva politicilor administrației sale, dar și a creșterii ratei criminalității și a imigrației ilegale – a fost susținută sau susținută puternic de 52 la sută dintre respondenți, ca un mijloc de reducere a criminalității și de sprijinire a forțelor locale de ordine.

Și aici diviziunea partizană este clară: republicanii susțin în mare măsură această măsură (89%), în timp ce democrații se opun în majoritate (76%).

În ceea ce privește direcția în care se îndreaptă SUA, 62% dintre respondenți – în creștere de la 54% în martie 2025 – spun că lucrurile merg într-o direcție greșită. Diviziunea partizană este însă evidentă: 90 la sută dintre democrați spun că țara merge pe o cale greșită, în timp ce 78 la sută dintre republicani susțin direcția actuală.

Temeri privind cenzura

Sondajul a mai indicat că majoritatea adulților consideră că Statele Unite au mers prea departe în restricționarea libertății de exprimare.

PBS a reamintit că, în săptămânile de după moartea lui Kirk, Administrația Trump și aliații conservatori ai președintelui au desfășurat o campanie organizată pentru a denunța persoanele care, susțin ei, ar fi celebrat online moartea activistului.

Când vicepreședintele JD Vance a găzduit podcastul lui Kirk, el și-a încurajat urmăritorii să raporteze comentariile unor persoane către angajatorii lor, cu scopul de a-i concedia.

Prezentatorul de televiziune Jimmy Kimmel a fost temporar scos de pe post după ce conservatorii s-au plâns de o glumă făcută după moartea lui Kirk, iar președintele Federal Communications Commission sau FCC (Comisia Federală pentru Comunicații), Brendan Carr, a sugerat că guvernul ar putea sancționa ABC. “Putem face asta pe calea ușoară sau pe cea grea,” a spus Carr. Câteva ore mai târziu, ABC a suspendat emisiunea lui Kimmel.

Carr a mai sugerat că FCC ar putea investiga și alți difuzori dacă aceștia “nu servesc interesul public.”

Apărătorii libertății de exprimare și mulți republicani, inclusiv senatorul Ted Cruz, au avertizat că o represiune împotriva discursului ar putea, în cele din urmă, să se întoarcă împotriva conservatorilor.

Potrivit celui mai recent sondaj PBS News/NPR/Marist, aproape opt din zece americani cred că SUA au mers prea departe în restricționarea dreptului la liberă exprimare. Alte 19 procente consideră că țara a mers prea departe în extinderea libertății de exprimare, iar aproape o treime dintre republicani împărtășesc acest punct de vedere.

Will Creeley, director juridic al organizației FIRE (Foundation for Individual Rights and Expression), a spus că este încurajator faptul că o mare majoritate a americanilor sunt îngrijorați de eforturile guvernului de a limita libertatea de exprimare.

“Am asistat la un atac fără precedent asupra libertății de exprimare în ultimele opt luni,” a declarat Creeley. “Amploarea, severitatea și volumul acestui atac asupra disidenței și criticii au fost extrem de grave.”

Aproximativ patru din zece americani cred că guvernul federal nu ar trebui să joace niciun rol în a decide ce discurs este inacceptabil sau prea extrem. Alți 44% cred că guvernul ar trebui să aibă un rol minor în aceste decizii, iar 15 la sută spun că guvernul ar trebui să aibă un rol major.

Dacă guvernul ar interveni în privința validității discursului, un lucru asupra căruia americanii par să fie de acord, indiferent de apartenența politică, este că Curtea Supremă – și nu președintele – ar trebui să facă aceste determinări. Doar 11 la sută dintre americani, inclusiv 15 la sută dintre republicani, și-ar pune încrederea în președinte pentru a defini discursul extrem, comparativ cu 62 la sută care spun că decizia ar trebui să rămână la judecătorii Curții Supreme.

“Guvernul nu ar trebui să aibă un rol major sau, de fapt, niciun rol în a decide ce putem spune, gândi sau dezbate,” a spus Creeley. “Și dacă cineva nu este de acord cu asta, ar trebui să își imagineze cum ar fi ca adversarii lor politici să fie la putere. S-ar putea să gândească altfel când cineva se află la Casa Albă sau în Congres și nu le place ceea ce aveți de spus.”

Concluzia. Comentând pe marginea sondajului NPR/PBS/Marist, Lee Miringoff, directorul Institutului pentru Opinie Publică al Universității Marist, a afirmat: “Am asistat la o erodare a multor norme și reguli, precum și a instituțiilor noastre, proces care s-a accelerat în ultimul an. Norul care planează peste toate acestea rămâne polarizarea excesivă pe foarte multe subiecte. Țara este mai divizată. Temperatura noastră este acum mult peste normal. Traversăm o stare de criză intensă chiar în acest moment.”

Sprijinul tot mai mare pentru violență este deosebit de îngrijorător pentru profesoara Cynthia Miller-Idriss. Ea a spus că ultimele rezultate ale sondajului “ar trebui să fie un adevărat semnal de alarmă.”

“Este un moment îngrozitor să vezi că oamenii cred sincer că nu mai există nicio altă alternativă în acest punct decât să recurgă la violență politică,” a declarat Miller-Idriss. “Unul dintre lucrurile pe care chiar vrem să le vedem acum este o condamnare universală a folosirii violenței și o reducere a retoricii inflamatorii.”

Cert este că cele două sondaje surprind o realitate îngrijorătoare despre starea societății americane actuale. Pe de o parte, majoritatea americanilor consideră că Statele Unite sunt prea divizate politic pentru a-și rezolva problemele. Percepția nu este una nouă, dar ea s-a accentuat în ultimii ani, reflectând lipsa de încredere în instituții și în mecanismele politice tradiționale de rezolvare a conflictelor. Nu este așadar de mirare că o mare parte dintre americani vede sistemul politic ca fiind blocat de partizanat și incapabil să ofere soluții la problemele urgente ale țării.

Pe de altă parte, sondajele arată și o tendință tot mai alarmantă: un număr tot mai mare de americani cred că violența politică ar putea fi justificată pentru a readuce țara “pe drumul cel bun.” Dacă în urmă cu câțiva ani această idee era marginală, acum aproape o treime dintre respondenți o acceptă ca posibilitate. Creșterea este semnificativă și arată că frustrarea față de sistemul politic se transformă, pentru un segment important al populației, într-o deschidere către soluții extreme și periculoase.

Ce ne indică cele două sondaje? Că diviziunea politică adâncă alimentează neîncrederea în democrația americană, iar această neîncredere îi face pe mulți să considere că numai mijloacele violente mai pot schimba America. Este un semnal de alarmă asupra fragilității normelor democratice în SUA și asupra riscului ca tensiunile politice să degenereze într-un conflict social mai grav. Cine sau ce îi mai poate aduce împreună pe americani?

Surse: New York Times, The Hill, PBS, BBC, marist.edu, fbi.gov